Telegraful Român, 1921 (Anul 69, nr. 2-87)

1921-07-22 / nr. 54

Duminecă sala la teatrul românesc din Si­biu s’a auzit o lecţie dată de trupa Fotino pu­blicului sibian şi s’a văzut alta, dată de public trupei. Sala goală a spus dlui Fotino, că în acest mod nu se poate face educaţia mul­­ţimei. Orcât de puternic ar fi fost îndemnul câ­ştigului material, strâns dela o mulţime adunată cu o iscusită reclamă, ne miră totuş faptul că trupa, — mi se pare subvenţionată de Ministerul artelor cu o anume misiune în Ardeal, — s’a pu­tut coborâ atât de jos încumetându-se să pună în scenă banalităţi cari denotă o anume men­talitate scâlciată, decadentă. Ştim să apreciem şi rostul şi puterea iro­niei fine în educaţia publică, dar osândim ze­flemeaua grotescă, presărată cu vorbe şi aluzii de imoralitate. Respingem cu energie încer­carea incalificabilă de a se aduce pe scenă slujitori ai bisericii noastre in chipul unor călu­gări îmbrăcaţi ridicol şi sfornăind pe nas îngro­zitor, ca să batj­ocorescă ritul, făcând ectenii prosteşti. Unde a fost serviciul de cenzură a poliţiei care a admis batjocorirea bisericii sta­tului şi propagarea pornografiei, ce a încăput şi pe scena românească a Sibiului? Nr. 4894 Bis. CONCURS La institutul teologic «Andreian» din Sibiu e vacant postul de Duhovnic, pen­tru ocuparea căruia se publică concurs cu termin până la 1 August a. c. stil vechi. De la concurenţi se cere: 1. Carte de botez. 2. Testimoniu şcolar. 3. Absolutor teologic. 4. Testimoniu de calificaţiune preoţesc. 5. Adeverinţă despre serviciul preoţesc. 6. Alte eventuale documente despre serviciul preoţesc. Duhovnicul va avea locuinţa şi în­treagă întreţinerea în institut, apoi un sa­lar corespunzător. „ Cererile sânt a se adresa Consisto­­riului arhidiecezan, Sibiu, din şedinţa senatului biseri­cesc ţinută la 23 Iunie 1921. Con­si­storul arhidiecezan o pe­­ Neamul românesc şi-a înfăptuit idealul. Aproape toţi românii formăm un stat naţional, iar noi Oltenii cu mireasa cea aleasă mândra *.Ţara Oltului» am ajuns a fi cei mai fericiţi în centrul acestui stat,­­ fiind mândri de trecutul nostru cu «Radu Negru», ducele Făgăraşului, şi cu «Mircea Vodă», care ne-a regenerat cu bo­ierimea lui în toate satele din «Ţara lui Radu Negru». Se apropie actul cel mare şi epocal, înco­ronarea Regelui tuturor românilor. Cu această ocaziune trebue să se validiteze cu produsele sala industriale fiecare ţinut din România Mare. Se aranjează de acum o expoziţiune ro­mână , care să dovedească popoarelor din toată lumea, gradul de perfectitudine la care a ajuns industria română. La această expoziţiune generală, locul re­zervat pentru «Ducatul Făgăraşului» sau Ţara lui «Radu Negru» trebue împodobit cu obiec­tele de industrie ale Oltencelor noastre harnice — şi din industria agricolă a voinicului Oltean. Spre scopul adunării obiectelor, binevoieşte părinte, în înţelegere cu dnii învăţători, secretar şi primar, a consemna imediat obiectele ce me­rită a fi expuse şi prin care se dovedesc ap­titudinile locuitorilor din acest ducat cu trecut mândru istoric. Acest conspect va fi cenzurat de comisiunea judeţeană care se va prezenta la faţa locului şi va lua în primire obiectele ce se vor alege a fi expuse — dân­ se garanţa de­plină pentru restituirea lor de întregime. Obiecte a se aduna sânt cusături, covore, sarice, ţesături de lână şi bumbac, cânepă etc., olărit, lucruri de lemn etc. Făgăraş, la 15 iulie 1921. (ss) Nicolae Borzea, protopop, fost senator. TELEGRAFUL ROMAN Dela societatea de lectură „Andrei Şaguna“ a şcoalei normale arhidiecezane Din Raportul general despre activitatea so­cietăţii în anul şcolar 1920/21 reţinem următoa­rele : Societatea şi-a început activitatea în 4 oc­­tomvrie 1920 când sub conducerea directorului şcoalei, Dr. V. Stan, s’a ţinut şedinţa de con­stituire, alegându-se prezident profesorul A. Po­­poviciu, viceprezident N. Popovici, elev în clasa VIII şi alţi opt membri în comitet, şi 8 în co­misia literară. Prima şedinţă publică s’a ţinut, în colabo­rare cu societatea de lectură a elevilor semina­rului «Andreian» în memoria marelui arhiereu Andrei Şaguna (în 12 Dec. 1920). Un festival, în teatrul comunal din Sibiu, s’a dat (in 26 Dec. 1920) întru amintirea lui Vasile Alecsandri, dela a cărui naştere se împli­neşte o sută de ani. Acest festival s’a reprezen­tat, în cadrele excursiunilor de studii, la Râm­nicul Vâlcii, Deva, Hunedoara şi Sebeşul­ săsesc. In şedinţele societăţii s’au citit disertaţii lucrate de tinerime, s’au recitat poezii, mono­­loguri, s’a făcut muzică vocală şi instrumentală. Biblioteca societăţii are 2225 volume. Fon­dul administrativ 2254 lei 72 bani. Alte fonduri de aproape 2000 lei. Societatea mulţumeşte pentru sprijinul ce i-a acordat publicul prin oferte benevole şi re­­dacţiunilor pentru trimiterea gratuită a ziarelor şi revistelor. Ştirile zilei I ____ Mare concert de binefacere. Dna Olga ge­neral Văitoianu organizează un concert de bi­nefacere în folosul Societăţii pentru profilaxia tuberculoşilor, în seara de Sâmbătă, 23 Iulie 1921, în sala Urania, Sibiu. Societatea aceasta se află sub înaltul patronaj al M. S. Reginei. La concert îşi dau concursul: dna Margareta Andrae Kedveş, dşoarele A. Ionescu şi A. Voi­­leanu, şi corul Reuniunii sibiene de cântări, con­dus de dl Stubbe. Bilete la librăria lui G. Ma­yer şi la cassă. Începutul la ora 8. De la Călimăneşti. Citim în Viitorul: Marţi 12 a. c. a avut loc hramul frumoasei biserici din Călimăneşti, Sf. Petru şi Pavel. Serviciul divin a fost oficiat de preotul paroh Enăceanu şi de preoţii de la mănăstirea Cozia şi de la biserica din Ostrov. Răspunsurile au fost date de corul bisericii sub conducerea dascălului absolvent al şcoalei de cântări bisericeşti, înainte de sfârşi­tul slujbei I. P. S. Sa, Dr. Nicolae Bălan, mi­tropolitul Ardealului a ţinut o frumoasă şi înăl­ţătoare predică, despre datoria omului pe pă­mânt şi despre păstrarea sufletului curat şi ne­prihănit, aşa după cum ni­­ a dăruit Dumne­zeu. Datoria supremă a omului este de a se feri de orce ispite şi de a şi mântui sufletul de toate păcatele, căci numai aşa se poate întări un popor şi un neam. Cât timp am trăit noi ardelenii sub robie, a spus înaltul ierarh, duş­manul ni-a luat totul, şi averea şi viaţa. Nu­mai un singur lucru nu ni-a putut lua: sufle­tul. Acesta a făcut tăria neamului românesc: sufletul său curat şi cinstit şi credinţa nestrămu­tată în Dumnezeu. Mitropolitul Ardealului a în­cheiat făcând un mişcător elogiu M. S. Regelui Ferdinand I, care cu viteaza noastră armată, a desrobit pe fraţii de pretutindeni şi a strâns laolaltă tot neamul românesc. Admirabila predică a înaltului arhipăstor a făcut o adâncă impresie asupra sătenilor şi vizitatorilor cari umpleau sfântul locaş. Propagandă religioasă. Duminecă, în 10 iulie a. c. grupul preoţesc din Săcele a descins în comuna Tărlungeni. Preoţii celor 7 sate au luat înţeleaptă hotărâre de a face propagandă religioasă în popor. In Dumineca sus zisă la ora 4 d. a. s’au presentat preoţii Z. Popoviciu, I. Oancea, Oct. Simtion, P. Leucă, I. Pascu, I. Bog­dan, T. G­urgiu şi I. Bărbat la biserică, unde în sobor au făcut vecernia. La finea serviciului di­vin parohul din Satulung Petru Leucă a ţinut o predică foarte instructivă, arătând cu esemple frumoase puterea Dumnezeirii, lăsând o adâncă impresie în popor. O casă de vânzare se află în strada Mark Nr. 3 Sibiu. Conferenţe. Dr. Caster, filolog român, mem­bru şi fost preşedinte al multor societăţi şi in­stitute de istorie şi filologie din Anglia, va sosi la sfârşitul lunii acesteia la Timişoara, unde va ţinea o conferinţă despre istoria limbii şi litera­turii româneşti. De aici va pleca în mai multe centre ale întregii Românii, şi va ţinea confe­rinţe asupra acestui subiect. Caz de moarte. Cu sinceră părere de rău anunţăm membrilor Partidului Naţional Liberal din oraşul şi judeţul Sibiu că venerabilul nostru preşedinte a­l general i. r. Dionisiu Florianu, a răposat la 13 iulie a. c. în Viena unde a fost înmormântat. Să-i păstrăm o caldă amintire! Sibiu, la 18 Iulie 1921. Delegaţiunea permanentă judeţiană a P. N. L.: Dr. Nicolae Vecerdea, vice-preşedinte. Dr. Eugen Piso, secretar. Interzicerea emblemelor statelor străine. In urma constatărilor că în unele părţi din re­giunile alipite, anumite societăţi poartă dra­pele cu emblemele statelor străine, ungare şi austriace, ministerul de interne a luat următoa­rea decizie: Nu este permis societăţilor parti­culare de orce natură să aibă ca emblemă stema naţională a unui stat străin. Se vor admite cu­lorile naţionale ale unui stat străin, cu condiţi­­unea să fie completate cu culorile naţionale ro­mâne. La steaguri se vor suprapune după a­­numite norme culorile noastre peste celelalte culori. Toate aceste embleme nouă vor trebui neapărat să aibă autorizaţia prefecturilor de ju­deţe până la data de 15 August 1921. Căsătoria şi divorţul. In şedinţa din 14 f. c. a Senatului s-a luat în discuţie proiectul de lege privitor la modificarea sau suprimarea unor articole din codul civil austriac, relative la că­sătorie şi divorţ. Raportorul, senatorul Alexan­­drescu, a rugat Senatul să voteze proiectul, în­tru­cât chestiunea religioasă nu trebue să in­­fluenţeze la o chestiune pur juridică. Mitropolitul Blajului Vasile Suciu combate proectul şi sus­ţine că este indisolubilă căsătoria, şi apără punc­tul de vedere al bisericii apusene, care prevede că soţii nu se pot despărţi şi dacă o fac nu mai au drept de recăsătorire. Dl ministru Goga atrage atenţia vorbitorului că aceasta interpre­tare dogmatică nu poate fi adusă în discuţia Senatului, care n’are cădere a se pronunţa asu­pra legilor bisericii. P. S. S. Vartolomeu Stă­­nescu, în aceeaş chestiune, scoate în evidenţă aceea ce a spus sf. Pavel în privinţa divorţului, că acesta este singurul prilej de împăciuire su­fletească, şi susţine legea. Proectul se pune la vot cu bile şi se admite cu 70 pentru şi 6 contra. Invăţătoreşti Ministerul instrucţiunii, pen­tru a preîntâmpina demisiunile învăţătorilor, a trimis tuturor ministerelor o adresă prin care se face cunoscut că nu pot primi în serviciile lor — atât din regat, cât şi din teritoriile alipite — învăţători fără prealabila aprobare a ministeru­lui de instrucţiune. Aviz. In preajma secerişului şi a îmblăti­­tului se află spre vânzare cu un preţ convenabil o maşină de secerat, o batoză şi un motor de 4 cai putere, în Sibiu, strada Gropii Nr. 31. D’ale sârbilor. Fraţii noştri din Torontal ocupat de sârbi ca şi cei din ţinuturile Monas­­tir şi Timoc au înaintat biroului proteguirii mi­norităţilor de la Geneva şi prin presa vieneză întregii lumi civilizate un memoriu, prin care se plâng în contra crimelor şi sălbătăciilor la care sânt supuşi de cătră sârbi. Astfel memoriul spune: omorârea advocatului Gârboveanu şi a familiei sale din Vârşeţ, spânzurarea şi arderea de viu a moşneagului Ibovanca distrugerea a câteva comune şi alte sălbătăcii, acestea toate în afară de prigonirile îndreptate în contra bisericilor şi şcolilor româneşti. Românii din Banat proiectează ţinerea de mari întruniri de protestare. Cinema Apollo, Piaţa Unirii, Sibiu. In fiecare seară la ora 9 reprezentaţii de cele mai intere­sante. In curând: Stăpânitorul lumii, mare film senzaţional. 3 Au sosit la Librăria Arhidiecezană Sibiu, strada Măcelarilor Nr. 45 Noutăţi literare: povestiri, călătorii, cărţi pentru copii, medicale, pedagogice, economice, poveşti; diverse bi­blioteci ca: Biblioteca pentru toţi, Minervei, Căminul, Semănătorul, Scriitorii români, Steaua, Flacăra, Clipe de uitare, Scriitorii celebri, Foi volante, Pagini alese din scriitorii români. Calendarul arhidiecezan pe 1921 costă fără șematism 10 lei cu porte cu tot.

Next