Telegraful Român, 1921 (Anul 69, nr. 2-87)
1921-11-25 / nr. 81
2 Şi uimiţi ne întrebăm, dacă acest tratament îl merită Biserica ortodoxă română, care a dat României întregite pe cei mai luminaţi şi mai devotaţi cetăţeni? Aceasta este calea, ce duce la soluţionarea învăţământului primar din Ardeal, unde cu deosebire în ţinuturile muntoase, procentul analfabeţilor atinge cifra de o sută, căci aşa a bineplăcut guvernelor ungureşti? Prin astfel de mijloace şi procedeuri se contemplează a se înfăptui acea putere nebiruită, care se chiamă unirea sufletească a neamului românesc? Cine astfel crede, se înşală amar, iar cei ce astfel lucrează nu sânt prietinii poporului român. Lasar Triteanu XISu situat de Fruntaşii vieţii noastre publice atât din aşa zisa opoziţie unită, cât şi din partidul guvernului în numeroase adunări poporale ţinute in deosebite centre ale ţării au ţinut să se justifice şi să facă dări de seamă în faţa alegătorilor. In acelaş timp fiecare partid se organisează stângând aderenţii lor în jurul steagului, în vederea luptelor parlamentare şi poate a alegerilor care ar trebui să urmeze. Această mişcare febrilă pornită din partea conducerii partidelor politice, nu poate să ne lase nepăsători pe noi, preoţii, şi conducătorii satelor, cu atât mai vârtos acum, în timpurile grele de criză economică şi f nanciară, in urma cărora poporul începe a se întreba tot mai mirat, cum de în ţară aşa bogată rămâne tot sărac ? Avem să ne punerri întrebarea: Ce atitudine să luăm şi cum trebue să ferim poporul de-a cădea pradă unor peţitori nepoftiţi şi străini de durerile sale şi poate chiar duşmani ai legii lui strămoşeşti? Pentru a lua hotărâre unitară, se cere din partea noastră oarecare jertfire de sine. Se cere ca lăsând la o parte patimile să încercăm o organizare cu program propriu de acţiune în cadrul statutelor asociaţiei clerului «Andrei Şaguna». Să nu se creadă că vrem să înfiinţăm partid nou. Am dosi numai să se statorească o selecţionare a persoanelor, cărora să le arătăm încrederea noastră, trimiţându-le să ne reprezinte în corpurile legiuitoare. In punctul prim, al programului nostru să cerem dela conducerea tuturor partidelor selecţionarea aceasta, in viitor voim să votăm numai pe acei candidaţi, fie de ori ce coloare politică, cari în viaţa lor publică au dat dovezi că s’au ştiut însufleţi pentru cauze de interes obştesc, contribuind cu cuvântul şi cu fapta la limpezirea problemelor cerute de cetăţenii cinstiţi ai acestei ţări. Această pretenţie credem că e in asentimentul fiecărui om cu judecată serioasă şi ne- Influinţată. Astfel noi voim să contribuim la consoldarea ţării, pe care o iubim mai mult decât mulţi alţii, cari s’au înfruptat din bunătăţile acestui Canaan românesc. Voim să vedem, la conducerea ţării, şi în fruntea tuturor instituţiilor publice, numai oameni muncitori şi specialişti pentru postul la care sânt chemaţi, scoţând din funcţii înalte pe cei ce numai în urma legăturilor de partid şi de nepotism au ajuns acolo. Noi, conducătorii satelor, datorinţă avem să pornim o propagandă vie în vederea acestei premeniri a vieţii publice şi curăţirea ei de nechemaţii, închipuiţii şi demagogii, cari cearcă sau vor cerca prin promisiuni să se apropie de sufletul alegătorilor români. Alegând neghina din grâu, sămânţa curată aruncată în pământ bun va aduce rod însutit. Să arătăm încredere deplină numai oamenilor cu caracter neprihănit, cari prin cuvântul şi acţiunile lor au servit obştei, scoţând în toate împrejurările dreptatea şi adevărul la lumina zilei. Să ocolim a sprijini pe aceia cari umblă cu doi bani în trei pungi, şi închidem satele noastre faţă de orce năimit sau străin de legea noastră, şi să nu lăsăm să intre in staulul oilor noastre pe aceia cari In trecut prin acţiunea lor au căutat să discreteze instituţiunile noastre bisericeşti şi şcolare. Făcând cu toţii aşa, orizontul politic al ţării se va lumina şi atunci numai cei vrednici TELEGRAFUL ROMAN vor avea posibilitatea să ocupe loc în parlamentul ţării şi în alte oficii, pentru care sânt anume pregătiţi. Numai aşa se vor împuţina duşmanii externi şi interni şi se vor înmulţi prietenii, cari ne vor ajuta să aranjăm finanţele ţării prin creditul pe care îl vom avea in ţările capitaliste. Atunci, în sfârşit, viaţa de stat se va normaliza în toate direcţiunile, căci fiecare funcţionar şi conducător politic pus la locul său, după ştiinţă şi conştiinţă sa, va munci cu dragoste pentru problemele reclamate in cercul său de activitate. O colaborare a tuturor luptătorilor probaţi şi a valorilor intelectuale şi morale ale României întregite, la o muncă unitară în folosul ţârii şi a tronului, va aduce liniştea, bunăstarea şi fericirea mult dorită. Pr. Ioan Crăciun Schisma românească sau „Unirea cu Roma“ Dintr’o dare de seamă mai desvoltată, despre lucrarea aceasta apărată de curând, publicăm următoarele: Sub acest titlu ne aduce Nr. 10 al «Bibliotecii bunului păstor» un studiu bine documentat. Autorul — numele nu impoată — e vrednic de laudă, având în vedere obositoarea muncă depusă în jurul adunării datelor împrăştiate în diferite isvoare de statistică bisericească şi profă. Câtă vreme bisericile, şi cea ortodoxă, şi cea unită nu au câte un birou statistic central, trebue să alergăm la autori străini chiar şi în domeniul statisticei de cea mai mare importanţă pentru viaţa bisericească. S-a făcut, în această broşură, un început de valoare pe terenul statisticei comparative bisericeşti şi şcolare. In 5 capitole se tratează una dintre rănile corpului nostru naţional şi bisericesc, rană cauzată de duşmanii românismului prin sfişiarea în două a credinţei strămoşeşti. E vorba de biserica unită născută la 1700 din împreunarea urei duşmanilor milenari cu interesele materiale ale câtorva trădători ai intereselor unui neam necăjit şi huiduit. A spus aceasta uniţi ca Petru Maior, Sucai, Bârnuţiu, etc., dar fără rezultat. Faţă de biserica ortodoxă cea unită a fost totdeauna agresivă. Duhul blândeţe şi toleranţei, propagat de biserica noastră, a fost desconsiderat şi exploatat in scopuri prosalitistice. Pe lângă aceste atentate, noi mai eram oprimaţi şi din partea puterii de stat. Aşa am trăit de la 1700 până la 1918 servind de nicovală ciocanului nemilos al «fratelui» şi al duşmanului deopotrivă. Ne-a durut mai mult acela ca acesta, pentru că după proclamarea «sfintei uniri» biserica ortodoxă a rămas turmă fără păstor. Un Patachi, un Petru Paul Aron şi alţi episcopi ai unilor au ţinut de bine să ne persecute chiar cu puterea armată. Ne au luat bisericile, eclejiile, ne-au batjocorit preoţii, ne-au pus fel şi fel de curse şi predii. Proselitismul catolic se desvăleşte în broşurică aceasta în toată golătatea sa. Este surprinzător cum de biserica ortodoxă nu s’a cugetat mai devreme să contrabalanseze răul care roade în organismul său viu şi sănătos ? Cu drept cuvânt susţine autorul că biserica unită faţă de cea ortodoxă e agresivă, ba mai mult, are un caracter sectar. dar numărul mic al parohilor unite în comune cu parohii ortodoxe ne dovedeşte că în prea puţine locuri au acaparat un număr de credincioşi cu cari să formeze o parohe de sine stătătoare. Chiar şi parohiile acestea după şematismul din 1900 al mitropoliei din Blaj, sânt formate din 50—100 -200 suflete şi prea puţine trec peste 1000. Evident, că existenţa astor fel de parohii îngreunează fără rost budgetul statului şi împedecă biiiul mers al desvoltării noastre culturale şi naţionale. Pentru că a susţinea un astfel de împrejurări două biserici şi două şcoli in mizerie e tot aşa o crimă ca şi obiceiul de a se folosi de unele neînţelegeri constituţionale ale credincioşilor bisericii ortodoxa ca să pescuiască în tulbure. Ar fi interesant dacă am avea date precise şi asupra numărului comunelor curat ortodoxe şi unite, fie ele parohii sau filii, precum şi proporţiile numerice. Asemenea ar fi de dorit ca având statistica in mână şi dovedim că paritatea cerută în concordat reclamă Încă multe protopopiate şi episcopii ortodoxe ca să putem ajunge la paritate cu biserica unită. Din datele statistice înşerate in studiul de faţă mai reese clar, că analfabetismul şi tn general lipsa de cultură este răspândită mai ales In părţile nordice ale Ardealul, unde biserica unită e dominantă, cu peste 80°/» din locuitorii români. In cele mai multe comune mixte de pe teritoriul celor două mitropolii unde nu s’a putut susţinea şcoala confesională nu s’a susţinut din pricina uniţilor cari cu o condamnabilă consecvenţă respingeau colaborarea cu ortodocşi şi mai bucuros îmbăţişau şcoalele de stat înfiinţate în coasta noastră. Schisma românească sau unirea cu Roma se închee cu 15 propuneri din cele mai sănătoase. Felicităm autorul pentru acest bun început vn ogorul nelucrat al statisticei şi îl rugăm să continue munca pe acest teren, căci multe chestiuni ar mai fi de lămurit. Dacă din partea uniţilor va fi numit pamfletar, să se bucure, că a ajuns pe o treaptă cu valorosul istoric Dr. loan Lupaş, din a cărui lucrare «Chestiunea concordatului», fraţii blăjeni nu pot răsturna nimic. Dr. loan Stanciu par. ort. De la Asosiaţia clerului «Andrei Şaguna» Comunicări Pentru a putea înainta factorilor de cădere un memoriu sprijinit pe date exacte în cauza dotaţiei preoţimii din mitropolia noastră, onor. preoţime este poftită a trimite imediat, la adresa: Preot P. Moruşca, directorul obc. statist, mitropolitan — Sibiu — scrise citeţ pe un cvart de hârtie, — următoarele date: Eparhia............... Protopopiatul .... Parohia............... cu filiile............... Numele SfflulSb............calificaţia . . . clase de ““B şi teologia gffiSĂ Data intrării în oficiu bisericesc ori şcolar: ziua, luna, anul. Data introducerii de ziua, luna, anul. Este casă parohială ?............Este eclejie (porţiune canonică), câte jugăre arător, fânaţ, vie, pădure, păşune, grădină etc. şi în total.... Suma venitelor fasionate la congruă: Cor......... . Lei.........Este preotul membru al Asociaţiei clerului ? Datele se vor da pentru filii separat, dacă au ca şi parohială şi eclejie. iar preoţii administratori vor da şi datele parohiilor vacante. In interesul cauzei răspunsurile se vor trimite recomandat, repede şi exact. Secretarul general: Preot: P. Moruşca . Nr. 7726 Şcol. Notificare oficială Prin ordinul Consistorului mitropolitan de cita 20 August a. c. Nr. 155 M. ni se face cunoscut, că statolirea planului de învăţământ şi a manualelor didactice pentru studiul religiunii aparţine exlusiv autorităţii bisericeşti şcolare. Acest drept este recunoscut şi prin alineatul al doilea aliului 1 din Regulamentul pentru cărţile didactice în şcoalele de stat, edat de către Ministerul instrucţiunii publice, Secretariatul general din Cluj sub Nr. 2000/ 1 921. In consecinţă, profesorii de religiune şi catecheţii noştri de la diferitele categorii de şcoale nu vor putea întrebuinţa decât manualele aprobate de către autoritatea bisericească competentă. Această dispoziţie o comunicăm pe această cale atât profesorilor şi catecheţilor, cât şi organelor noastre de inspecţiune, spre ştire şi conformare. Sibiu, din şedinţa Consistorului arhidiecezan, ca senat şcolar, ţinută la 21 Oct. 1921. Consistoriul arhidiecezan.