Telegraful Roman, 1910 (Anul 58, nr. 1-141)
1910-01-05 / nr. 1
2 mari, au voc să subscrie cuote fundaționale de căte 200 coroane, după cari se dau 6% interese la an din venitul curat. Fiecare membru garantează numai pentru cuota subscrisă și plătită, altă garantă nu i se cere. De sine înțeles, că un membru poate să subscrie și mai multe cuote, cari i se dau îndărăt, în pasul că ar eși din sinul reuniunii. E deci evident, că reuniunea de consum își va putea împlini chemarea cu succes numai atunci, dacă cât mai mulți locuitori din orașul nostru vor întră în șirul membrilor acestei folositoare întreprinderi. Și credem, că vor intra, făcând astfel un pas bun spre îndreptarea raporturilor insuportabile, provocate de marea scumpete de astăzi. TELEGRAFUL ROMAN Membrii clerului nostru superior la 1768 și 1794. Prin publicarea corespondenței episcopului Dionisie Novacovici și prin mulțimea de însemnări și inscripții mărunte, culese din diferite biserici;*) tabloul istoric al satelor noastre s’a lămurit considerabil, mai ales pentru a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Consemnări complete despre membrii clerului nostru superior, despre asesorii consistoriali și protopopii din acele vremuri lipsiau, cum lipsesc pănă în ziua de azi și din timpul, atât de apropiat de noi, al cârmuirii lui Vasilie Moga. Intr’una din zilele trecute răsfoind mulțimea de călindare vechi, ce se păstrează în biblioteca Bruckenthal din Sibiiu, în două din ele am găsit lista completă a asesorilor și protopopilor noștri din anii 1768 și 1794. I. Calendarul din 1768 e întitulat:Calendarium Transsylvanicum Titulare pro anno ab incarnatione Jesu Christi MDCCLXV in. bissextilibierum 866. Cibinii, în Typographia publica (Sim. Sârbi). La pag. 73—74 e publicată consemnarea următoare: Cleris non-unitas. Episcopus. D. Dionysius Novakovics, Orientalis Eclesiae & non unitarum Graeci Ritus in Megno Transilvaniae Principatu partibusque eidem incorporatis Ecclesiarum Episcopus Budensis. Secretarius. D. Demetrius Eustathievics Episcopalis a Latere Secretarius Plenipotent. Yioarius. Yaoat. Nótárius. Vaoet. Arohi-Diaconus Cathedralis. Vaoat. Asses sores Consistoriales, simul & Archi- Diaconi. D. Jeremias Vajda, Paroohus Tordensis, Distriotus nominis eiusdem A'lii Diaconus & Assessor Consist. D. Joachim Simeon, Parochus Suburbii Cibiniensis. Districtusque eiusdem Arohi-Diaconus & Ass. Consist. D. Georgius Sendresk, Parochus et Arohi-Diaoonus Inf. Szombatfalvensis. Ass. Consist. D. Simeon Stoyka Paroohus et Albensis, Distr. eiusdem Arohi-Diaoonus Asses. Consist. D. Pasku Bejás Parochus Arohi-Diaconus Csanádiansís Ass. Cons. D. Jacobus Popovics Paroohus et Archi- Diaconus B. Bocsá’-diensis Ass. Cons. D. Mich. Popovics Parochus et Arohi- Diaconus D. Idioselensis. Ass. Cons. D. loan. Pergei Paroohus et Arohi Diaoonus Bonabitensis Ass. Cons. D. Gabriel Popovics Parochus et Arohi- Diaoonus Milvanensis. Ass. Cons. D. loan. Popovics Parochus et Arch'Diaconus Szekensis Ass Cons. D. loan. Popovics Paroohus et Archi-Dknus Csibens s Ass. Consis. D. Mioh. Pervoniagsevios Paroohus eț Arohi-Diaoonus Devensis As?. Consis. D. Jos. Adam Parochus et Arohi Diaconus Petsetzegiensis aeque ao Inspector Dialurensis Arohi-Diaoonatus, D. Moga Mogás Paroohus et Arohi-Diaoonus Szelistensis. D. Bucur Merdan Paroohus Muxendorffensis aeque ac Arhi Diac. III. Sedium Segesvár, N. Sink et Rupensis. D. loan. Dobrota Parochus Pojanensis et Arohi-Diaoonus Merouriensis. D. Petrus Derz Arohi Diaconus Szászvárosiensis. D. loan. Dantschila Parochus Rekitensis et Arohi-Diaoonus Szász sebesiensis. Archi-Diaconi (protopopi). D. low. Popovics Paroohus et Archi Diaconus Ogrensis. D. Janja Kokoresk Parochus et Archi- Diaoonus Teunensis. D. Georg. Mitrophan Parochus et Archi- Diaoonus Egresensis. D. Nicolaus Zomborjan Parochus et Ar.Diaconus Somborénak. D. Triphan Parochus et Archi-Diaconas Szent Póterfalvensis. D. Petrus Muntjan Parochus et Archi - Diaconus Somlyoviensis. D. Ios. Szimziana Paroohus Trestiensis et A. D. Zarâudensis. D. loan. Popesk Parochus et A. D. Tothhâzensis. D. Michael Popovics Parochus A. Diac. Berkiaszensis. D. Petrus Popovics Parochus Kitidensis et A. D. Hatszegensis. D. Jacobus Popovics Parochus Roskanenris et A. D. Dobrensis. D. Alexander Fogaras Parochus et A. D. Sintiriagensis. D. Ioanues Popovics Parochus et A. DGeroltensis. D. Basilius Pap Paroohus et A. D. Bessessensis. D. Gabriel Popovics Paroohus et A. D. Csögensis. D. Petrus Dregus Paroohus et A. Diac. K> rbunarensis. D. Bukur Aliasi-Latczko Parochus et A. D. Gridensis. D. Thomas Paroohus Víz kuensis et A. D. Udvarhe’yensis. D. Kostandin Popovics Parochus Détsensis et A. D, sedis Aranyos. Arohi-Diaconus in Háromszék. Vaoat. D. Nicolaus Teksa Paroohus Malomfalven3Ís et A. D. M. Vâșâihelyensis. D. loan. Piarul Paroohus et A. D. Szádensis. D. loan. Dan Parochus Szássebersdorffensis et A. D. Mediensis. D. Radulus Sztan Paroohus Glimbooensis et A. D. Uj Egyháriensis. D. Samuel Szászuly Arohi-Diaoonus Urez» nsis. D. loan. Popovics Paroohus Szelistensis et Assessor Oonsistorialis. II. Al doilea calendar, cel din 1794 are următorul titlu: „Novum Calendarium ad annum MDCCXCIV. ... in usum Magni Principatus Transilvaniae et partium adnexarum, addito omnium dicasteriorum et officialium in hocmegno Principatu Transilvaniae tangentium Tituso, Claudiopoli. Typis Martini Hochmeister“. Consemnarea ce ne interesează o găsim la pg. 158—160. Clerus Graeci Ritus non Unitorum. Reverendissimus D. Gerasimus Adamovits,Ecolesiarum perPrincipatum Transsylvaniáé Gr. r. nou Uuitarum Episoopus. Assessores consistoriales. Sabbas Popovits Archi Diaconus Cibiniensis et Paroohus Rasinarensis. Ioannes Dobrete Arohi-Diaoonus Merouriensis cum Pojanensi uniti. Bucurus Bodea Paroohius Cibiniensis, Siburbii Superioris. Elias Popovits Capellanus, Suburbii Inferioris. Áron Budai Consistorialis Notarius et Secretarius Epplis. Ioannes Popovits Cancellista. Eliseus Popovits Accessista. Petrus Popovits Capellanus Episoopalis. Ioannes Popovits, Caeremoniarius E- pisoopalis. Archi Diaconi Districtuales: Sabbas Popovits A. D. distriotus Cibiniensis, qui et Consist. Assessor. Ioannes Dobrete A. Diac. distriotus Merouriensis Pojan. uniti Assessor. Abrahamus Moga A. D. distriotus Cibiniensis. Lazarus Szeff A. D. distriotus Saxopol. Nicolaus Hutzovits A. D. distriotus V. Hányad cum vicariatu Hátszeg. Iosephus Nemes A. Diao, distriotus Dobra. Ioannes Maris A, D. distriotus Trestiensis. Ioannes Popovits A. Diao. distriotus Hondolensis et emeritus Vicarius. Nicolaus Rátz A. D. disirictus Alba- Carolensis. Gabriel Ideán A. D. distriotus Abrudbáuyensis. Stephanus Popovits A. D. distriotus Mediensis. Elias Popovits A D. distriotus Lunkaiensis. Georgius Petrask A. D. distriotus Fogarasiensis. Ioannes Akim A. D. distriotus Lodromaniensis. Stephanus Popovits A. D. distriotus Ugraiensis. Ioannes Popovits A. Diac. distriotus Egerszeg cum Mező Band uniti. Miohael Popovits A. Diao. distriotus Idetspatskiensis. Iobus Kratsinovits A. D. distriotus Thordensis. ioannes Popovits A. Diao. distriotus Kalotaiensis. Ioannes Sárosi A D. distriotus Berkenyeiensis. Iaoob Buzdug A. D. districts Bistrioiensis. Petrus Popovits A. D. districtus Milvanensis. Eüas Lador A. D. distriotus Petsefcszegiensis. Thimotheus Popovits A. D. distriotus Kerpenensis cum Búcsúm uniti. Thomas Popovits A. D. districtus Három székiemiis. Gsorgius Hojnesz A. D. districtus Coronensis Interimalis Administrator. Theodorus Delbea Vice. A. D. distr. Sohaesburgensis, Iosnnes Popovits A. Diac. districtus Korbensis. Constantinus Simeon A. D. distriotus Szekadatensis, cum Honorbach uniti. Lista de la 1768 înșiră deci 18 asesori consistoriali, între cari cei mai mulți vor fi fost onorari, pe când cea de la 1794 indică numai 9 inși din centru sau din apropiere, cum era Ioan Dobrotă, protopopul Mercurii și al Poienii. Pe când la 1768 pe lângă episcop funcționa numai secretarul D. Eustatievici, iar celelalte funcțiuni erau vacante, cu 26 ani mai târziu vedem, că centrul e binișor organisat, având un număr de funcționari mai considerabil. Asemănarea acestor două liste mai e instructivă și pentru numele persoanelor, cari au și pănă în zua de azi urmași în tagma preoțească și pentru centrele protopiatelor, cari prezentă în timp de 26 de ani atâtea schimbări. Dovadă despre puțina stabilitate! Interesantă e și indicația privitoare la administratorul de mai târziu al episcopiei Nicolae Huțovici, care la 1794 era protopop la Hunedoara și vicar al Hațegului, iar pe Ioan Popovici, după ce fusese înainte de Nichita și Adamovici, îl vedem la 1794 reîntors iarăși în protopopiatul Hondolului, de unde vacanța de 14 ani, premergătoare cârmuirii lui Moga, avea să-l aducă din nou la conducere pentru câtăva vreme. Dr. I. Lupaș. A urmat cuvântarea dlui Osvadă despre muncitorii cu condeiul în literatura noastră mai nouă, scoțând la iveală talentele, cari fac mândrie întreg neamului românesc. Intre altele ni-a citit poezia lui Goga »Moș Crăciun“. Știindu-se că poetul e în temniță , a stârnit un sentiment de adâncă duioșie. Dl Nic. Brătianu, conservatorist, mi-a cântat „Ciocârlie, ciocârlie* cuvinte de Z. Bârsan și compus da dsa, iar mai la urma ne-a delectat cu răsboinica satiră a IlI-a din Eminescu, predată cu puterea unui artist desăvârșit. Corul mixt cu cântarea „Inima” de Bsna a stârnit plăcere în public, dar mai cu seamă „Coasa“ de Vidu a plăcut mult. Dl Dr. G. Dubleș ne-a făcut istoricul conferențelor noastre dela 48 încoace și mai cu seamă a insistat cu predările juridice asupra libertății personale în țară, ajungând în urmă la cazul Goga. Dl Nio. Macrea s’a adeverit ca bun solist în „Ciobanul“, de Dima și „Hop turcă furcă*, dar mai cu seamă s’a* afirmat în cea din urmă. A urmat dl Petru Manole cu declamația: „Puntea lui Rumi*, din Coșbuc, stârnind multă plăcere între dame. Dl Manole fiind simpatic a secerat simpatie. „Monologul* dlui Covrig a plăcut foarte mult, mai cu seamă publicului dornic de sensații hazlii. Laudă deplină se ouvine și chiar N. Marcu conducătorul corului. Venitul curat al acestei producțiuni ne dă suma de peste 200 cor. De e Dzeu ca să vă pot comunica cât de dese succese din Hunedoara noastră. Hunedoara, Ian. 1910. Nima. * N. Iorga: „Studii și documente cu privire la iloria Românilor“ vol. XII. și XIII. București 1906. De la Hunedoara. Pomul de Crăciun. — Produciune și concert. Viața noastră socială a Hunedorenilor — fie zi într’un pas bun — să manifestă în toate direcțiile în condiții românești pronunțate. Și faptul, că toți cei chemați se știu înțelege și sunt pătrunși de idealul ce-i urmărim, ne dă posibilitatea, ba toate acțiunile noastre să arate succese desăvârșite. Las dar să vorbească faptele. In anul acesta — ca în toți anii trecuți — inteligenți română din Hunedoara și-a ținut de o datorință de căpetene, ca să aducă jertfe pentru școlarii silitori, dar săraci, de la școala noastră confesională. Mai mult de 20 de școlari au fost prevăzuți cu haine. In 20 Dec. st. v. s’a făcut împărțirea darurilor în sala școalei noastre, la care sărbare au participat toți cei dornici de progres românesc. Această fstivitate s’a început cu o cuvântare rostită de dnul protopop Păcurariu, arătând școlarilor în cuvinte temeinice însemnătatea zilei, iar după frumoasa cuvântare a părintelui protopop a urmat corul școlarilor, debutând publicul present cu câteva co incte potrivite. In fine dl epitrop al parohiei Nicol, Macrea pune la inima tineretului școlar simțământul de recunoștință cătră cei ce cu jertfit pentru ei, îi îndeamnă ca în viața lor să fie cu aceleași sentimente cari le au arătat binefăcătorii lor de e zi. In jurul aranjării darurilor de Crăciun mai are merite frumoase dl Augustin Dima. Producțiunea și concertul. In 26 Dap. v. (a doua zi de Ipraeiun) ,Reuniunea femeilor române din Hunedoara“ cu spijinul corului mixt a aranjat o producțiune-concert, care a succes pesta așteptare. Programul variat se începe cu: „Pe al nostru steag”, cântare care a stârnit însuflețire în publicul ascultător. V Mișcarea antialcolică. Suntem rugați a publica următorul apel cătră preoții și învățătorii români din Ungaria. Cinstiți părinți și freți învățători! Pe d-voastră v’a rânduit Dumnezeu, să stați în contact nemijlocit cu românul. Simțiți bucuria lui, simțiți necazul lui; împreună râdeți și împreună și plângeți! Puțină parte aveți din bucurie, dar cu atât mai mare din năcaz ! Pe voi vă cârtește în nepriceperea lui poporul, pe voi vă critică în necunoștință de cauză și inteligențe. E lucru firesc că vă mustră, căci formați za’a, care leagă poporul. E și mai firesc că lumea dela d-voastră așteaptă mântuirea neamului, împrăștiarea întunerecului și frângerea cătușelor sărăciei, prin urmare și deșteptarea poporului din amețeala alcoolului. Lupii se cere dela d-voastră de pe amvon, de pe catedră, pe străzi, prin adunări și târguri. La luptă însă fără arme nimenea nu merge. Eu înțelegând cauza originală a mizeriei din popor, am ajuns la convingerea — și cred că și d-voastră în cea mai mare parte — că mama tuturor relelor la poporul nostru e beția — alcoolul. Nn contra alcoolului trebuie deci să ne câștigăm arme ca să-l putem învinge, căci apoi ușoare vor fi celelalte lucrări întru propășirea poporului, încredințat d-voastră. M’am hotărât a aduna arme, material pentru lupta aceasta, dar singur nu sânt în stare. Am trebuință mare și de sprijnul d voastră. In munca d-voastră grea și obositoare vreau să vă ajut, dar la o parte a lucrului meu trebuie să mă ajutați și d voastră. Voiesc să public o lucrare despre cauzele, efectul alcoolului, alcoolismul și lupta contra lui, din care fieștecare va putea scoate cele necesare în lupta grea ce o începem. Nu cer mult! Ger numai răspuns Îs zece întrebări, întrebări, la cari numai d-voastră puteți răspunde, întru ușurarea poziției în care azi vă aflați. Intr’o scrisoare simplă îmi puteți da răspuns la toate întrebările. Din o comună ori preotul ori învățătorul poate răspunde, mai bine e însă ambii, căci câte capete, atâtea păreri. Iată întrebările : 1. S’a încuibat beția în comună? și dacă da, la oare sex, în ea vrâstă și care e ocupațiunea alcooliștilor? Observați creșterea ori de creșterea beției? 2. Rachiul (vinarsul) se consumă în birt, sau în prăvălii, sau îl duc la muncă, și în ce cantitate ? Oare apasă rachiul sa bea regulat, e datină a-l cumpăra în cantități mai mari și se ține la îndemână? 3. Aflați că prea e mare numărul birturilor (cârciumelor) și al prăvăliilor de spirtuoase în raport cu poporațiunea? 4. Cei ce dau de lucru țăranului, dan la lucru și rachiu? Cât și în ce împrejurări ? (Se cuprinde aici și servitorimea).