Telegraful Roman, 1912 (Anul 60, nr. 1-137)

1912-01-03 / nr. 1

TELEGRAFUL ROMAN­ ­ul stofelor de lână și de m­ătasă, scoate­rea petelor de pe rufe și haine. 11. Prepararea săpunului. 12. Grădinăritul. Partea teoretică. Studii. 1. Religiunea. 2. Economia domestică (de casă). 3. Chemia alimentară. Noțiuni de grădinărie. 5. Contabilitate menajeră. 6. Igiena (noțiuni de anatomie, de fiziologie și îngrijirea bolnavilor). 7.Limba și literatura română. Corpul acestei secțiuni durează cinci luni, dela 1 Septemvrie ,e­. n. până la 1 Februarie, sau dela 15 Februarie până la 15 Iulie st. n. Elerele cursului de mansj sunt obli­gate a trece în timpul liber în secțiunea industrială, unde vor lucra în timpul de cinci luni următoarele: rufărie, o cămașe de zi, o păreche de pantaloni, un camisol, lucruri de lux în stil românesc; croitorie, o bluză simplă, o pereche de foi (fustă simplă), și cârpitul rufelor și al hainelor Elevele secțiunii de menaj sunt feste interne. Se primesc eleve cari au împlinit cel puțin 15 ani, sunt preferate cele cu clase civile. Taxele sunt de 70 coroane lunar, din care 10 cor. sa socotesc pentru instrucți­unea ce o prim­esc în secțiunea industrială. Taxele se plătesc în mod anticipativ, fie lunar, fie pe cursul întreg. Afară de această taxă mai e o t­xă de micrleme de 6 opr., iar pentru întrebuințarea mașinei de cusut 8 opr. pentru cursul întreg. Secțiunea industrială. Secțiunea industrială cuprinde un curs de 5 luni și un curs de un an. Cursul de 5 luni începe la 1 Septemvrie st. n. și du­rează până la 1 Februarie­; în acest curs se lucrează: croitoria (haine), cârpitul, bro­derii în diferite stiluri și ț­.sutu'. In cur­sul de p­imăvară, care începe la 15 Feb­. st. n. și durează până la 15 Iulie, se lu­­crează rufărie, broderii a­le și colorate, cârpitul și țesutul. In ambele cursuri se predau și noțiuni teoretice relative la aceste lucruri. In cursul de un an se învață: cusu­tul rufelor și al lia­nelor, precum și croiul lor, dantele cu ciocănele (K­öppelabert), broderii albe și colorate, țesutul (tors, urzi*­, înveli*, țesutul pânzei în 2 ițe, în 4 iț =*, alesături în bumbac, lână și mătase, țesătură Smirna); de S?nm, yyrogrevură, pictură rqiarelle, montajul diferitelor obi­­ecte, cârpitul rufelor și al hainelor. Elevele secțiunii industriale pot fi atât interne, cât­ și externe. B­evele interne ale acestei secțiuni plătesc o taxă de 70 cor. lunar, din care 10 cor. se socotesc ca didactru; taxa de înscriere e de 5 cor., iar pentru întrebuințarea mașinei de cusut 4 cor. lunar. Elevele sărace, la cererea lor, pot fi dispensate de didactru. Instrucțiunea în ambele secțiuni e în limba română; elevele pot lua secțiuni de limba franceză sau germană, de muzică instrumentală sau vocală, de pictură etc. pe lângă o taxă separată. Și în cursul acestei secțiuni­, taxele se vor plăti anticipativ. Elevele interne ale școalii au și aducă cu sine: o salteș, o plapomă, 2 pa­rin'", două schimburi pentru pat, 1/3 duzină rufe de corp, 6 ștergare pentru bucătărie, obiecte de toaletă, precum: piepten, perie de osp, perie de dinți, și hainele necesare. Șorțurile pentru bucătărie și uniformă pen­­tru casă și­ la vor cossă ele înseși. Afară de aceste cursuri școala mai are un curs special de bucătăiie fină, care în­cepe la 1 Februarie st. n. și durează până la 80 Aprilie. Taxa lunară e de 90 oor. pentru elevele interne, de 75 oor. pentru cele externe­ externe nu pot fi însă decât acelea, a căror părinți locuesc în Sibliu. Pe lângă instrucțiunea teoretică, și practică, se dă o deosebită atențiune edu­caturii, și pe cât permite t­ipul și îm­prejurările, elevelor li se va face posibilă frecventarea concertelor de seamă, a tea­trului și în deosebi a diferitelor manife­stări artistice românești, împărțirea oarelor. (Secțiunea economică). Elevele sunt împărțite în două grupuri. Grupul I. Ora 7 Dejunul. Ora 8—9 Explicarea listei de bucate, rețetele mâncărilor. Ora 9—12 Prepararea bucatelor. Ora 12 Prân­zul. Ora 1—2 Recreațiune. Ora 2—4 Luc­rul de mână. Ora 4—5 Ojina și recreațiune. Ora 6­­7 Studii. Ora 7 Cina. Ora 71­»—9 Prepararea lecțienilor pentru ziua urmă­toare. Ora 9 Va Culcarea. Grupul II. Ora 7 Dejunul. —9 Curățirea odăilor. Ora 9—12 Lucrul de mână (Lunia spălat, Joia călcatul rufelor). Ora 12 Prân­zul. Ora 1—2 Recreațiune. Ora 2—4 Lu­­crul de mână (Sâmbăta cârpitul). Ora 4—5 Ci­na, recreațiune. Ora 5—7 Studii. Ora 7 Cina. O a­l'­3—9 P­enararea secțiunilor pentru ziua următoare Ora 91/1 Culcarea. NB. Vizitele sunt permise numai între carele: 8—5 p. m. 4. NOUTĂȚI. Aniversare. Cetim în ziare bucovi­­nene, că I. P. 8. La Mitropolitul Repta al Bucov­iei și a serbat Dumineca trecută a 70-a aniversare a nașterii sale. Autor­­­tățile oiv­­e și militare, in frunte cu gu­vernatorul ță trii și eu generalul comandant, precum și elita socială românească s’au prezentat la palatul mitropolitan pentru a felicita pe vrednicul și învâțatul cap al bisericii române ortodoxe din Bucovina. — Ne asociăm și noi la aceste urări de bine ale fraților din frumoasa provincie. * Moștenitorul de tron în călătorie. Z­are din Saraievo sclie, că moștenitorul de tron, arhiducele Francisc Ferdinand, după călătoria de recreare la Raguzzi va sosi la Mortar și la Sarajevo, unde va ținea o revistă asupra trupelor d’acolo. Vizita arhiducelui este proiectată pe 4 — 5 zile. « Serată muzicală. Peoducția de­ aseară, Duminecă, dala Muzeul Asociațiunii, s’a descris cu sonata în sol major de Dwo­rk, p­ut o vio­ară a ș piano, executată de dșoara Ana Voileanu și dl I. Crețu. Sonata, inter­­p­etata cu destoinicie și temperament, a fost urmată de Dansurile polon­z­e, de Sobainenka, pentru pian, cu vioiciunea lor caracteris­ică. Școala de piano supe­­rioarsi, de care a avut parte dșoara Voi­leanu, a scos la iveală și în piesa aceasta toate semnele distinct­ve ale cântecelor poloneze, au ales jalea și însufiețirea Io*. — A mers cu destulă siguranță și punc­tul al tuil­ea și ultim al programei: S­chu­bert, glontet în la major, în oare afară de dșoara Voileanu și dl Crețu s’au produs tinerii domni R. Cosma, O. Bou și E. Bența. La producție, cu tot frigul care a stă­pâ­ni­t în sală și afară de sale, a asistat multă lume. Sperăm, că publicul va avea ocazie de a mai auzi gerate maz­cale în iarna a­­ceasta.* Rescumpărare. Dl Dr. Ioan Stroia și-a rescumpărat feb o țările de z­ia onomastică sorvind la fondul darurilor de Crăciun al parohiei Sibiiu-cetate suma de 20 aor. pen­tru care îi aduce mulțămită . Epitropie. * Dela „Asociațiune". Subscrisul birou aduce sincera sa mulțumită, în numele comitetului central, dlui Ioan Vătășan, ins­pector genera­ la „Albina“, care a dăruit, drept răscumpărare a felicităților de ziua sa onomastică, suma de K. 10 în favorul Muzeului Asociațiuni*. Sibiiu, 15 ianuarie 1912. Biroul , Asociațiunii“. * Iarnă. Frig mare și ninsori se vestesc din toate părțile țării noastre. In unele locuri zăpada are o grosime de 40—60 centimetri. Termometrul în Sibiiu arată dimineața o temperatură de 25 grade Cel­­s’us sub zero.* Pentru ziua numelui, Dl Ioan Rebega, funcționar la „A­lina“, răscumpărând feli­citările din prin­jul onomasticei, a dăruit cor. 5 fondului Dr. D. P. Baroianu pentru ajutorarea sodalilor (calfelor) fără lucru, iar oor. 5 fondului Dr. P. Șoan pentru a­­jutorarea copiilor de Moți, aplicați la me­serii. La acest din urmă fond au mai dă­ruit: Petru Il­eș, compactor (O­ăștie) 40 b., Vaier Moldovan, publicist, 50 baci, Dr. Cornel Pop,soc, prot. (ELț“g), soția sa Va­lentina n. Chioai­ță și fiul lor Bogdjina), 60 baci. Starea fondului Span cor. 1,251­03. Pentru prinos aduce calde mulțumite, în numele corn­ieiului .Reuniunii godalilor ro­mâni din S.biiu“, Vio. Tordășiani, prez. * f Nicolae Guzlea, ca­sier și colector comunal, membru al reprezentanței comu­nale din Uaea de jos, un valoros bărbat al comunei politice, și un și mai valoros membru al biserici ți școalei grecoorto­­doxe române di­n comună, a încetat din vieață în 12 ian. st. n. în etate de 61 ani. Numitul o parte însemnată a s­orei sale, bani, hârtii de valoare și realități, a lăsat o bisericei și școalei din comuna natală,­­ iar cu 200 oor. a înființat un fond pentru salarizarea cantorilor bisericești. Binecu­vântată să­­ fie memoria­ * Drepturi pentru femei. Cu începutul anului 1912 a întrat în vigoare o nouă lege civilă în Elveția. Noua lege conține multe dispoziții însemnate și liberale pri­vitoare la situația femeilor. Femeea el­vețiană este recunoscută ca persoană cu totul de sine stătătoare. * Felicitări de anul nou. Societatea in­ternațională a studențilc, numită Corda Fratres, prin preșidenții săi, a trimis tele­grame de felicitere cu prilejul anului nou la mai mulți suverani și la preșidenții de republică. Au fost felicitați: Regina Olan­dei, regii din următoarele țări: Suedia, Spania, Belgie, România și Bulgaria.­­ Balonul invizibil. B­ronul Adam Rönne și-a patentat in Anglia un tip nou de balon, despre care se comunică u­rmătoa­­rele: Rönne și-a propus să construească un balon invizibil și tot odată fără zgomot încercările sale sunt întemeiate pe legile opticei. Invelitoarea balonului este pregă­tită dintr’un metal ușor și lucitor, numit crominiu, care are însușirile unei oglinzi. Inventatorul este de credință, că un astfal de balon la înălțimi va fi cu totul invi­­zibil, pentru că suprafața crominiului tot­deauna va rnflecta culoarea împrejurimii sale și se va contopi cu colorile variate ale atmosferei. Uneori balonul va face im­­presiunea unei bucăți de nor. Un alt apa­rat va reduce în mod considerabil zgo­­motul motorului.­­ Planul baronului Ro­ane nu se pare cu totul irealizabil. In orce caz va fi o interesantă încercare în marea răz­b­bului.* Primele polițiste. In cele dintâi zi­e din Inuarie a. o. au fost numite trei f­­­ani în serviciul poliției din Newyork. Se crede că polițistele femei vor educe folosse mari, mai ales unde vor avea să suprave­gheze vânzarea de alcool la copii nevrâst­­nici, și la alte asemenea ocaziuni. * Conjurație împotriva țarului. In ca­pi­tala Rusiei au fost arestate 30 de persoane, care înființaseră o societate secretă. Poli­ția a dat de urma unei conjurațiuni în­dreptate în contra vieț­i țarului. Scopul conjuraților era să comită un atentat în ziua de Vineri, la Botezul Domnului, și să ucidă pe țar. Ia locuințele arestaților s’au găsit numeroase scrisori compromiță­toare pentru societatea teroriștilor. • In urma cutremurului de pământ. Din Roma se anunță, ca guvernul italian a pu­blicat z lele acestea raportul său despre che­­­tuielile extraordinare. Din acesta se vede, că în urma uriașului cutremur, din 28 De­cemvrie 1908, guvernul a dat pentru aco­­perirea pagubelor în Italia sudică suma de un miliard de lire. Pentru clădiri nouă s’au plătit 500 milioane lire, pentru îndrep­tarea căilor de comunicație 300 milioane, iar 200 de milioane ca ajutoare pentru ne­­norocit .* Sărbătorirea unui poet. Suedia se pre­­gătește sa serbeza aniversarea de 63 de ani a nașteri poetului August Strindberg. Festivitatea se va ținea în 22 Ianuarie in Stockholm. In ziua aceea toate teatrele din Suedia vor reprezenta piese de Strindberg. S-a pregătit o ediție de lux a operelor complete scrise de poet. S'a adunat și un premiu național, în sumă considerabilă, sub titlul de premiul Nobel al poporului. La serbare vor lua parte statele nordice: Norvegia, Danemarca și Finanda. Mai ales în țara aceasta din urmă Strindberg are mulți partizani­, deoarece poetul a a­­părat cauza poporului finlandez împotriva stăruiii­lor de ootropire ale Rusiei. • Teatru mobil. Gemier, directorul unui teatru pe r.star, a inventat un lucru inte­resant. Nu este vorba de o șatră de circ sau obinematograf, ci da o veritabilă clă­dire de lemn și fer. O sală mare se poate instala la moment, cu o repreziciune ame­­ricană. Sila este pentru priv­tori și cu­prinde o mie șasă sute de locuitori, scena, care asemenea se ridică în câteva minute răspanda cerințelor celor mai moderne. Noua invecțiune este potrivită din toate punctele de vedere să răspândească lu­mină roditoare in ținuturi e cele mai de­părtate, unde oamenii poate nici după nume nu cunosc teatrul. Alcătuiala ingenioasă a lui Gernier est­e purtată de câteva motoare puternica dintr’un loc într’altul. Câteva trăsuri de călătorit și dormit sunt întoc­mite ca odăi pentru o trupă teatrală stătătoare din 24 de persoane. Teatrul mobil își are personalul de serviciu, in­­g­nerii și electrotehuicii săi. Orie piesă clasică se poate reprezenta în fiece colț sărac de țară cu puteri dintre cele mai distinse și în împrejurări, care nu lasă ni­­mic de dorit.« Oameni bogați. In străinătate se pove­steai istorii fant­astice despre bogăția pro­­prieta­rilor din O­anda, și cu deosebire a negustorilor olandezi. Raportul cel mai nou oficial însă dărâmă toate poveștile de felul acesta. E de adevărat, că Olanda are locuitori foarte sârguincioși, cari fac pe încetul oarecare avere. Nainte cu zece ani trăiau 433 de oetățeni­, cari aveau avere mai mare de un milion de fiorini olan­dezi; astăzi numărul lor s-a ridicat la 586. Averea celui mai bogat om din Olanda nu este mai mare de 26 milioane de fio­rini. Dacă adaogăm averile celor mai bo­gați cinci cetățeni olandezi, avem cel mult o sumă, care corespunde venitului dintr’un singur an al americanului Carnegie. * La fondul Victor și Eugenia Tordă­șianu psruu înzestrarea fetelor sărace, al Reuniunii meș’tiațior sibieni, au dăruit, anume prin in­jlocirea dnei Domnica Giu­­g­ea din Budila: Maria Galbina, Vasile Pu­rece ți Domnica Giugiea, câte 2 cor. și Iom Purece, 1 oor. toți din Budila; iar d­e prilejul onomasticei notarului Reuniu­­nei Ștefan Duca : G. Poponea, v.­prez., Ios. Marcu sen., Ios. Marcu jud., măestri par­­dositori; P. SimitoD, librar, I Marcu, I. Pinciu, G. Trifan, N. Stoica, G. Velț­riu, G. Lazar, Val. Poponep, Horia Dop și Ste­fan Duca, pul. tipografi; I. Dușa, croitor, G. Săsirman, pantofar, câte 20 bani și Vio. Tordâșianu, prezident, 10 bani. • Petrecere cu dans va da reuniunea femeilor rom. gr. ort. din Petroșeni, Du­minecă la 21 Ianuarie st. n. 1912 în sala Hotelului "Wagner; începutul la 8 ore seara. Venitul curat e destinat fondului reuniunei pentru înfrumsețarea bisericei. • Bioscopul Apollo din piața Hermann are tot la două zile program nou, variat și interesant. Representații se dau la orele 6 și 8 seara, în z­iele de lucru, iar în Du­­m’neci și sărbători la 3, 41­,, 6 și 8. In fiecare zi cântă la reprezentație muzica militară Teatru. Astăzi, Luni maie geschiedene Frâu', operetă, mâne, Main­ Polnische Wirthschaft în benefi­ciul artistului Klein. Cărți și reviste. Teatru de familie. A apărut la edi­tura librăriei C. Stefan din București cartea interesantă: Teatru de familie (12 Piese) de Th. D. Speranția și se află de vânzare la primivalele librării din București precum și la Librăria­ arhidiecezană din Sibiia. Prețul 2 lei.# Mișcarea pedagogică-literară la români în anul școlar 1910—11. Dare de seamă prezentată conferenței tractuale învățăto­­rești din 25 Oct. 1911, de Pompiliu Dan, învățător. Brașov, tip. A. Murășanu. O broșură de 78 pp. Prețul: 50 bani de vân­zare la Librăria Arhidiecezană în Sibiiu. * „Viitorul“, revistă bisericească și di­dactică, numeri­ 5-8, pe Noemvie și De­­cemvrie 1911, a apărut cu următoriul cu­prins: Legea sinodală. Cum se poate rea­lisa un învățământ simultan? Socialismul și biserica. In chestia vârstei. Spre mai bine. Abnegațiunea e una din condițiunile cele mai însemnate în practicarea micilor vârtuți Cronică bisericească. Școala și caracterul. Dări de seamă. Despre datoria preetulu’. Cuvântare. Bibliografie. înștiin­țare Foileton. Redata și Administrația Ln București, Strada Negustori 19. Abona­mentul 6 iei pe an.* „Vatra Școlară*, revistă pedagogică Nr. 1 din Ianuarie 1912 are următorul cu­­prins: V. Stan: Ne trebue școale agricole. Dr. P. Roșca: împrejurările subiective cari favorizează memorizarea. T. Popovici: Pro­blema instruct­urii cântării în școala popo­rală. Radu Prișcu: Fiul pierdut (cel'e practici). Din viața școlară: Școlarii și al­coolismul. Sioaj: Istorii și geografia locală. Din viața dăscălească: Ioan Ciupe: Conștr­­inț­area noastră bisericească și învățăto­­rimea. Informațiuni: Dr. I Urban Iarnikc și serbarea pomilor din Tălmăce). Con­gresul inspectorilor regești de școale. Nu­mărul Românior în împărăția Austro-un­­gară. Dénes Károly despre cultura popo­rală din comitatul Hunidoarei. Influența reciprocă a școlarilor. Casă de vară pentru învățători. Ab mații noștri. B­bliografie. Redactor: Dr. V. Star, profesor semina­­rial. Redacția și administrația: S biia, str. Măcelarilor Nr. 27. Abonament: Pe an 8 coroane în patrie, 10 coroane în străină­tate. Pe luni. an 4 coroane în patrie, 5 coroane în străinătate.

Next