Telegraful Roman, 1910 (Anul 58, nr. 1-141)

1910-01-05 / nr. 1

2 mari, au voc să subscrie cuote fundați­­onale de căte 200 coroane, după cari se dau 6% interese la an din venitul curat. Fiecare membru garantează numai pentru cuota subscrisă și plătită, altă garantă nu i se cere. De sine înțeles, că un membru poate să subscrie și mai multe cuote, cari i se dau îndărăt, în pasul că ar eși din sinul reuniunii. E deci evident, că reuniunea de consum își va putea împlini chemarea cu succes numai atunci, dacă cât mai mulți locuitori din orașul nostru vor întră în șirul membrilor acestei folositoare între­prinderi. Și credem, că vor intra, făcând astfel un pas bun spre îndreptarea rapor­turilor insuportabile, provocate de marea scumpete de astăzi. TELEGRAFUL ROMAN Membrii clerului nostru superior la 1768 și 1794. Prin publicarea corespondenței epis­copului Dionisie Novacovici și prin mul­țimea de însemnări și inscripții mărunte, culese din diferite biserici;*) tabloul isto­­ric al satelor noastre s’a lămurit conside­rabil, mai ales pentru a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Consemnări comple­te despre mem­brii clerului nostru superior, despre ase­sorii consistoriali și protopopii din acele vremuri lipsiau, cum lipsesc pănă în ziua de azi și din timpul, atât de apropiat de noi, al cârmuirii lui Vasilie Moga. Intr’una din zilele trecute răsfoind mulțimea de călindare vechi, ce se păs­trează în biblioteca Bruckenthal din Si­­biiu, în două din ele am găsit lista com­­ple­tă a asesorilor și protopopilor noștri din anii 1768 și 1794. I. Calendarul din 1768 e întitulat:­­Calendarium Transsylvanicum Titulare pro anno ab incarnatione Jesu Christi MDCCLXV in. bissextili­bierum 866. Ci­­binii, în Typographia publica (Sim. Sârbi). La pag. 73—74 e publicată consem­narea următoare: Cleris non-unitas. Episcopus. D. Dionysius Novakovics, Orientalis E­­­clesiae & non unitarum Graeci Ritus in Megno Transilvaniae Principatu partibusque eidem incorporatis Eccle­­siarum Episcopus Budensis. Secretarius. D. Demetrius Eustathievics Episcopalis a Latere Secretarius Plenipotent. Yioarius. Yaoat. Nótárius. Vaoet. Arohi-Diaconus Cathedralis. Vaoat. Asses sores Consistoriales, simul & Archi- Diaconi. D. Jeremias Vajda, Paroohus Tordensis, Distriotus nominis eiusdem A'lii Dia­­conus & Assessor Consist. D. Joachim Simeon, Parochus Suburbii Cibiniensis. Districtusque eiusdem Ar­ohi-Diaconus & Ass. Consist. D. Georgius Sendresk, Parochus et Ar­­ohi-Diaoonus Inf. Szombatfalvensis. Ass. Consist. D. Simeon Stoyka Paroohus et Albensis, Distr. eiusdem Arohi-Diaoonus Asses. Consist. D. Pasku Bejás Parochus Arohi-Dia­conus Csanádiansís Ass. Cons. D. Jacobus Popovics Paroohus et Archi- Diaconus B. Bocsá’-diensis Ass. Cons. D. Mich. Popovics Parochus et Arohi- Diaconus D. Idioselensis. Ass. Cons. D. loan. Pergei Paroohus et Arohi Dia­­oonus Bonabitensis Ass. Cons. D. Gabriel Popovics Parochus et Arohi- Diaoonus Milvanensis. Ass. Cons. D. loan. Popovics Parochus et Arch'­­Diaconus Szekensis Ass Cons. D. loan. Popovics Paroohus et Archi-Dk­­nus Csibens s Ass. Consis. D. Mioh. Pervoniagsevios Paroohus eț Ar­ohi-Diaoonus Devensis As?. Consis. D. Jos. Adam Parochus et Arohi Diaco­­nus Petsetzegiensis aeque ao Inspec­tor Dialurensis Arohi-Diaoonatus, D. Moga Mogás Paroohus et Arohi-Dia­oonus Szelistensis. D. Bucur Merdan Paroohus Muxendorf­­fensis aeque ac Arhi Diac. III. Se­­dium Segesvár, N. Sink et Rupensis. D. loan. Dobrota Parochus Pojanensis et Arohi-Diaoonus Merouriensis. D. Petrus Derz Arohi Diaconus Szászvá­­rosiensis. D. loan. Dantschila Parochus Rekitensis et Arohi-Diaoonus Szász sebesiensis. Archi-Diaconi (protopopi). D. low. Popovics Paroohus et Archi Dia­conus Ogrensis. D. Janja Kokoresk Parochus et Archi- Diaoonus Teunensis. D. Georg. Mitrophan Parochus et Archi- Diaoonus Egresensis. D. Nicolaus Zomborjan Parochus et Ar.­­Diaconus Somborénak. D. Triphan Parochus et Archi-Diaconas Szent Póterfalvensis. D. Petrus Muntjan Parochus et Archi - Diaconus Somlyoviensis. D. Ios. Szimziana Paroohus Trestiensis et A. D. Zarâudensis. D. loan. Popesk Parochus et A. D. Toth­­hâzensis. D. Michael Popovics Parochus A. Diac. Berkiaszensis. D. Petrus Popovics Parochus Kitidensis et A. D. Hatszegensis. D. Jacobus Popovics Parochus Roska­­nenris et A. D. Dobrensis. D. Alexander Fogaras Parochus et A. D. Sintiriagensis. D. Ioanues Popovics Parochus et A. D­­Geroltensis. D. Basilius Pap Paroohus et A. D. Bes­­sessensis. D. Gabriel Popovics Paroohus et A. D. Csögensis. D. Petrus Dregus Paroohus et A. Diac. K> rbunarensis. D. Bukur Aliasi-Latczko Parochus et A. D. Gridensis. D. Thomas Paroohus Víz kuensis et A. D. Udvarhe’yensis. D. Kostandin Popovics Parochus Détsen­­sis et A. D, sedis Aranyos. Arohi-Diaconus in Háromszék. Vaoat. D. Nicolaus Teksa Paroohus Malomfal­­ven3Ís et A. D. M. Vâșâihelyensis. D. loan. Piarul Paroohus et A. D. Szá­­densis. D. loan. Dan Parochus Szássebersdorf­­fensis et A. D. Mediensis. D. Radulus Sztan Paroohus Glimbooensis et A. D. Uj Egyháriensis. D. Samuel Szászuly Arohi-Diaoonus Ur­ez» nsis. D. loan. Popovics Paroohus Szelistensis et Assessor Oonsistorialis. II. Al doilea calendar, cel din 1794 are următorul titlu: „Novum Calendarium ad annum MDCCXCIV. ... in usum Magni Principatus Transilvaniae et partium ad­­nexarum, addito omnium dicasteriorum et officialium in hoc­megno Principatu Tran­silvaniae tangentium Tituso, Claudiopoli. Typis Martini Hochmeister“. Consemnarea ce ne interesează o gă­sim la pg. 158—160. Clerus Graeci Ritus non Unitorum. Reverendissimus D. Gerasimus Ada­­movits,Ecolesiarum perPrincipatum Trans­sylvaniáé Gr. r. nou Uuitarum Episoopus. Assessores consistoriales. Sabbas Popovits Archi Diaconus Ci­biniensis et Paroohus Rasinarensis. Ioannes Dobrete Arohi-Diaoonus Mer­ouriensis cum Pojanensi uniti. Bucurus Bodea Paroohius Cibiniensis, Siburbii Superioris. Elias Popovits Capellanus, Suburbii Inferioris. Áron Budai Consistorialis Notarius et Secretarius Epplis. Ioannes Popovits Cancellista. Eliseus Popovits Accessista. Petrus Popovits Capellanus Episoo­palis. Ioannes Popovits, Caeremoniarius E- pisoopalis. Archi Diaconi Districtuales: Sabbas Popovits A. D. distriotus Ci­biniensis, qui et Consist. Assessor. Ioannes Dobrete A. Diac. distriotus Merouriensis Pojan. uniti Assessor. Abrahamus Moga A. D. distriotus Cibiniensis. Lazarus Szeff A. D. distriotus Sa­­xopol. Nicolaus Hutzovits A. D. distriotus V. Hányad cum vicariatu Hátszeg. Iosephus Nemes A. Diao, distriotus Dobra. Ioannes Maris A, D. distriotus Tres­tiensis. Ioannes Popovits A. Diao. distriotus Hondolensis et emeritus Vicarius. Nicolaus Rátz A. D. disirictus Alba- Carolensis. Gabriel Ideán A. D. distriotus Abrud­­báuyensis. Stephanus Popovits A. D. distriotus Mediensis. Elias Popovits A D. distriotus Lun­­kaiensis. Georgius Petrask A. D. distriotus Fo­­garasiensis. Ioannes Akim A. D. distriotus Lo­­dromaniensis. Stephanus Popovits A. D. distriotus Ugraiensis. Ioannes Popovits A. Diac. distriotus Egerszeg cum Mező Band uniti. Miohael Popovits A. Diao. distriotus Idetspatskiensis. Iobus Kratsinovits A. D. distriotus Thordensis. ioannes Popovits A. Diao. distriotus Kalotaiensis. Ioannes Sárosi A D. distriotus Ber­­kenyeiensis. Iaoob Buzdug A. D. districts Bis­­trioiensis. Petrus Popovits A. D. districtus Mil­vanensis. Eüas Lador A. D. distriotus Petsefc­­szegiensis. Thimotheus Popovits A. D. distriotus Kerpenensis cum Búcsúm uniti. Thomas Popovits A. D. districtus Három székiemiis. Gsorgius Hojnesz A. D. districtus Coronensis Interimalis Administrator. Theodorus Delbea Vice. A. D. distr. Sohaesburgensis, Iosnnes Popovits A. Diac. districtus Korbensis. Constantinus Simeon A. D. distrio­tus Szekadatensis, cum Honorbach uniti. Lista de la 1768 înșiră deci 18 ase­sori consistoriali, între cari cei mai mulți vor fi fost onorari, pe când cea de la 1794 indică numai 9 inși din centru sau din apropiere, cum era Ioan Dobrotă, proto­popul Mercurii și al Poienii. Pe când la 1768 pe lângă episcop funcționa numai secretarul D. Eustatievici, iar celelalte funcțiuni erau vacante, cu 26 ani mai târ­ziu vedem, că centrul e binișor organisat, având un număr de funcționari mai con­siderabil. Asemănarea acestor două liste mai e instructivă și pentru nu­­mele per­soanelor, cari au și pănă în z­ua de azi urmași în tagma preoțească și pentru cen­trele protopiatelor, cari prezentă în timp de 26 de ani atâtea schimbări. Dovadă despre puțina stabilitate! Interesantă e și indicația privitoare la administratorul de mai târziu al episcopiei Nicolae Huțovici, care la 1794 era protopop la Hunedoara și vicar al Hațegului, iar pe Ioan Popo­­vici, după ce fusese înainte de Nichita și Adamovici, îl vedem la 1794 reîntors ia­răși în protopopiatul Hondolului, de unde vacanța de 14 ani, premergătoare cârmui­rii lui Moga, avea să-l aducă din nou la conducere pentru câtăva vreme. Dr. I. Lupaș. A urmat cuvântarea dlui Osvadă de­spre muncitorii cu condeiul în literatura noastră mai nouă, scoțând la iveală talen­tele, cari fac mândrie întreg neamului ro­mânesc. Intre altele ni-a citit poezia lui Goga »Moș Crăciun“. Știindu-se că poetul e în temniță , a stârnit un sentiment de adâncă duioșie. Dl Nic. Brătianu, conservatorist, mi-a cântat „Ciocârlie, ciocârlie* cuvinte de Z. Bârsan și compus da dsa, iar mai la urma ne-a delectat cu răsboinica satiră a IlI-a din Eminescu, predată cu puterea unui ar­tist desăvârșit. Corul mixt cu cântarea „Inima” de Bsna a stârnit plăcere în public, dar mai cu seamă „Coasa“ de Vidu a plăcut mult. Dl Dr. G. Dubleș ne-a făcut istori­cul conferențelor noastre dela 48 încoace și mai cu seamă a insistat cu predările juridice asupra libertății personale în țară, ajungând în urmă la cazul Goga. Dl Nio. Macrea s’a adeverit ca bun solist în „Ciobanul“, de Dima și „Hop turcă furcă*, dar mai cu seamă s’a* afir­mat în cea din urmă. A urmat dl Petru Manole cu decla­mația: „Puntea lui Rumi*, din Coșbuc, stârnind multă plăcere între dame. Dl Manole fiind simpatic a secerat simpatie. „Monologul* dlui Covrig a plăcut­­ foarte mult, mai cu seamă publicului dor­nic de sensații hazlii. Laudă deplină se­­ ouvine și chiar N. Marcu conducătorul co­­rului. Venitul curat al acestei producțiuni ne dă suma de peste 200 cor. De e Dzeu ca să vă pot comunica cât de dese succese din Hunedoara noastră. Hunedoara, Ian. 1910. Ni­ma. *­ N. Iorga: „Studii și documente cu privire la iloria Românilor“ vol. XII. și XIII. București 1906. De la Hunedoara. Pomul de Crăciun. — Produc­iune și concert. Viața noastră socială a Hunedoreni­­lor — fie z­i într’un p­as bun —­ să ma­nifestă în toate direcțiile în condiții ro­mânești pronunțate. Și faptul, că toți cei chemați se știu înțelege și sunt pătrunși de idealul ce-i urmărim, ne dă posibilita­tea, ba toate acțiunile noastre să arate suc­­cese desăvârșite. Las dar să vorbească faptele. In anul acesta — ca în toți anii tre­cuți — inteligenți română din Hunedoara și-a ținut de o datorință de căpeten­e, ca să aducă jertfe pentru școlarii silitori, dar săraci, de la școala noastră confesională. Mai mult de 20 de școlari au fost prevă­zuți cu haine. In 20 Dec. st. v. s’a făcut împărți­rea darurilor în sala școalei noastre, la care sărbare au participat toți cei dornici de progres românesc. Această f­stivitate s’a început cu o cuvântare rostită de dnul protopop Păcu­­rariu, arătând școlarilor în cuvinte temei­nice însemnătatea zilei, iar după frumoasa cuvântare a părintelui protopop a urmat corul școlarilor, deb­utând publicul pre­sent cu câteva co incte potrivite. In fine dl epitrop al parohiei Nicol, Macrea pune la inima tineretului școlar simțământul de recunoștință cătră cei ce cu jertfit pentru ei, îi îndeamnă ca în viața lor să fie cu aceleași sentimente cari le au arătat binefăcătorii lor de e zi. In jurul aranjării darurilor de Crăciun mai are merite frumoase dl Augustin Dima. Producțiunea și concertul. In 26 Dap. v. (a doua zi de Ipraeiun) ,Reuniunea femeilor române din Hune­doara“ cu spi­jinul corului mixt a aran­jat o producțiune-concert, care a succes pesta așteptare. Programul variat se în­­­cepe cu: „Pe al nostru steag”, cântare care a stârnit însuflețire în publicul as­­cultător. V Mișcarea antialcolică. Suntem rugați a publica următorul apel cătră preoții și învățătorii români din Ungaria. Cinstiți părinți și freți învățători! Pe d-voastră v’a rânduit Dumnezeu, să stați în contact nemijlocit cu românul. Simțiți bucuria lui, simțiți necazul lui; împreună râdeți și împreună și plângeți! Puțină parte aveți din bucurie, dar cu atât mai mare din năcaz ! Pe voi vă câr­tește în nepriceperea lui poporul, pe voi vă critică în necunoștință de cauză și inteligențe. E lucru firesc că vă mustră, căci formați za’a, care leagă poporul. E și mai firesc că lumea dela d-voastră aș­teaptă mântuirea neamului, împrăștiarea întunerecului și frângerea cătușelor sără­ciei, prin urmare și deșteptarea poporului din amețeala alcoolului. Lupii se cere dela d-voastră de pe amvon, de pe catedră, pe străzi, prin adu­nări și târguri. La luptă însă fără arme nimenea nu merge. Eu înțelegând cauza originală a mizeriei din popor, am ajuns la convin­gerea — și cred că și d-voastră în cea mai mare parte — că mama tuturor rele­lor la poporul nostru e beția — alcoolul. Nn contra alcoolului trebuie deci să ne câștigăm arme ca să-l putem învinge, căci apoi ușoare vor fi celelalte lucrări întru propășirea poporului, încredințat d-voa­stră. M’am hotărât a aduna arme, mate­rial pentru lupta aceasta, dar singur nu sânt în stare. Am trebuință mare și de sprij­nul d voastră. In munca d-voastră grea și obositoare vreau să vă ajut, dar la o parte a lucrului meu trebuie să mă aju­tați și d voastră. Voiesc să public o lucrare despre cauzele, efectul alcoolului, alcoolismul și lupta contra lui, din care fieștecare va putea scoate cele necesare în lupta grea ce o începem. Nu cer mult! Ger numai răspuns Îs zece întrebări, întrebări, la cari numai d-voastră puteți răspunde, întru ușurarea poziției în care azi vă aflați. Intr’o scri­soare simplă îmi puteți da răspuns la toate întrebările. Din o comună ori pre­otul ori învățătorul poate răspunde, mai bine e însă ambii, căci câte capete, atâtea păreri. Iată întrebările : 1. S’a încuibat beția în comună? și dacă da, la oare sex, în ea vrâstă și care e ocupațiunea alcooliștilor? Observați creș­terea ori de creșterea beției? 2. Rachiul (vinarsul) se consumă în birt, sau în prăvălii, sau îl duc la muncă, și în ce cantitate ? Oare apasă rachiul sa bea regulat, e datină a-l cumpăra în can­tități mai mari și se ține la îndemână? 3. Aflați că prea e mare numărul bir­turilor (cârciumelor) și al prăvăliilor de spirtuoase în raport cu poporațiunea? 4. Cei ce dau de lucru țăranului, dan la lucru și rachiu? Cât și în ce împreju­rări ? (Se cuprinde aici și servitorimea).

Next