Telegraful Roman, 1908 (Anul 56, nr. 1-142)
1908-07-22 / nr. 80
TELEGRAFUL ROMAN tește despre agenturi, sfătuește poporul să cetească iu o ere libere cărți tune și folositoare, fi, etc.,eci nu omul cetindu-le îți îmbogățește și lărgește cercul de cunoștințe, arată la ce nivou de cutură și ca urmare a acesteia la ce bună stare materială au ajuns alte popoare, cari cu mult timp înainte de aceiști au îmbrățișat cartea și cultura, etc. Intre strigăte de „să trăiască“ deschide adunarea. Preotul I. Andreiu răspunde în numele poporului și declară, că vor primi sfaturile cele bune ce li se dau și pe viitor se vor conforma lor. In urmă sfârșește cu salutul „Bine ați venit“. Sa constitue biroul, alegându-se not. Iuliu Chiffa, preot, în lipsa not. Dr. A. Bodea, care din causa unor afaceri familiare nu a putut lua part11. Urmează cetirea raporturi comitetului despre activitatea din anul trecut, din partea notarului I. Chiffa, din care raport se constata cu deosebită satisfacție între altele și faptul, că comitetul la Crăciun a ținut o ședință extraordinară, în Hida, unde dir. desp. Dr. S. Tamaș a ținut o d sartație bine succeasă, I. Varga, preot, a cetit o lucrare proprie de conținut comic „Speranțe topite”, care a produs mult haz, în urmă. Măcelariu a cetit un studiu asupra poesiilor poetului O. Goga, constatând cu o deosebită admirație frumseța creațiunilor lui poetice, etc. Se cetește raportul cassarului și bibliotecarului prin cassarul și bibliot. Ioan Tereza. Incassări dela membri s’au făcut mai multe decât în anii trecuți, încât privește biblioteca, ea se înmulțește, azi constă din 111 pp. în 80 de volume. Cărțile încep a fi cetite în număr tot grai mare. Se fac apoi niște constatări, că poporului îi place să cetească mai cu seamă mituri, povești etc., tineretul strigături, și apoi se zice, nu ar fi oare mai consult, dacă în locul poveștilor cu bălauri, Alexandria ș. a. multe de felul acesta, am avea prelucrate niște apșoare scrise la priceperea poporului, despre eroii noștri naționali și domnitorii români, iar tineretului în locul strigăturilor i am da poesii de ale poeților noștri mai bun ? Cetirea acestui raport a făcut bună impresie asupra ascultătorilor. După cetirea raportului se aleg trei comisiuni: Una pentru înversarea taxelor de la membri, în persoanele dilor I. Andreiu, R. Roșca, preoți, I. Danciu, econom. A doua pentru censurarea raportului comitetului, în persoanele dlor I Poruț, director de bancă, I. Nosa, preot, V. Dumitraș, înv. A treia comisiune se alege pentru censurarea raportului cassarului și bibi, în persoanele dlor Dr. I. Prodan, cond, de adv., V. Bologa și A. Muntean, preot. Pănă când comisiile esmise își îndeplinesc lucrările lor, dl I. Andreni, teolog aba, îi cetește disertațiunea poporală. In o desvoltare vastă vorbește despre soiul de vite, încrucișări, hrănirea și odihna vitelor. Mai amintește despre lucrarea pământului în mod rațional, precum și despre avantagiul nutrețelor artificiale, ca luterna, tiifoiul, napii etc. îndeamnă poporul a se folosi de sfaturile auzite, fiindcă astăzi numai în felul acesta vom putea ținea pas cu celelalte popoare pe terenul economic. Urmează apoi cetirea propunerii asupra raportului comitetului prin V. Dumitraș, care "constată activitatea comitetului și propune a i-se esprima mulțămită. Se cetește propunerea asupra raportului cassarului și bibi. prin A. Muntean, care propunea i-se casarului și bibliot. I. Terec, înv. mulțămită protocolară pentru zelul cu care a lucrat raportul, precum și absolutorul cuvenit. Comisia pentru încasarea taxelor prin I. Andreiu, preot, constată cu adâncă părere de rău, că afară de membrii cei vechi, cari au solvit taxele, nu s’a înscris nici unul nou, ci doar vre-o câțiva ajutători. Se aleg trei membri pentru a representa despărțământul la adunarea generală, în persoanele domnilor Dr. S. Tămaș, G. Murășan și A. Muntean, preoți. Mai în urmă se aleg doi membri, I. Pop, preot și T. Ciuca, pentru verificarea procesului verbal al adunării. După toate acestea presidiul Dr. S. Tamaș în scurte cuvinte între strigăte da „să trăiască“ declară adunarea despărțământului „Hida-Huedin“ la 3 ore p. m. de închisă. După amiazi la 4 ore s’a început banchetul. Nu au lipsit nici toastele, ca de regulă, oficioase și neoficioase. Seara la orele 8 s’a dat un concert din partea corului meseriașilor români din Huedin, sub conducerea lui I. Nemeș, jurist. A cântat cântările „Imnul mirei“, „Tot ți am zis mândro mă duc“ etc. cu un succes mulțămitor. Laudă li se cuvine bravilor meseri și român, că au venit din așa depărtare mare a ne delecta. S’a mai predat dialogul „Despre lene și foloșie“, de trei fete. Mult haz a produs dl I. Baciu prin predarea monologului „Herșou“, de V. Alexandri. Toți au fost răsplătiți cu aplause. După sfârșitul concertului s’a început jocul vesel, care a ținut pănă în revărsat de zori, când o ploae binecuvântată a spart veselia și unul fiecare s’a depărtat la ale sale. P. Bura. Dela sate. Sfințirea bisericei din Șaroșul sătesc. In 13/26 iulie a avut loc în Șacș sfințirea bisericei rom. gr.-oit. Deși timpul nu a fost tocmai favorabil, totuș des de dimineață să adunați credincioșii din toate părțile, ca să participe la actul sfințirei. Intre mulțimea de credincioși români a putut să vadă omul și o mulțime de Sași din comuna Șireș, ceea ce dovedește buna înțelegere ce domnește aici între aceste două națiuni, în cele mai multe comune îndușmănite. Actul sfințirei a fost săvârșit de șapte preoți, în frunte cu domnul protopop Romul Mircea din Mediaș. Cântările au fost esecutate, parte de corul din loc, parte de unii tineri, teologi și pedagogi, cari erau prezenți. Cuvântarea, foarte frumoasă, a fost rostită de protopopul R. Mircea. După celebrarea sfintei liturgii a urmat banchet în localitățile părintelui din loc, Dioni nu Chendi, pănă la 7 oare sesra. Precum toate banchetele, așa nici acesta, nu a fost lipsit de toasta și cântări frumoase. Intru sănătatea I. P. S. Sale Arhiep și Metrop. loan Mețianu a vorbit harnicul nostru protopop Romul Mircea din Mediaș. Zelosul părinte din loc, Dionisiu Chendu, a bineventat prin cuvinte frumoase pe dl protopop, care nu a pregetat posturi pănă la noi. Au mai vorbit părintele Boeriu și notariul din loc. Mai la urmă inimosul advocat din Ibașfalău, Dr. Alexandru Morariu, a toastat pentru buna înțelegere ce trebue să domnească între preoții de ambele confesiuni, îndemnându-i să lapede ura confesională urâtă și de tot stricăcioaii idealului ce tebue să-l urmărim. Sara la 7 oare a urmat producțiunea. Corul Pnerimei din loc, instruat de talentatul în ale muzicei Ștefan Seceră, înv., a executat cu cea mai mare precisiune toate cântările. Cu deosebire a fost primită cu aplauze din partea publicului și repetită cântarea „ Morariul”. In pauză ne-a delectat muzica tinerimei române din loc, — unica de felul acesta pe Târnave, la noi la Români. Laudă trebue să aducem la locul acesta domnului părinte Dionisie Chendi, la a cărui îndemn s’a înființat societatea aceasta, și tot la stăruințele părintelui Chendi a făcut în scurtul interval de 7 luni progrese atât de mulțămitoare. Dacă începutul a fost atât de mulțămitor, ne putem așteptă pe viitor la succese foarte frumoase, mai ales că la propunerea însuflețitului adv. Dr. Alexandru Morariu din Ibașfalău, s’a pus baza unui fond al muzicei, din care să se acopere spesele, contribuind însuși cu 50 cor. Exemplul, să înțelege, l’au urmat și alții. După producțiune a urmat dansul mult așteptat de tineret A și fost vioiu, căci soarele eră de o svârlită pe orizont, și razele-i aurii înviorau fețele tineretului, care însă nu să putea sătura de învârtită jucată des și cu foc. După sfârșitul petrecerei o grupă de tieri au ridicat pe umeri pe însuflețitul pentru tot ce e românesc și de toți iubitul advocat Dr. Alexandru Morariu, ducându i între cântări și muzică pănă afară din comună. Oaspeții s’au întors cătră casă mulțămiți și impresionați de o așă frumoasă petrecere românească. R. Micu. CONCURS pentru două locuri, devenite vacante în Orfelinatul Reuniunei femeilor române din Brașov. Aceste locuri se pot ocupă fără nici o plată, de orfeline române, sărace, în vârstă de 8—14 ani, cari vor dovedi prin certificat de paupertate, că nu posed nici o avere mobilă sau imobilă. Se va dă preferință orfelinelor lipsite de ambii părinți. Petițiunile, însoțite de certificate de botez, de sănătate, de revaccinare și de școală, se pot înaintă pănă la 15 August c. v. la subsemnata prezidentă a Reuniunei, Brașov Târgul Grâului Nr. 5. Brașov, 18 Iulie 1908. Pentru Comitetul Reuniunei femeilor române din Brașov, Maria B. Baiulescu Ioan Lengher prezidentă, secretar. 331 NOUTĂȚI. Arhiducele Leopold Salvator a fost decorat din partea Regelui Carol al României cu crucea mare a ordului Carol I. Foaia oficioasă publică acum permisiunea dată din partea Maiestății Sale, împăratul și Regele Francisc Iosif I, ca Alteța Sa să poarte acest ordin. # Iu chestia clubului din Arad. Poliția din Arad a adus hotărâre cu privire la acasa ce se ridicase în contra domnilor deputați români Dr. N. Cucu, Dr. Ioan Suciu, Dr. St. C. Pop și Vasile Goldiș pentru înființarea clubului politic român la Arad. A absolvit adecă pe toți deputații numiți de acest delict, dar a pedepsit pe domnii Mihail Veliciu, Dr. loan Suciu și Dr. St. C. Pop la câte 150 cor. amendă în bani, eventual 8 zile închisoare, pentru că au convocat o adunare politică la Arad, când cu inaugurarea clubului, fără a o fi anunțat poliției. Adecă pedeapsă a trebuit să fie! * La temniță Și au început pedeapsa, cu 1 August n. în temnița de stat din Seghedin, domnii Dr. Ioan Lupaș, profesor seminarial în Sibiiu, și A. C. Domșa, redactorul „Unirii 11 din Blaj. * Principele August Wilhelm,unul dintre fiii împăratului Wilhelm II. al Germaniei, a făcut zilele trecute doctoratul din științele de stat, la universitatea din Strassburg, și după cum scriu ziarele germane, cu succes strălucit. Șvabii își apără școalele. Autoritatea administrativă a făcut propunere representanței comunale din Újpács, ca să predea statului școala susținută acum din partea comunei, ca școală comunală, dar representanța în unanimitate a respins ofertul făcut, și a declarat, că-și susține școala și pe mai departe, ca școală comunală, ca limbă de propunere germană. • Aviz. Mai bine de o lună am cerut de la ministeriul de comercia bilete cu preț redus pentru adunarea generală a Asociațiunii, ce se va ținea în Șimleu. Pănă acum nu am primit nici un răspuns, îndată ce vor sosi, ne vom grăbi să le trimitem la toate despărțămintele, sau le vom duce la Șimleu, ca membrii Asociațunii să le poată întrebuința măcar la întoarcere. Sibiiu, în iulie 1908. Biroul Asociațiunii. Invitare. Despărțământul D.S.Mărtin al „ Asociațiunei pentru literatura română și cultura poporului român“ își va ținea adunarea cercuală prevăzută în §-ul 41 din statute în comuna Boian (Alsobajom) la 9 August st. n. 1908, ora 1 după amiazi. La care adunare prin aceasta sunt invitați toți membrii fondatori, pe viață, ordinari și ajutători de pe teritorul despărțământului, precum și toți iubitorii de cultura și înaintarea poporului român. D.Sân-Mărtin, la 31 iulie 1908. Simeon Caluțiu, directorul despărțământului. # Jubileul din Jena. Joi, săptămâna trecută, s’au început în Jena sărbările jubilare, din incidentul împlinirei a 350 de ani de la înființarea universității de acolo. S’au început sărbările cu inaugurarea noului și frumosului edificiu ridicat pe seama universității. La sărbări iau parte representanții tuturor autorităților publice și representing de la celelalte universități germane.* Linia ferată Făgăraș—Brașov. După ce a fost examinată de o comisiune de specialiști și a fost aflată de bne construită, linia ferate între Brașov și Vlădeni, apoi între Făgăraș și Șinca veche, a fost dată circulațiunei. De câteva zile comunică câte două trenuri pe zi pe aceste părți de linie. Intre Vlădeni și Șincamare linia ferată va fi gata pe 1 Octomvrie și va fi predată circulațiunei abia atunci, din causa tunelului, care abia pe atunci are să fie gata. • De la comitat. Comisiunea administrativă a comitatului Sibiiu, își ține ședința lunară, împreună cu subcomisiunile ei, în 8 August nou la oarele 3 după ameaz, în sala mică a casei comitatense. • Ucis de tren. Cantonierul Teodor Popovici, care-și schimbase numele în Pogány, originar din Radna, a fost ucis de un tren de marfă între comunele Șoimoș și Milova, ajungând din nebăgare de seamă sub roatele trenului. A rămas de el o văduvă și trei copii mici. * Ploi mari. Din Cernăuți vin știri, că ploi torențiale au fost pe acolo, în urma cărora râurile au eșit din albia lor și au inundat împrejurimile. Podurile au fost toate stricate, și pe unele locuri poporațiunea a fugit la munte de frica apelor. Recolta e nimicită în cea mai mare parte. Pe râul Siret s’au văzut plutind mai multe cadavre. Numărul celor înecați nu se poate constata încă. * Recoltă arsă. In comuna nemțască Glogovaț de lângă Arad, un șir de stoguri de grâu dela marginea comunei s’au aprins, nu se știe cum, și în câteva minute au ars de tot, după ce au mai aprins și alte stoguri, asemenea mistuite de foc, astfel, că în scurtă vreme recolta a 30 de familii din comuna numită a fost nimicită. Paguba causată prin foc face la 40.000 de coroane. Bucatele nu erau asigurate. * La fondul „Victor și Eugenia Tordășianu pentru înzestrarea fetelor sărace* au mai dăruit: Romul Constantinescu, paroh în Ighișdorful român, soția sa Ana n. Dancăș și fetița lor Veturia, toți câte 2 cor. 50 bani, Achil P. Barcianu, student 20 bani, Nicolae Târnăvean, prad. la librăria arh. 35 bani, Radu P. Barcianu, libr. 20 bani, loan Muntean, cojocar în Râuladului 50 bani, Dumitru Jutariu, june (Apoldus sup.) și Nic. Brașovean (Aciliu), câte 20 bani, Mioara Viorica Tordășianu, împlinind vârsta de 16 luni, 10 bani. * Petrecere în Boian. Tinerimea cu carte din Boian și jur avartiază o petrecere Duminecă, în 27 Iulie st. v. (9 August st. n.) 1908 din incidentul adunării generale a despărțământului Dicio-Sân-Mărtin al Astrei. începutul la 8 oare sara. Prețul de intrare: de persoană cor. 150, de familie ; 3 persoane 3 cor. Venitul curat e destinat pentru desp. DST Martin al Asociațiunei. Suprasolvirile și ofertele se vor publica cu mulțămită. * Petrecere în Bran. Petrecere de vară împreunată cu dans se va aranja Duminecă, în 27 Iulie st. v. (9 August n.) 1908 (ziua de Pantelimon), în sala hotelului „Brau” (Fr. Mühlbächer), începutul la orele 7 și jum. seara. Prețul de intrare la bunăvoința P. T. public. Ofertele marinimoase se vor ciita pe cale ziaristică. Venitul curat se va distribui în părți egale „Reuniunei de înfrumsețare“ din Bran și școalei gr. or. din Bran-Poarta, pentru procurarea de recursite școlare. * Cărți și reviste. „Transilvania“, Analele Asociațiunii pentru literatura română și cultura poporului român, 1908, nr. II Aprilie-Iulie. Conține raportul general al comitetului central al „Asociațiunii“ cătră adunarea generală, convocată la Șimleu pe 7 și 8 August n. cu anexele obicinuite, apoi rapoartele secțiunilor literare și procesele verbale despre ședințele comitetului central. * „Luceafărul*. Nr. 15, a apărut cu următorul Sumar: Dr. I. Rațiu: Simeon Bărnuțiu. Aron Cotruș: Cântec (poezie). Z. Bârsan: Mărturisire (poezie). M. Cunțan: Cântecul Ilenii (poezie). I. Agârbiceanu: Tușa Oana. Victor Eftimiu: Ultimul om (poezie). B. Lăutarul: Compozitorul Tudor cav. de Fiondor. Cronică: Examenele conservatorului din București. Soarele și Pământul. ■—Bibliografie. Ilustrații: Simeon Bărnuțiu (două). — Pereche tânără din Rodna nouă. — Țăran din Poiana Sibiiului. — T. cav. de Fiondor. s Buletinul comisiunei monumentelor istorice, publicațiune trimestrială, anul I, numărul 1 și 2. Text interesant istoric și multe ilustrațiuni. Apare în București. Abonamentul pentru noi 12 lei la an. Comitetul de redacție îl formează domnii I. Kalinderu, Gr. G. Tocilescu, Gr. Cerkezu, N. Gabrielescu, P. Gârboviceanu și secretarul Al. Lăpedatu.