Telegraful Român, 1921 (Anul 69, nr. 2-87)

1921-11-25 / nr. 81

2 Şi uimiţi ne întrebăm, dacă acest tra­tament îl merită Biserica ortodoxă ro­mână, care a dat României întregite pe cei mai luminaţi şi mai devotaţi cetă­ţeni? Aceasta este calea, ce duce la so­luţionarea învăţământului primar din Ar­deal, unde cu deosebire în ţinuturile mun­toase, procentul analfabeţilor atinge cifra de o sută, căci aşa a bineplăcut guver­nelor ungureşti? Prin astfel de mijloace şi procedeuri se contemplează a se în­făptui acea putere nebiruită, care se chiamă unirea sufletească a neamului românesc? Cine astfel crede, se înşală amar, iar cei ce astfel lucrează nu sânt prietinii poporului român. Lasar Triteanu XISu sit­u­at d­e Fruntaşii vieţii noastre publice atât din aşa zisa opoziţie unită, cât şi din partidul gu­vernului în numeroase adunări poporale ţinute in deosebite centre ale ţării au ţinut să se jus­tifice şi să facă dări de seamă în faţa alegăto­rilor. In acelaş timp fiecare partid se organisează st­ângând aderenţii lor în jurul steagului, în ve­derea luptelor parlamentare şi poate a alegeri­lor care ar trebui să urmeze. Această mişcare febrilă pornită din partea­­ conducerii partidelor politice, nu poate să ne­­ lase nepăsători pe noi, preoţii, şi conducătorii­­ satelor, cu atât mai vârtos acum, în timpurile grele de criză economică şi f nanciară, in urma cărora poporul începe a se întreba tot mai mi­rat, cum de în ţară aşa bogată rămâne tot sărac ? Avem să ne punerri întrebarea: Ce atitu­dine să luăm şi cum trebue să ferim poporul de-a cădea pradă unor peţitori nepoftiţi şi stră­ini de durerile sale şi poate chiar duşmani ai legii lui strămoşeşti? Pentru a lua hotărâre unitară, se cere din partea noastră oarecare jertfire de sine. Se cere ca lăsând la o parte patimile să încercăm o or­ganizare cu program propriu de acţiune în cadrul statutelor asociaţiei clerului «Andrei Şaguna». Să nu se creadă că vrem să înfiinţăm par­tid nou. Am dosi numai să se statorească o se­lecţionare a persoanelor, cărora să le arătăm încrederea noastră, trimiţându-le să ne repre­zinte în corpurile legiuitoare. In punctul prim, al programului nostru să cerem dela conduce­rea tuturor partidelor selecţionarea aceasta, in viitor voim să votăm numai pe acei candidaţi, fie de ori ce coloare politică, cari în viaţa lor publică au dat dovezi că s’au ştiut însufleţi pen­tru cauze de interes obştesc, contribuind cu cuvântul şi cu fapta la limpezirea problemelor cerute de cetăţenii cinstiţi ai acestei ţări. Această pretenţie credem că e in asenti­mentul fiecărui om cu judecată serioasă şi ne- Influinţată. Astfel noi voim să contribuim la conso­ldarea ţării, pe care o iubim mai mult decât mulţi alţii, cari s’au înfruptat din bună­tăţile acestui Canaan românesc. Voim să vedem, la conducerea ţării, şi în fruntea tuturor instituţiilor publice, numai oa­­­­meni muncitori şi specialişti pentru postul la care sânt chemaţi,­­ scoţând din funcţii înalte pe cei ce numai în urma legăturilor de partid şi de nepotism au ajuns acolo. Noi, conducătorii satelor, datorinţă avem să pornim o propagandă vie în vederea ace­stei premeniri a vieţii publice şi curăţirea ei de nechemaţii, închipuiţii şi demagogii, cari cearcă sau vor cerca prin promisiuni să se a­­propie de sufletul alegătorilor români. Alegând neghina din grâu, sămânţa curată aruncată în pământ bun va aduce rod însutit. Să arătăm încredere deplină numai oamenilor cu caracter neprihănit, cari prin cuvântul şi ac­ţiunile lor au servit obştei, scoţând în toate îm­prejurările dreptatea şi adevărul la lumina zilei. Să ocolim a sprijini pe aceia cari umblă cu doi bani în trei pungi, şi închidem satele noastre faţă de orce năimit sau străin de legea noastră, şi să nu lăsăm să intre in staulul oilor noastre pe aceia cari In trecut prin acţiunea lor au căutat să discreteze instituţiunile noastre bisericeşti şi şcolare. Făcând cu toţii aşa, orizontul politic al ţării se va lumina şi atunci numai cei vrednici TELEGRAFUL ROMAN vor avea posibilitatea să ocupe loc în parla­mentul ţării şi în alte oficii, pentru care sânt anume pregătiţi. Numai aşa se vor împuţina duşmanii externi şi interni şi se vor înmulţi prietenii, cari ne vor ajuta să aranjăm finanţele ţării prin creditul pe care îl vom avea in ţă­rile capitaliste. Atunci, în sfârşit, viaţa de stat se va normaliza în toate direcţiunile, căci fie­care funcţionar şi conducător politic pus la lo­cul său, după ştiinţă şi conştiinţă sa, va munci cu dragoste pentru problemele reclamate in cercul său de activitate. O colaborare a tuturor luptătorilor probaţi şi a valorilor intelectuale şi morale ale României întregite, la o muncă uni­tară în folosul ţârii şi a tronului, va aduce li­niştea, bunăstarea şi fericirea mult dorită. Pr. Ioan Crăciun Schisma românească sau „Unirea cu Roma“ Dintr’o dare de seamă mai desvoltată, despre lu­crarea aceasta apărată de curând, publicăm următoarele: Sub acest titlu ne aduce Nr. 10 al «Bi­bliotecii bunului păstor» un studiu bine docu­mentat. Autorul — numele nu impoată — e vred­nic de laudă, având în vedere obositoarea muncă depusă în jurul adunării datelor împrăş­tiate în diferite isvoare de statistică bisericească şi prof­­ă. Câtă vreme bisericile, şi cea ortodoxă, şi cea unită nu au câte un birou statistic central, trebue să alergăm la autori străini chiar şi în domeniul statisticei de cea mai mare impor­tanţă pentru viaţa bisericească. S-a făcut, în această broşură, un început de valoare pe terenul statisticei comparative bisericeşti şi şcolare. In 5 capitole se tratează una dintre rănile corpului nostru naţional şi bisericesc, rană cau­zată de duşmanii românismului prin sfişiarea în două a credinţei strămoşeşti. E vorba de biserica unită născută la 1700 din împreunarea urei duşmanilor milenari cu interesele materiale ale câtorva trădători ai in­tereselor unui neam necăjit şi huiduit. A spus­­ aceasta uniţi ca Petru Maior, Sucai, Bârnuţiu, etc., dar fără rezultat. Faţă de biserica ortodoxă cea unită a fost totdeauna agresivă. Duhul blândeţe­ şi toleran­ţei, propagat de biserica noastră, a fost descon­siderat şi exploatat in scopuri prosalitistice. Pe lângă aceste atentate, noi mai eram oprimaţi şi din partea puterii de stat. Aşa am trăit de la 1700 până la 1918 servind de nicovală cioca­nului nemilos al «fratelui» şi al duşmanului deo­potrivă. Ne-a durut mai mult acela ca acesta, pentru că după proclamarea «sfintei uniri» bise­rica ortodoxă a rămas turmă fără păstor. Un Patachi, un Petru Paul Aron şi alţi episcopi ai un­­ilor au ţinut de bine să ne persecute chiar cu puterea armată. Ne au luat bisericile, eclejiile, ne-au batjocorit preoţii, ne-au pus fel şi fel de curse şi pred­ii. Proselitismul catolic se desvăleşte în bro­şurică aceasta în toată golătatea sa. Este sur­prinzător cum de biserica ortodoxă nu s’a cu­getat mai de­vreme să contrabalanseze răul care roade în organismul său viu şi sănătos ? Cu drept cuvânt susţine autorul că bise­rica unită faţă de cea ortodoxă e agresivă, ba mai mult, are un caracter sectar. dar numărul mic al parohilor unite în comune cu parohii ortodoxe ne dovedeşte că în prea puţine lo­curi au acaparat un număr de credincioşi cu cari să formeze o paroh­e de sine stătătoare. Chiar şi parohiile acestea după şematismul din 1900 al mitropoliei din Blaj, sânt formate din 50—100 -200 suflete şi prea puţine trec peste 1000. Evident, că existenţa astor fel de parohii îngreunează fără rost budgetul statului şi îm­­pedecă bi­iiul mers al desvoltării noastre cul­turale şi naţionale. Pentru că a susţinea un astfel de împrejurări două biserici şi două şcoli in mizerie e tot aşa o crimă ca şi obiceiul de a se folosi de unele neînţelegeri constituţionale ale credincioşilor bisericii ortodoxa ca să pes­cuiască în tulbure. Ar fi interesant dacă am avea date pre­cise şi asupra numărului comunelor curat orto­doxe şi unite, fie ele parohii sau filii, precum şi proporţiile numerice. Asemenea ar fi de dorit ca având statistica in mână şi dovedim că pa­ritatea cerută în concordat reclamă Încă multe protopopiate şi episcopii ortodoxe ca să putem ajunge la paritate cu biserica unită. Din datele statistice înşerate in studiul de faţă mai reese clar, că analfabetismul şi tn ge­neral lipsa de cultură este răspândită mai ales In părţile nordice ale Ardealul, unde biserica unită e dominantă, cu peste 80°/» din locuitorii români. In cele mai multe comune mixte de pe teritoriul celor două mitropolii unde nu s’a putut susţinea şcoala confesională nu s’a susţi­nut din pricina uniţilor cari cu o condamnabilă consecvenţă respingeau colaborarea cu orto­docşi şi mai bucuros îmb­ăţişau şcoalele de stat înfiinţate în coasta noastră. Schisma românească sau unirea cu Roma se închee cu 15 propuneri din cele mai sănă­toase. Felicităm autorul pentru acest bun înce­put vn ogorul nelucrat al statisticei şi îl rugăm să continue munca pe acest teren, căci multe che­stiuni ar mai fi de lămurit. Dacă din partea uniţilor va fi numit pamfletar, să se bucure, că a ajuns pe o treaptă cu valorosul istoric Dr. loan Lupaş, din a cărui lucrare «Chestiunea concordatului», fraţii blăjeni nu pot răsturna nimic. Dr. loan Stanciu par. ort. De la Asosiaţia clerului «Andrei Şaguna» Comunicări Pentru a putea înainta factorilor de cădere un memoriu sprijinit pe date exacte în cauza dotaţiei preoţimii din mitropolia noastră, onor. preoţime este poftită a trimite imediat, la adresa: Preot P. Moruşca, directorul obc. statist, mitro­politan — Sibiu — scrise citeţ pe un cvart de hârtie, — următoarele date: Eparhia............... Protopopiatul .... Parohia............... cu filiile............... Numele Sfflu­lSb............calificaţia . .­­ . clase de ““B şi teologia gffiSĂ Data intră­rii în oficiu bisericesc ori şcolar: ziua, luna, anul. Data introducerii de ziua, luna, anul. Este casă parohială ?............Este eclejie (porţiune canonică), câte jugăre arător, fânaţ, vie, pădure, păşune, grădină etc. şi în total.... Suma venitelor fasionate la congruă: Cor......... . Lei.........Este preotul membru al Asociaţiei clerului ? Datele se vor da pentru filii separat, dacă au ca şi parohială şi eclejie. iar preoţii admi­nistratori vor da şi datele parohiilor vacante. In interesul cauzei răspunsurile se vor tri­mite recomandat, repede şi exact. Secretarul general: Preot: P. Moruşca . Nr. 7726 Şcol. Notificare oficială Prin ordinul Consistorului mitropolitan de cita 20 August a. c. Nr. 155 M. ni se face cu­noscut, că statolirea planului de învăţământ şi a manualelor didactice pentru studiul religiunii aparţine ex­lusiv autorităţii bisericeşti şcolare. Acest drept este recunoscut şi prin alineatul al doilea al­i­ului 1 din Regulamentul pentru căr­ţile didactice în şcoalele de stat, edat de către Ministerul instrucţiunii publice, Secretariatul ge­neral din Cluj sub Nr. 2000/ 1 921. In consecinţă, profesorii de religiune şi ca­­techeţii noştri de la diferitele categorii de şcoale nu vor putea întrebuinţa decât manualele apro­bate de către autoritatea bisericească compe­tentă. Această dispoziţie o comunicăm pe această cale atât profesorilor şi catecheţilor, cât şi or­ganelor noastre de inspecţiune, spre ştire şi conformare. Sibiu, din şedinţa Consistorului arhidie­­cezan, ca senat şcolar, ţinută la 21 Oct. 1921. Consistoriul arh­idiecezan.

Next