Telegraful Roman, 1909 (Anul 57, nr. 1-142)
1909-01-01 / nr. 1
etioi ’g N AMENTUL. 6 luni 7 C., 8 luni 3 C. 50 fii. ,1 .6 C., 6 luni 8 C., 3 luni 4 C. 24 C., 6 luni 12 C., 3 luni 6 C. i. Joi 1/14 ianuarie 1909. Abonamentele și inverțimile di se adreseze Administrației tipografiei arhidiecesane, Sibiia, str. măcelarilor 48. Corespondențele să si adreseze Redacției „Telegrafului Român“, strada măcelarilor nr. 45. Epistole nefrancate se refuză. Articole nepublicați nu se înapoiază. Arcul T.VTI INSERȚIUNILE. Pentru odată 14 fii.. — de două ori 24 fii.. — de trei ori 80 rândul cu litere garmond. Diiiment tărie v. 1909 la ziariului Român“ are în fruntea foii, 16 eoro» ui e . • f IftM) 17 -4 eoronue. i ftul Uliaiiuie* nostru e Ofcout p tdicului cetitor rom miruțt to ÖC al ia dv noiăm deci pe vechii noștri v r, / •' *1 « •3d dv- *«>*i și in viitoi sprî a sar, hdu-se QU renoirea Tjțwlui, Șl ytki'uind pentru . itrulni nostru în cercul a) CttDÓöCpiilor lor. ’ liiftuer.lf sa fac min' man.l, trimița:uiu-se patul înamele abanatului, împreună . f.g. pi.. t. .1 IM mă :,ă ae ce* și .t.4oit uobt la Du S# Iii» gtt.MC.Ii J_> ' Ti IJ steent fit1 'tiuit rldmansitagranet al -■ull € C € 2Cllf fii Swin* aria Mádí&rik5r, Aiim ! si «.Tiís'n'í iî. 88 A* m... . • lit*fiii Mi fiu. [stoaar ; . td09. lt anexarea proa: «jțegovina-la nuneam, ca aio« / *. . . .h protectare fin • . . • ' . » . ai T ardá; s n/ care pci de •v': v ' ' j aet ^ ce ise ■ . ’ ' eta treize« 1 de ~ ~ -.4 1 ’ *' ti Tbude si a 'fo .*• • tm *, *i că nu ui ii ■i v ■ * fa. u.n< ep sa . N » .* V ) tK * iit) venite din Aula clip •: * • â1 . de multe milioane comerciului și industriei austro-ungare. Era vorba, ca ambasadorul nostru de la Constantinopol să-și părăsască postul din acest motiv, și raporturile cu Turcia să fie rupte. S’a găsit însă și s’a acceptat o medalie mult mai bună și mai practică: >gerea. S’au început pertractări la Austro-Ungaria și Turcia penaplanarea divergențelor, și perimările au dus la bun resultat. comunicat semioficios ne spune, acum de curând ambasadorulo-ungar de la Constantinopol, ibisul Pollavicini, a făcut surpropunere concretă, pe baza sternicirilor primite de la minicomun de esterne, baronul ;enthal, cari propuneri se pot ima în următoarele: Austro-Ungaria își menține ororile ce le făcuse mai nainte cure la încheerea tratatului de reit cu Turcia, dar admite spotaxelor turcești de la 11 la 15 tă, precum și introducerea acelor monopoluri din partea lui turcesc. Ținând apoi contrința Turciei, exprimată în ze 3 rânduri, de a i se da o comțiune financiară pentru recrea de la drepturile de suveraafe avute asupra Bosniei și Herniei, guvernul austro-ungar se dă gata a oferi Turciei două me și jumătate de livre tur(cam șasezeci de milioane de ie), drept răscumpărare a vei domenii ale statului turcesc, ore în Bosnia și Hierțegovina. e oarece nu este pe deplin, dacă aceste domeniilorîntru adevăr proprietatea ii turcesc, ori proprietatea ceuă provincii; guvernul austroface pendentă plătirea sumei dela verdictul pe care arestească în chestia aceasta unul de arbitru. t viru’, că finanțele Turciei nu in cele mai bune și mai rele ; ba de ani lungi Turcia se luptă cu mari calamități de bani, și de aceea credem, că guvernul turcesc se va grăbi să primească efertul ce i s’a făcut și să pună mâna pe paralele îmbiate; iar cu aceasta chestia anexării Bosniei și Herțegovinei e tranșată în mod definitiv, pentru că ea nu privește pe nime altul! Și cetim în ziarele mari dela Viena, că reprezentantul Turciei de acolo a primit îndrumări din partea guvernului turcesc se stărue, ca tratativele dintre cele două guverne, austro-ungar și turcesc, să se termine cât mai repede, — ceea ce dovedește, că-i e de grabă și Turciei, deci un rezultat satisfăcător este de așteptat la tot casul. Iar atunci toate protestele și amenințările celor din Serbia și Muntenegru nu mai au nici un rost și nici o însemnătate, pentru că acțiunea lor dușmănoasă față de Austro-Ungaria numai așa avea îndreptățire, dacă ea se făcea în înțelegere cu Turcia și iu iavorul Turciei, scurtată în drepturile avute. Sârbii și Muntenegrinii își vor băga deci săbiile iarăși în teacă, și vor aștepta pănă li se va da o nouă ocaziune de a face pe grozavii. Iar Bosnia și Herțegovina, țărișoarele anexate, vor primi încă la primăvară constituția promisă, un parlament propriu, pentru care alegerile se vor face în Main, pe baza unui regulament, pe care-l va stabili guvernul din Viena, în înțelegere cu cel din Budapesta. Și odată intrate în viața constituțională, și având administrație proprie, și drept propriu de dispunere, — nu se vor mai dori nici ele, nici îndărăt, sub Turci, dar nici la Sârbi, ori la Muntenegrinii Legea electorală. Scriu ziarele, că se vor face în pro,dere al ministrului de interne despre alegeri două modificate: se va șterge votul iu va șterge votul al treilea la plural de alegere. „Românul are șapte vieți în peplul Searam — Cuvântare adresată poporului. — Acela dintre DV. Iubiți Frați, ...« nu înțelege, ori nu crede taina, ce prinde în sine vorbele de mai sus împumutate dela Vasile Alexandri, craiul puilor neamului nostru, rogu-i să străbat împreună câteva fețe din istoria popului român ! Istoria Fraților, e o comoară de fa] bune și rele. Din ea vezi, cum un popor, pănă păstrează credința în Dumnezeu, pănă iubește neamul și vatra părintească (pat) și e dornic de lumină, înaintează întru și își asigură nemurirea.... Dar și contrariul se află în istor . Popoare ca și singuratici, cari păimesc credința adevărată a părinților și desbracă de obiceiurile bune, morale a străbunilor, își ascund fațai lor de raz« luminei, cari dau viață, — acele decad, stâng, se topesc, ca ocara 4* fst» focul Aceasta a îndemnat înțelepții numească istoria : învățătoarea vieții, 1 mina adevărului. Da! Căci ea, istoria ne spune, cea a fost, ce suntem și să judecăm, ce putea fi, — dacă vom urma povețele ei. De ,o istoria nepărtinitoare să lumineze cal adevărului, ce vrem să străbatem. * S’au împlinit doi ani dela ziua ma și frumoasă, când frații noștri din toate colțurile, pe cari leouesc, peste 12 miloane de Români, serbară împlinirea vecului al 18-lea, adecă 18 sute de ani, când împăratul Traian plecă din Rom stăpâna lumii, leagănul neamului romnesc, și trecu Dunărea măreață, ce despărțea apusul de răsărit, ziua de noaptea Turnul-Severin și acum se vede podul zidit din peatră cioplită, de ai căr stâlpi mulți se minunează, peste care trec și desooecă cu oștirea sa în Dacia, hotărât să zdrobească mândria craiului Deceal, care în trufia sa nu se sfiea, să pritindă an de an dare de la domnitor lumii. Pe câmpia, ce se întinde spre miază, de la Retezat și Haț«*!? în jur ’ '•desti * i Gră îi e, de 'ocr UUf Si S tun t -r* r '■ ' U De A' iVr.iUl • • ' î o-IE f Tr, i-a apropatuf ue altul, ei darul, de - 1 U^wUlV L — v/ciuuuait . . . ' Awvrimmi <j . . . J A ) A I I W iii h 1 ‘ C-i:< :ji* : i ßaoresou. îrifctft; iar urne tipăși ecli ară utîrscite ,peH dsorecad. ute. Observările cele mai intersent- ni f,o par cei# print ' • ta ii o' r Privit >r 1* aB8: limbi romád« fî 1» ortografia da zion: ț'. Ui an1 ir rt •■»șt „i și de e d I eșî oe!» *<-]! at-.-. • ura h țitiea: și ac. pâ i'dl . . . . . "tic. artisti a A ia m oi. dl „I o cât se fi cHografie — chi]r jstizi j..-yomnitor!»• se va răsplrda mânca îi, tsendu mbtă. 8 4ruiiți de a «prie sonul a riii. • ou t și d# a Ínnismuii pe 7 *cart, oiii nt - - i mai ir -• eebesc unii scriit drfi. creo m V m» veils tu crr ge ’ -exp:iuă sic Iu-4roft Pantra mit între literă și sou invocat pentru par hotărâtoare. Din contră, sunt unele asocieri de idei, scumpe or culți, cari sprijinesc scrierea că. Numele „român“ este în disociat cu numele „Roma“ „Roman*, ea „român* cum nu este firească citarea culturii noastre. iur semnul e propus în loc de ă -er.aut prea tare cui și la vedere se ă ușor cu el. Pentru începutul cu- •iu aceasta nu are inconvenient, dar Li oul lor le dă un aer străin. Când, eu•■ ■ ■ [UNK]•, mână fac impresie firească uîn cult, dar cînd, chitare, minăstora ca prea heterogene. Asemeurt este o introducere grafică mai otrivită decât regula Academiei: la sfârșitul cuvintelor se pronunță scurt, în puținele cazuri, unde este accentuat, se însemnează cu ac■avi cunoscut și recunoscut primltă misiune din limbile romanice, v’or, cu e dar auz', doi, însă a auzi, a însemnare deosebită a lui î scurt pește scrierea cu semnele scurtării, adu ne aspectul grafic, par’ o am ..iar apoi producă la învățătura ordin partea școlarilor confuzie... n valtminteri noi am adăogat aceste flecții pe lângă cele cuprinse în ’ Au «părți indiat T. Mai presau, ț’te io iusti tabi.tU „Minerv .“ din Buo . J tAhl ti)Î îi îtCbt r* der ai mrîte adao: eebasn ed.ția aă*!« . irt grafiei adoptate, cât mai mu contribui la adoptarea unei grafii. „Mărturisim că în faza, , fericire a ajuns astăzi chestia mâne, unificarea ei loială ne pat unei desbmnări oricât de înte ce în viitor s’ar adopta i s introduce și în corpul cu că ar ramânea scrierea ace așa cum e stabilită astăzi de deosebirea, redusă numai la prea mică pentru a stânjeni definitivă a ortografiei române. Relativ la literatura științ următoarele: „Recapitulând impresia o întreaga noastră mișcare de azi putem rezuma în două constatuite: „In literatura poetică ne progres și progresul este netăgvem autori de merit, și de merit prin urmare influența lor se va din ce în ce mai mult in tinerime: și dacă chiar străinătatea îi re ca atât mai mult îi va prețui o proprie. Două oștiri stăteau față în față, cu gândul de a se îmbrățișa frățește, dute, studiile limbistice sunt de abia suținute. „Cauza acestei disproporții trebi să fie mai adâncă, și dacă am fi chema să o exprimăm într’o singură frază, ai întrebuința următoarea formulă din teori evoluționistă aplicată la viața spirituală poporului: pătura psihologică a gene ’aței noastre de astăzi este pregătită penru poeza lirică și pentru nuvela popeană, dar nu este încă pregătită pentru urarea ștințifică. „înlănțuirea logică a unui foarte îns șir de idei și aceasta este științește o treaptă mai târzie a desvoltării infectuale, și cere o tărie mai mare i indicii abstracte, decât se găsește astăz majoritatea capetelor noastre. „Dar ceea ce nu este astăzi, trebm fie mâne, și pentru ca să fie, trebui fie pregătit. „O pregătire, un ferment al evoluție e simțirea neajunsului stării de astăzi „Când majoritatea tinerimii va fi învăr pătrurisă de această simțire, se vea cu siguranță cel dintâi pas spre înotare. “ „De aceea critica“. „In literatura științifici u<