Telegraful Roman, 1908 (Anul 56, nr. 1-142)

1908-10-14 / nr. 112

de mei sus. Rușii însă vor numai să des­­lege chestia Dardanelelor, așa cum le cere interesul. Se mai poate adăuga, că pute­rile vor avea a se lepăda de dreptul ce au de-a ținea în apele Costantinopolului vase de războiu, al căror personal e, nea­părat, extra-teritorial, și cari dau prilej atâtor inși a st­ăpa de sub pedepsele le­gilor turcești, rugând pe vasele de războiu“. Dela sate. — Sfințirea bisericei din Ernea­ săsească. — — 20 Octomvrie n. Duminecă în 5/18 Octomvrie 1908, poporul român din Ernea săsească a avut o mare și rară sărbătoare. In ziua acea­sta s’a sfințit biserica gr.-ort. română de nou zidită, care vestește acum tuturora hărnicia și însuflețirea micului popor ro­mân de acolo, care ascultând de harnicul său conducător, de părintele loan Ban, cu multe greutăți și năcazuri luptând, a ridi­cat acest sfânt lăcaș. In adevăr, dăcă ne uităm la frumoasa biserică, și dacă considerăm numărul de­stul de mic al poporenilor, trebue să le aducem laudă, pentru jertfa cea mare ce au adus-o. Laudă merită însă mai ales părintele Ioan Han, care însuși nu s’a re­tras dela nimica, și ne uitânduse la năca­zurile cele multe, a mers înainte îndem­nând, atât cu vorba cât și cu fapta. Este acesta un preot la culmea che­mării. La intrarea sa în comună, nici loc „unde să-și plece capul“ nu avea, iar bi­serica în care a servit pănă la zidirea ce­lei noue, era aproape dărâmată. Nu era școală corespunzătoare, nu era fond la bi­serică, nu era cu un cuvânt aproape ni­mica. Părintele I. Ban însă nu s’a speriat de toate acestea. Cu credință și cu înțe­lepciune s’a apucat de muncă și în conțe­­legere cu poporenii, — cărora le-a căști­­gat simpatia în curând, — a ridicat în­treaga comună bisericească la starea bună în care se află astăzi. Astăzi putem zice, că Ernea­ săsească, ca parohie, e între cele mai bune din tractul protopopesc al Me­diașului. Pentru ca serbărei acesteia să i­ se dea un caracter și mai solemn, părintele Ioan Ban, în conțelegere cu poporul credincios de acolo, a invitat anume pe Preacuvioșia láa părintele protosinvel Dr. E. iil. Cristea, dimpreună cu un grup de teologi cântă­reți din anul al III-a și pe protopopul R. Mircea din Mediaș la actul sfințirii. Li s-a făcut o primire foarte fru­moasă. In Ibașfalău, unde îi așteptau tră­surile și călăreții cari aveau să-i petreacă pănă în Ernea, i-a întâmpinat cu o vor­bire frumoasă zelosul părinte din Șaroș D. Chendi. A răspuns Preacuvioșia Sa pă­rintele protosinvel Dr. E. M. Cristea. Stre­inii din Ibașfalău stăteau cu gura căs­cată și se uitau, cum își primesc Românii oaspeții lor. In Ernea i-a primit harnicul și zelosul părinte I. Ban cu poporul întreg. La actul sfințirii, precum și la litur­­gie, au servit 10 preoți, în frunte cu Prea Cuvioșia Sa Dr. Cristea și cu dl protopop R. Mircea. Cântările au fost executate de corul teologilor. Poporul asculta cu lacrimile în ochi, și nu arareori puteai auzi cuvintele: „Doamne, ține-le gura, că frumos mai cântă“. La sfârșitul liturgiei Preacuvioșia Sa Dr. E. M. Cristea a rostit o cuvântare foarte frumoasă, ascultată de întreg po­porul cu lacrimi în ochi. După aceea a cuvântat foarte frumos părintele protopop l­. Mircea. După sfârșitul liturgiei a urmat banchetul, în școala română. Părintele I. Ban și învățătorul Ștefan Pocan, căruia încă este a se mulțumi în mare parte reu­­șita festivităților, s’au îngrijit să nu lip­sească mâncările bune și vinul bun. La timpul său apoi s’au început toas­­tele, multe și frumoase. S’a toastat pen­tru I. P. S. Sa Ioan Mețianu, arhiepiscop și metropolit, pentru Preacuvioșia Sa Dr. E. M. Cristea, pentru dl protopop R. Mir­cea, pentru părintele I. Ban și dna preo­teasă, pentru coconițile cari erau de față, pentru popor, și pentru corul teologilor, care apoi ca mulțămită a răspuns cu o cântare frumoasă. Seara la 7 ore a urmat producțiu­­nea. Publicul adunat aștepta cu nerăbdare să audă corul teologilor. Deodată clopo­țelul sună, cortina să ridică, și corul sub conducerea lui Ascaniu Crișan intonează cântarea „Dorul Ardeleanului“. A fost cântată foarte frumos. După aceasta a ur­mat o declamație. Dșoara Anicuța Ban a declamat foarte bine poezia frumoasă a iubitului nostru poet G. Coșbuc, „Duș­mancele“. A urmat cântările „Toarce le­­leo“, Cucute peană galbină“ și „Morariul“. Au fost executate cu cea mai mare preot TELEGRAFUL ROMAN siune. Dl învățător din loc Ștefan Pocan a predat în urmă monologul „Țiganul la vânat“, iar corul a intonat ultima și cea mai frumoasă cântare „Doinitorii români“. A făcut o impresie foarte plăcută, încât a fost silit corul să o repeteze. După producțiune a urmat dans. A fost foarte animată petrecerea. Toți și toate jucau de nu se mai puteau sătura. Oas­peții s’au întors apoi acasă foarte mulțămiți și impresionați, atât de cântările frumoase și bine executate, cât și de reușita pe­trecerii. _________ Ibășfăleanul. NOUTĂȚI. Expoziția de poame din Avrig. Eni. Duminecă, în 25 Octomvrie n. a. în pre­­zența unui mare număr de asistenți, Avri­­geni și fruntași din aproape toate comu­nele din împrejurime, s’a încheiat cu mare solemnitate expoziția a 5-a de poame, struguri și derivatele lor, aranjată de „Reu­niunea rom. agricolă sibiană“ în Avrig. Expoziția a fost calificată ca una din cele mai bine reușite din toate punctele de ve­dere. Prin discursurile instructive ținute de dnii I. de Preda, Vie. Tordășianu și Aurel Cosciuc, s-a contribuit mult la cul­tivarea iubirei și dragostei poporului față de pomărit. Raport detailat vom da în curând. Amintim însă, că cu tot timpul rău, expoziția a fost cercetată de copiii mai multor școale din comunele vecine. Din Sibiiu ne-au onorat cu prezența Sâm­bătă P. C. Sa du Dr. N­. Pușcariu, arhiman­drit și vicar arhiepiscop, însoțit de secre­tarul metropolitan Nic. Zigre, de as. cons. Dr. Cristea și de arhivarul D. Câmpean și dna. Tot atunci a fost în Avrig și ele­vele școalei de menaj din Sibiiu, în frunte cu directoara, dna Iulia Dancăș. Comi­tetul Reuniunei agricole, precum aflăm, va pleca astăzi Luni spre Poiana la a B a expoziție de copii.♦ Adunare mare în Sibiiu. Duminecă în 1 Noemvrie n, se ține o adunare mare poporală în Sibiiu, în sala de la Gesell­schaftshaus, la orele 11 dimineața. * Destituit: învățătorul Dumitru Po­­povici din Cuvin, diecesa Aradului, pe care comisiunea administrativă a comita­tului Arad îl pedepsise cu 100 coroane amendă, pentru că a certat pe elevii ro­mâni de la școala de stat, din motivul, că s’au purtat necuviincios în biserică, a fost pedepsit din partea ministrului de instruc­țiune cu destituire din post. Sentența mi­nistrului e definitivă. * Universitatea săsască. Adunarea ge­nerală a representanței universității săsești e convocată pe 14 Noemvrie n. la Sibiiu. Programul de muncă e următorul: Cen­­surarea socotelilor anului trecut și stabi­lirea și votarea budgetului pentru anul viitor.* Procesul doamnei Vlad. Procesul dnei Ana Vlad, soția dlui Dr. Aurel Vlad, deputat dietal, pentru agitație, va fi per­­tractat la tabla regească din Cluj în 5 Noemvrie n. c.* 1 Minerva Dr. Boțoc n. Ceontea, soția advocatului Dr. Alexie Boțoc din Arad, a decedat Sâmbătă dimineața în Arad, în etate de 24 ani. O jelește soțul, mama ei, văduva Riza Ceontea n. Bogdan, fiiul Emil și fratele Emil Ceontea, ieromo­­narh. înmormântarea i s’a făcut astăzi, Luni, la orele 10 dimineața. Hymen. Virginia Gall și Dr. Basiliu Bașiota anunță cununia lor, ce va avea loc în 26 Octomvrie a. c. la orele 4 d. a. în biserica gr.-cat. din Aiud. — Ana Costescu și Ionel D. Andrei finanțați. — Mărioara Bratu și Petru Medeșan finanțați. • Un ordin de oprire. In înțelegere cu guvernul austriac, guvernul maghiar a oprit exportul de arme și de material de răsboiu în Sârbia și Muntenegru. La gă­rile de la graniță se visitează deci cu mare acurateță toate trenurile, pentru ca să nu treacă arme și muniție din Ungaria în Sârbia și Muntenegru. • Familia lui Petőfi. Osemintele tu­turor membrilor familiei marelui poet ma­ghiar Petőfi Sándor au fost scoase de unde se aflau și aduse la Budapesta, unde au fost așezate într’o criptă familiară din cimiteriul de pe calea Rákoczy. Sunt osămintele părinților, soției, fiului și fra­telui lui Petőfi. Numai ale sale rămășițe pământești lipsesc, pentru că nici pănă astăzi nu s’a putut afla, unde a căzut el în lup­tele dela 1848/49 pentru neatârnarea țării și unde a fost înmormântat? * Etate frumoasă. In Careii-mari tră­­ește o matronă, care în una din zilele tre­cute a împlinit anul 120-lea al etății. Tră­­ește din mila altora, încolo e sănătoasă, vede bine, aude bine.­­ Dr. Emil Babescu, practicant la tribunalul regesc din Oradea-mare, a de­cedat în 17 Octomvrie n. în etate de 24 ani. A fost un tânăr cu frumoase pregă­tiri, zelos și diligent. Odihnească în pace! * A 20-a adunare generală ordinară o va ținea „Reuniunea română de agri­cultură din comitatul Sibiiu“ în una din Duminecile proxime din a. c. în comuna Cornățel. Comitetul Reuniunii roagă din nou direcțiunile însoțirilor de credit să­tești sistem „Raiffeisen“ și ale „Tovără­șiilor agricole“ să binevoiască a înainta de urgență rapoartele despre activitatea lor în 1907 și bilanțele pe acel an spre a fi luate în raportul general. * Adunare poporală s’a ținut eri, Du­minecă, în Zorlențul-mare, în Banat, unde deputatul cercului, Dr. Stefan Petrovici, și-a ținut darea de seamă despre activita­tea sa parlamentară. Pe ziua de 1 Noem­vrie n. la orele B d. a. e convocată apoi o adunare poporală la Bocșa­ română. • Vărsare de sânge. In comuna Fá­kért din comitatul Aradului flăcăii de Un­guri s’au luat la ceartă și bătae cu cei de Șvabi. Urmarea a fost, că s’a răscu­lat satul întreg și a întrevenit și gendar­­meria, care a fost atacată din partea ce­lor ce să răsboiau, așa, că a trebuit să facă întrebuințare de arme. A tras mai multe focuri, și au căzut la pământ grav răniți mai mulți inși. Procurorul și co­mandantul gendarmilor au eșit la fața lo­cului, pentru a face cercetarea obicinuită. * Al 138-lea­ Casiariatul „Reuniunei române de înmormântare din Sibiiu“ a sol­vit ajutoriul statutar după răposatul mem­bru Elena N. Mohan n. Mărginean, soție de culeg, tipograf în retragere. Acesta este al 138-lea cal de moarte în sinul Reuniunei române de înmormân­tare sibiene. Afacerea Latkoczy. Poliția din ca­pitală a făcut descoperirea, că fostul se­cretar de stat în ministerul lui Bánffy, iar acuma al doilea preșident al judecă­toriei administrative, Latkoczy Imre, con­­silier întimn al Maiestății Sale, lua sume în­semnate de bani pentru intervenții, în fa­vorul celor ce cădeau în manile sale. A fost prins cu fapta în mână, cum pentru esuperarea unei licențe de farmacie a pri­mit dela un client suma de 60,000 cor. Când s’a vezut demascat, a dimisionat din toate slujbele și dignitățile avute și a ple­cat în străinătate, unde s’a împușcat. » Cununie cu pedeci. Luni s’a cele­brat în București cununia religioasă a două părechi de orbi de la „Vatra Lumi­noasă“. Cu toată vremea urâtă, mulțime mare de popor a asistat la actul cununiei. A oficiat preotul Constantinescu, cu aju­torul corului orbilor dela „Vatra Lumi­noasă“. Cu deosebire frumos a cântat un orb din Macedonia. Nuni au fost domnul Dr. Rubin și doamna pentru o păreche, și domnul Matak­ Persiceanu cu doamna pentru ceealaltă păreche. La început preo­tul s’a împotrivit să săvârșească actul cu­nuniei, pe motivul, că a auzit, că Dr. Ru­bin nu e Român, ci Evreu. A trebuit să i­ se aducă o scrisoare de la metropolie, în care pe baza actelor se spunea, că Dr. Rubin e născut ca creștin ortodox. După cununie cele două perechi de orbi au fost fotografate împreună cu asistența. * La fondul de 20 bani al Reuniunei sodalilor români din Sibiiu, pentru cum­părarea unei case cu hală de vânzare au mai dăruit: Nicolae Bugneriu, cleric curs. II, 40 bani, Virgil Arpătăceanul, 50 bani, Nic. Lazar, cl. curs. I, 40 bani, dl diri­­gent al corului A. Bena, la convenirea de cunoștință a clericilor din seminariul „An­­dreian“, a adunat cu pălăria cor. 7’84 și Vie. Tordășianu, prezident, 10 bani. * La plăcerile vieții sigur nu se so­cotesc și medicamentele, dar ^Emulsiunea lui Scott trebue socotită ca atare, căci dacă te cugeți, câtă amărâciune, câte la­crimi nu scutește ea la copii. Emulsiunea lui Scott, nu vindecă numai tot ce se vin­decă prin unsoare de ficat ci mai mult, e cu totul liberă de gustul și mirosul gre­țos, cari aduc adeseori copiilor mâhnire și greutăți. Emulsiunea lui Scott se găsește în toate farmaciile. Teatru german. Luni, Simson, dramă în 4 acte, ds Bernstein. Marți, Die Fledermaus, oper. de Strauss, , --------------­ 463 Din despărț. „Asociațiunei“. Convocare. Conform hotărârei adusă în ședința dela 29 Septemvrie n. a. o. a comitetului despărțământului Cluj al „Asociațiunii pen­tru literatura română și cultura poporului român, avem onoare a convoca pe ziua de 8 Noemvrie n. 1908 adunarea cercuală extraordinară a despărțământului nostru în comuna Berind, cu următorul program: 1. La orele 9 dimineața participare la sf. liturgie, la sfârșitul căreia se va servi parastas pentru sufletul baronului Vasiliu Ladislau Pop. II. La orele 11 a. m. așezarea petrii comemorative la casa nașterii baronului Vasiliu Ladislau Pop. III. La orele 2 d. a. adunare în școala română gr. cat. cu următoarea or­dine de zi: 1. Deschiderea adunării. 2. Raportul comitetului despre ac­tivitatea sa dela ultima adunare cercuală, ținută la 7 iulie n. a. c. în Juoul-de-jos. 3. Raportul cassarului. 4. Alegerea unei comisiuni de 3 membri pentru censurarea și revizuirea ra­poartelor de sub pot. 2 și 3 și înscrirea membrilor noi și alegerea verificatorilor procesului verbal. 5. Conferență poporală. 6. Raportul comisiunilor de sub p. 4. 7. Eventuale propuneri. 8. Inchiderea adunării. IV. La 5 ore seara prelegere popo­rală cu schiopticonul. Cluj, la 20 Octomvrie n. 1908, Eugen Pop Păcurariu director. Dr. Valentin Poruțiu cassar. Cătră societățile meserieșilor )­­ și industrieșilor români­ ,­­hoților! Cu inima plină de speranță într un viitor mănos în succese luăm pe ana în mână și aducem la cunoștința societă­ților surori, cari aceiași cale o bat, că noi reorganizați cu nouă forțe, și sub protec­toratul marelui nostru Român, generalul Alexandru Lupu, ne am început activitatea. Era nouă în care cu ziua de 4 Apri­lie am intrat, suntem de ferma credință, că pe terenul desvoltării noastre indus­triale și comerciale însemnează un pas înainte. Noi, aceștia puțini, cari favorizați de împrejurări am avut opasia de a veni și a ne alăpta la finul culturii străvechi ale metropolei habsburge, așa ne-am gândit, că mari servicii am face neamului, dacă organisați am înlesni și altora calea, ca să vină pe aici, că apoi alăptați, adecă perfecționați în branșele lor, să se reîn­toarcă între ai săi, ca tot atâți apostoli ai creării clasei noastre de mijloc. Că înflorirea clasei de mijloc în viața popoarelor bogăție națională însemnează, voi scumpele noastre surori trebue, că tot așa de bine o știți ca și noi. De aceea, tari suntem în convingerea, că activitatea noastră, a acelora, cari la acest focar al culturii suntem plasați, va fi din partea voastră cu aceeași dragoste sprijinită, cu care dragoste noi în frunte cu­­ marele no­stru protector în serviciul scumpului no­stru neam românesc ne-am pus. Rugarea ce vouă v’o adresăm e, că în toate chestiunile industriale și comer­ciale să fim de azi încolo în legătură ofi­cioasă, căci numai mână ’n mână putem să prosperăm. Cu dragoste românească. Viena, Octomvrie 1908. Secretar: Alexan­dru Barbu, lăcătuș Prezident: George Vi­­tencu, tipograf­: Cassar: Miltia­de Nicolescu, farmacist: NB. Masa socială a clubului: I. B. Lichtenfelsgasse nr. 3, la restaurantul „Zum Magistrat“. Mamelor nutritoare li­ se întărește și îmbogățește faptele dacă folosesc Emulsiunea lui SCOTT.­­ Slăbiciunea Emulsiunea lui Scott dă în toate clisele de naștere pu­tere, mărește curagiul și e toto­­cit, această marcă dată plăcută și ușor mistuitoare, încetează, copilul­­ devine mai roșiu și mai liniștit ca mai ra­­r- Pescarul—ca al experiențelor Prețul sticlei originale cor. 2­50. lui SCOTT. Se găsește in toate farmaciile.

Next