Telegraful Roman, 1910 (Anul 58, nr. 1-141)

1910-01-05 / nr. 1

Anul LV ABONAMENTUL: Pentru Sibiiu pe an 14 C., 6 luni 7 C., 3 luni 3 C. 50 fii. Pentru monarhie pe an 16 C., 6 luni 8 C., 3 luni 4 C. Pentru străinătate pe an 24 C., 6 luni 12 C., 3 luni 6 C. i Sîbiîti, Marti 5/18 ianuarie 1910. g­ gf­ =—­­ ................. Apare Madia, Joia și Sâmbăta. Abonamentele și inserționile să se adreseze Administrației tipografiei arhid., Sibiiu, str. măcelarilor 45. Corespondențele să se adreseze Redacției „Telegrafului Român“, str. măcelarilor Nr. 45. Epistole nefrancate se refuză. Articoli nepublicați nu se Înapoiază. "ei [UNK]Vi"," Nr. 1. INSERȚIUNILE: Pentru odată 14 fii., — de două ori 24 fii., — de trei ori 30 fii, rândul cu litere garmond. Anul nou în Sibiu. Sibiiu, 17 Ianuarie n. Vineri, în ziua Anului nou, după terminarea sfintei liturgii, inteli­gența română din Sibiiu, aproape întreagă, s’a presentat, ca în anii premergători, la Inaltpreasfințitul nostru Arhiepiscop și Mitropolit Ioan Mețianu, pentru a-i aduce felicitări de Anul nou și a-și manifesta de nou alipirea, venerațiunea și recunoștința pentru mănoasa activitate pe care o desvoltă Escelența Sa, spre bi­nele și fericirea bisericii și a nea­mului. Sentimentele de gratitudine ale inteligenței sibiene le-a tălmăcit și de astădată Preacuvioșia Sa, dom­nul Arhimandrit și vicariu arhiepis­­copesc Dr. Ilarion Pușc­ariu, care a rostit următoarea vorbire ocasio­­nală: „Escelența Voastră, Inaltprea­­sfințite Domnule Arhiepiscop și Mi­tropolit! Intrând cu ziua de astăzi în­­tr’un an nou, anul 1910, cuvine-se înainte de toate să mulțămim lui Dumnezeu, că ne-a învrednicit să petrecem cu bine anul trecut, să-i mulțămim că ne-a înzestrat și întă­rit cu puteri sufletești și trupești, ca să putem îndeplini datorințele chemării noastre în viața biseri­cească. Anul trecut, ce privește bise­rica noastră, a fost bogat în eveni­mente, căci între altele, pe lângă ținerea congresului nostru național­­bisericesc, a celebrat biserica noa­stră mitropolitană și serbarea cen­tenară de la nașterea fericitului Ar­hiepiscop și Mitropolit Andrei baron de Șaguna, într’un mod strălucit și demn de un popor recunoscător față de binefăcătorii sei. Astfel de momente și eveni­mente sub împrejurări normale erau apte a stârni în sufletele credincio­șilor bisericii noastre sentimente de mulțămire și bucurie, dacă prin in­gerințe din afară nu s’ar fi strecurat și câte o picătură de amărăciune în păharul bucuriei noastre, și dacă nu s’ar fi ridicat unele valuri protivnice în calea progresului nostru religios­­moral și cultural. Când vântul pe mare este fa­­voritor, corăbierul iscusit dirige nava astfel, ca ea să parcurgă cu futală distanțe mari. Când însă vântul este contrar, corabia mai cu anevoie a­­lunecă pe luciul mării și de multe ori nici corăbierul nu poate împe­­deca, să nu fie aruncată corabia în­dărăt. Iară când marea este bân­tuită de furtune grele, corăbieriul este îndestulit, dacă naia sa și-o poate scuti la un adăpost. In marea vieții bisericii noastre Escelența Voastră sunteți Acela care cu energia și cu dibăcia pro­prie unui conducător harnic ați con­dus în decurs de mulți ani și con­duceți încă naia bisericii noastre de multe ori printre valuri furtu­noase, la limanul de adăpostire, fe­rindu-o să nu se isbească de Scyll sau de Charybdis. Pentru marea solicitudine și multa osteneală întru conducerea arhidiecezei și a mitropoliei noastre, ne este binevenită ziua de astăzi pentru a vă exprima în numele bi­sericii celei vii sentimentele noastre de venerațiune, recunoștință și mul­­țămită, și totodată pentru a vă pofti din adâncul inimii noastre, ca mulți ani de viață fericită să vă dăruiască Dumnezeu, pentru binele și salutea bisericii noastre. Să trăiți la mulți fericiți ani! “ După potolirea aclamărilor sgo­­motoase și sincere, răspunde înalt­­preasfinția Sa Domnul Arhiepiscop și Mitropolit Ioan Mețianu, mulță­­mind pentru frumoasele semne de dragoste și de alipire ce i se aduc și din prilejul intrării într’un nou an. Constată și din a sa parte, că întru adevăr, anul trecut ni-a adus și momente înveselitoare și de bu­curie, dar și momente de adâncă durere. Acestea din urmă s’au nă­scut din neașteptatul conflict în care a ajuns biserica noastră cu statul, pe tema limbii de catehizare la școa­­lele de stat. Aceasta întâmplare să nu descurajeze însă pe nime dintre noi, ci chiar din contră, să ne în­demne și mai mult, pe toți, fără deosebire de clasă socială, să ținem cu toată tăria la biserica noastră, care ne-a trecut și în trecut prin a­­tâtea valuri furtunoase, și să ținem la școala confesională, pe care tre­­bue să o conservăm cu orice preț, îndeamnă deci părintește pe toți, se aducă toate jertfele posibile pen­tru biserică și școală, și mulțămește de nou tuturor pentru doririle de bine exprimate cu ocasiunea acea­sta, implorând darul de sus asupra celor presenți și asupra familiilor lor. Dela Inaltpreasfinția Sa socie­tatea română sibiană a mers la lo­cuința Preacuvioșiei Sale, domnului Arhimandrit și vicariu arhiepisco­­pesc Dr. Ilarion Pușcariu, unde Prea­cuvioșia Sa domnul protosincel Dr. Irmnui - c­­rușsiea jntr’o vorbire foarte așiră meritele pe cari șt­it Preacuvioșia Sa pentru bis­erica neam în cursul anilor,­­ literar, didactic, dar mai enul administrației bis6­­r­­­is șt­ colare. Scoate la iveală de mai frumoase însușiri sale, propagarea păcii, a­legeri, a armoniei, între­i factori cl­emați să se intereseze de­­ soarta edincioșilor bisericei noa­t­r­e de o îndrumare nouă po­istru, în cele culturale și I «« .. . . Și dorește viață îndelun­..ri, să poată fi de folos cu activ sa rodnică și zeloasă j î­ncă <ă vreme neamului și bi­­i­sericii m­ioșia Sa mulțămește pe n­­ările ce i se aduc de Anul . i­nstată, că poporului no­rm ricii și neamului, numai și bună înțelegerea, arme­­fruntași, între cei chemați a că destinele, poate să fie îndeamnă deci pe toți la avere și la dragoste crești­­nre dacă ne va lega pe toți vom putea face mult bine poporului din sânul căruia am eșit și bisericii la altariul căreia slujim. Toate vorbirile rostite au făcut bună impresie asupra celor ce le-au auzit. Tovărășie de consum în Sibiiu. Pentru combaterea scumpetei ce crește mereu în Sibiiu, e pusă la cale în­ființarea unei tovărășii generale de con­sum. Apelul răspândit prin orașul nos­tru în scopul de a invita la intrare în a­­ceastă tovărășie de consum, e subscris de persoanele singuratice, de la cari a venit îndemnul de apărare în contra scumpetei devenite insuportabile, apoi e subscris și din partea centralei reuniunilor de con­sum, și din partea reuniunei cercuale a­­gronomice din Sibiiu. Ambele organisa­­țiuni din urmă ofer garanță, că chestia e în mâni bune și că succesul e asigurat. Motivele scumpetei sunt de natură generală, dar sunt de căutat și în rapor­turile și mizeriile speciale. Intre motivele generale, a căror delăturare cade în afară de puterile noastre locale, și nu e chip de a le învinge prin ajutor propriu, tre­­bue pusă la loc prim exagerata politică de apărare și de îngrădire a agrarienilor, deveniți atotputernici, care politică închide granițele monarhiei pentru importarea de alimente, prin vamă urcată și o­preliști de im­portare, formând astfel o calamitate ame­nințătoare pentru posiția de mare putere a monarhiei, simțită și din partea condu­cerii politicei externe. Este știut, ce greutăți sunt de în­vins la legarea de convenții comerciale cu statele din Balcani, în urma împotrivirii partidelor agrariene, da dincoace și de dincolo de Leitha. In această politică de îngrădire, neul prim îl formează convenția comercială legată cu România, prin care se aco­rdă importarea de vite tăiate, deși în măsură cam mărginită, dar numai cu punerea în cumpănă a întregei autorități a Coroanei s-a putut stoarce aprobarea se­natului imperial austriac cu privire la a­­ceastă convenție comercială cu România, care probabil va fi votată acum și din partea parlamentului ungar. Deși delăturarea motivelor generale ale scumpetei, mai ales modificarea poli­­ticei vamale unilaterale a agrarienilor, nu cade în sfera de putere a forțelor noastre locale, totuși reuniunea de consum, pro­iectată a se înființa în Sibiiu, nu va să­vârși o muncă de prisos, dacă din vreme ia măsuri pentru cazul, că guver­nul român, după acceptarea contractului comercial, va deschide, cum se vorbește, la Riul-Vadului, în strâmtoarea Turnului- Roșu, un alatoriu mare, pentru a esporta carne peste graniță în țara noastră. Un teren de muncă eficace și bine­făcătoare se deschide însă pe seama reu­niunii de consum mai ales în combate­rea miseriilor locale, cari fac să crească scumpetea în Sibiiu și să devină insupor­tabilă. Aici poate să opereze și să aducă îndreptare ajutoriul propriu, la care învită fondatorii reuniunii de consum întreaga poporațiune a Sibiiului. Aceste miserii locale și motive spe­ciale ale scumpetei în Sibiiu sunt de cău­tat mai ales în faptul, că comercianții din afară cumpără alimente din împrejurimea Sibiiului, chemată în prima linie să pre­­vadă piața Sibiiului cu cele trebuincoase traiului, și le trimit spre aprovisionarea orașelor mari. Așa se întâmplă, că de e­­xemplu, ouă, pâne, poame, sunt în Sibiiu mai scumpe decât în Viena sau Buda­pesta. Apărarea în contra acestor anor­male stări de lucruri, ca pe sama orașu­lui să rămână asigurată din împrejurimea sa mijloacele necesare de traiu, e foarte simplă. Na spune și biblia, cum a expir­­cat Iosif la curtea lui Faraon visul des­pre cele șapte vaci grase și șapte vaci slabe și cum scumpetea și foametea din Egipet a învins-o cu ridicarea de magazine, în care au fost adunate bucatele în anii cei buni ca să servească de reserve pentru anii cei răi. Oricât de simplu ar fi acest mijloc de apărare, esecutarea pe care o reclamă, e totuși destul de grea, după cum arată și deplorabila situație a pieței de alimente din Sibiiu, și e posibilă numai cu aduna­rea la­olaltă și organisarea tuturor forțe­lor de valoare. Centrala reuniunilor de consum din Sibiiu, care are 37 de reuni­uni de consum sătești, și reuniunea per­­onală agronomică din Sibiiu, cu nume­­roasele ei filiale de pe sate, ar putea mai ușor să cumpere dela producenții dela sate articolele de traiu necesare pentru piața orașului Sibiiu, ca ouă, zarzavaturi (legume), grâu, săcară, poame, etc. apoi să le înmagazineze și să le pună în vânzare în oraș. Linia industrială pe care o face Clssa de păstrare din Sibiiu pe teritoriul ei din aproprierea edictului de electrici­tate și lângă gară, va putea mijloci trans­portul și la depărtări mai mari. Aici pot fi ridic­ate magazine pentru păstrarea mij­loacelor de traiu, iar tehnica înaintată a zilelor noastre concede conservarea, prin întrebuințarea aparatelor reporitoare. Lo­calul de vânzare pe seama membrilor reu­niunii de consum ar fi hala de vânzare a reuniunei cercuale agronomice, (strada pin­tenului Niul 2). Pe calea aceasta reuniunea de consum poate, prin procurarea de alimente în măsură suficientă și bune, să combată cu efect scumpetea, întrucât ea isvorește din miserii locale, și să facă o mare binefa­­cere poporațiunei orașului nostru, dar tot­odată și poporațiunei de la țară, prin ace­ea, că pune desfacerea și valorizarea pro­ductelor de la țară în orașele unui co­­merciu solid și sănătos. Numai din neînțelegere pot să crea­dă unii, că reuniunea de consum ar pri­­cinui pagubă comercianților și industria­șilor. Casa meseriașului și a comerciantu­lui sufere doară tot așa sub scumpetea de azi, ca a funcționariului și a muncito­­riului. Ajutoriul cade deci bine fiecărei clase sociale. Atragerea mărfurilor de co­loniale, manufactură și fierărie, în cercul de afaceri al plănuitei reuniuni de con­sum, nu s’a luat în vedere din partea fon­datorilor, după cum s’a accentuat și în apelul lor. Avem o părere prea bună des­pre considerația comercianților noștri, de­cât să presupunem, că prin o purtare duș­mănoasă față de reuniunea de consum ne-ar constrânge, să trecem și vânzarea mărfurilor numite în cercul de afaceri al reuniunei, pentru apărarea intereselor mem­brilor acesteia. Și buna noastră părere își află confirmarea în faptul, că mai mulți comercianți au luat înțelegere cu reuniunea de consum cu privire la vinde­rea de articole, pe cari reuniunea nu le va avea în depozit, pe seama membrilor reuniunii. Fondatorii reuniunii de consum au asigurat și pănă acuma favoruri pe sea­ma membrilor. Așa societatea sibiiană pentru vinzarea de lemne dă membrilor reuniunei stânjenul de lemne cu o co­roană mai ieftin decât altor cumpărători, iar mai mulți măcelări, și chiar și unii brutari, au promis prețuri reduse pentru carne și pentru pâne. Și va căuta reuni­unea de consum să asigure membrilor ei și alte favoruri. Alt favor, asigurat pe seama mem­brilor este acela, că li se dă o recom­ocare la fine a fie­cărui an, din venitul curat care rămâne după dotarea fondului de reservă, în proporția în care au cumpărat marfă de la reuniunea de consum. Reuniunea de consum vrea cu tot dreptul să ocupe teren larg. De aceea toți locuitorii acestui oraș, fără deosebire de naționalitate și confesiune, săraci și bo­gați, cari sufer sub povara scumpetei, funcționari, medici, advocați, preoți, în­vățători, industriași, comercianți, bărbați și femei, sunt invitați să intre în șirul membrilor reuniunii. Iar pentru a face posibilă și celor mai săraci participarea la întreprindere, fondatorii au stabilit nu­mai in zece coron­­e cuota, după a cărei plătire poate să devină membru ori­și cine. Cuota se plătește numai odată, și aduce, 50­0 interese pe an din venitul cu­rat. Cei ce pot, și doresc interese mai

Next