Telegraful Român, 1922 (Anul 71, nr. 1-101)

1922-05-16 / nr. 35

2 TELEGRAFUL­ ROMAN La ușa bisericii I. P. S. Sa a fost întâm­pinat de parohul local I. Tom­a dimpreună cu comitetul bisericesc. Intrând în biserică I. P. S. Sa a oficiat asta liturgic, și deși corul seminarului nostru care însoțește pe I. P. S. Sa era de față, aici răspunsurile liturgice nu le-a dat corul, ci au cântat toți credincioșii aflători în biserică, mic și mare, tiner și bătrân, conduși de secretarul Creangă. Acest mod de participare vie și activă la serviciul divin a tuturor credincioșilor, cari limba maternă nu o știu, a făcut o adâncă impresie asupra noastră. La finea astei liturgii I. P. S. Sa a ținut o pătrunzătoare vorbire mulțimii de credin­cioși, cari nu încăpeau în spațioasa și fru­moasa biserică, lăudându-i pentru tăria lor în credința străbună și dându-le o mulțime de sfa­turi și învățături, scoase din izvorul cel nesecat al evangheliei Domnului. Neînțelegând acești creștini, români prin statornicia în legea stră­moșească,­cele vorbite de I. P. S. Sa, le-a fost tălmăcite, pasagiu de pasagiu, în limba maghiară de asesorul L. Triteanu. Cele spuse de I. P. S. Sa au făcut adâncă impresie asupra lor. E caracteristic faptul, că acești oameni, că­rora în sec. XVIII și începutul secolului al XIX, li s’a răpit limba de nemeșii maghiari, ai căror iobagi erau, cu forța și amenințarea, că cel ce va mai cuteza să vorbiască românește va fi alungat și exterminat, prin credința în legea strămoșească au rămas legați de corpul națiunii noastre. Majoritatea numelor sunt și azi româ­nești: Radulf, Scurtul, Neagul, apoi localitățile: Valea seacă, Valea strâmbă etc. După terminarea sfintei slujbe I. P. S. Sa a cercetat arhiva și protocoalele parohiale, și a ținut cu comitetul bisericesc o mică ședință foarte instructivă. S’au aflat toate în regulă. De aci I. P. S. Sa s’a îndreptat cătră școală, unde îl așteptau elevii și mulți credincioși. La școală I. P. S. Sa a fost salutat de o elevă din cl. V primară cu următoarea bine­­ventare: «înalt P. S. bunule Părinte! Eu, fiica acestei comune, care înainte cu 2 ani n’am știut nimic românește, în numele colegelor și colegilor de școală vin a exprima bucuria care ne stăpânește, în aceste momente, când I. P. S. Voastră, capul bisericii ortodoxe române din Transilvania vă aflați in mijlocul nostru. Mulțămirea sufletească a pruncilor bi­necuvântați de Domnul nostru Isus Hristos, pot zice, că n’a fost mai mare, ca a noastră acum, când ne simțim așa de aproape de I. P. S. Voastră. Noi copiii acestei parohii am fost fii și fice vitrege ale neamului, din cauza timpurilor grele peste care am trecut. In decursul timpurilor am fost așa de pri­goniți și umiliți, încât ne-am fost pierdut aproape tot, chiar și limba noastră dulce românească, dar totuși am păstrat un lucru — simțul nostru național. Inima noastră totdeauna a simțit ro­mânește, mulțumită Maicii noastre biserici, care nu ne-a lăsat să ne contopim cu conlocuitorii noștri, ci ne-a păstrat curați, ca atunci când soa­rele va străluci pe cer și pentru noi, să putem ieși la lumină. Și cu ajutorul lui Dumnezeu făuritorii Ro­mâniei Mari au făcut să răsară acest soare, și noi iată ieșim la lumină. Precum lasă o plantă care a stat mult timp la întunerec, nu se poate întreba de grabă, așa și noi încă n’am putut recâștiga totul ce am pierdut; dar mult puțin cât am recâștigat, venim să vă arătăm, făgăduindu-vă că ne vom năzui să recâștigăm totul. Sărutându-Vă drepta. Vă rog să aveți bună­voința de a ne asculta roadele ostenelelor noastre. Să trăiți la mulți, mulți ani fericiți». Eleva știe deja bine românește și numai ac­centul maghiar se mai observă. Astfel progresul arătat de învățătorii noștri din Doboli merită toată lauda și recunoștința noastră. Elevii au mai executat două cântări în 2 voci cu multă precisiune. A urmat apoi un pa­­trulog despre «Limba românească», o piesă in­structivă și foarte potrivită pentru poporul din Dobolii de­ Jos, predată cu mult simț. S’a mai declamat poesia «Sergentul» de un elev din clasa V. După exhaurarea programului I. P. S. Sa a lăudat mult pe micuții copilași și pe dl di­rector Gh. Lincu, pentru silința cea mare ce au arătat întru cultivarea limbii noastre. I. P. S. Sa a împărțit apoi elevilor cărți de rugăciuni. Ziua de 3/15 Mai (x) De când țara ardelenească a avut no­rocul să revie ln stăpânirea locuitorilor săi bă­știnași, nimeni nu ne mai oprește de a aduce pe față întreg tributul de admirare și recunoștință marilor înaintași, cari și-au sacrificat odihnă și viață pentru a dobândi drepturi și libertate pe seama unui neam oropsit și chinuit. In toate orașele și satele mai de seamă ale Ardealului s’a serbat cu profundă evlavie și în anul acesta amintirea zilei de 3/15 Mai 1848, când doi arhierei, Șaguna dela Sibiu și Lemeni dela Blaj, conduc ca prezidenți măreața adu­nare din Câmpia Libertății, iar ceilalți vrednici bărbați, tineri și bătrâni, tălmăcesc grupelor în­­ graiul lor, că începând din ziua aceasta de 3/15 I Mai, viața în sclăvie trebue să înceteze și pe plaiurile nenorocitei noastre țări ardelenești.... Pregătiri mari s’au făcut, — ca în fiecare an de la desrobire, — îndeosebi la Blaj, unde la chemarea profesorilor și școlarilor s’au adunat numeroși elevi, veniți cu dascălii lor din toate colțurile țării. In două zile, Duminecă și Luni, s’au vizi­tat locurile și monumentele istorice, s’au ținut producții și întreceri de gimnastică; după litur­ghie a urmat ieșirea imposantă la Peatra Liber­tății, cu vorbiri patriotice, parastas pentru eroii anilor din revoluție, un izbutit concert, iar în seara din urmă dans vesel pentru tinerimea în­trunită cu acest prilej. Sărbările, în care tinerimea noastră școlară a văzut că faptele moșilor și strămoșilor săi nu se dau uitării, au fost și de astădată deplin reușite. ________ Programul Vizitațiunii canonice a P. S. Sale Episco­pului Nicolae al Clujului, în protopopiatele Turda, Lupșa, Abrud și Câmpeni. 1. Plecarea de la Cluj Sâmbătă, 7/20 Mai 1922 ora 2 și jumătate p. m. 2. Sosirea la Turda 7/20 Mai 1922 ora 5 p. m. Vecernie în biserica noastră din Turda. La 6 ore vizitarea liceului, școalei de fete și spitalului. 3. Duminecă, 8/21 Mai serviciu divin fe­stiv (9—11 și jum.) Recepțiuni la casa județului. Masă comună, la ora 1 a. m. Vizite la repre­zentanții autorităților (5—6) și vizitarea cancel, protop. 4. Luni, 9/22 Mai, parastas la mormântul lui Mihai Viteazul. Cercetarea bisericilor din Sânmihai, Buru, Lungești, Ocolișul­ mare (cu do­­xologie) 8—12. Cercetarea bisericilor și a po­porului din Sălciua de jos și sus 3—5 p. m. 5. Marți, 10/23 Mai, în parohia protopo­­pească Baia de Arieș serviciu divin, recepții, vizitarea cancelariei protopopești. 6.. Miercuri, 11/24 Mai parohia Lupșa a. m. serviciu divin, cercetarea cancelariei oficiului parohial, după masă plecarea la Abrud. 7. 16­, 12/25 Mai, în Abrud serviciu divin, parastas pentru eroii căzuți în răsboi pentru desrobirea neamului, recepții, masă comună. 8. Vineri, 13/26 Mai, cercetarea bisericilor și parohiilor Cărpiniș și Bucium. 9. Sâmbătă, 14/27 Mai, vizitarea cancel, protopopești. Plecarea Ia Cărpiniș și sosirea la 4 ore p. m. 10. Duminecă, în 15/28 Mai, a. m. serviciu divin în biserica din Câmpeni, recepțiuni și masă comună; d. a. producțiunea elevilor dela școalele medii din Abrud. 11. Luni, 16/29 Mai, vizitarea parohiilor Ponorel, Vidra medie, Vidra de jos și Vidra de sus și cercetarea casei lui Avram Iancu. 12. Marți, 17/30 Mai, vizitarea bisericii din Săcătură și Albac ca serviciu divin pentru mar­tirul Horea, vizitarea cancelariei protopopești din Câmpeni, Miercuri, în 18/31 Mai 1922, înapoiarea la reședința episcopească. Ziarele pentru popor Știrile și informațiile, ce se citim aproape zilnic, sânt publicate și comentate cu atâta pro­­fusiune, încât ar trebui să ne îngrijorăm de vii­torul ce ne așteaptă, îndeosebi unele din foile noastre popo­rale nu încetează cu înveninarea sufletelor ță­rănimii. Unii redactori și scriitori ai acestor or­gane, dacă au înaintea ochilor, că nu vor să dea foc la moară pentru a stârpi șoarecii, să bine­­voiască și să se coboare la sate și să vadă re­zultatul muncii lor. In cele mai dese cazuri, scrisul «demo­cratic» al unor astfel de foi se reduce la am­biții personale, care în timpuri critice tulbură și mai mult spiritele agitate. Ce însemnează apelul cutărei foi, ca cre­dincioșii unei biserici să treacă la altă confe­siune, pentru că unii preoți au făcut propagandă electorală? Ce însemnează provocarea la boicotarea și la necercetarea bisericii și a școalei? Ce va să zică terfelirea, care nu mai în­cetează, a protopopilor, preoților, învățătorilor, secretarilor?... Iată la ce josnicie au ajuns unele ziare pe care, durere, le girează și le menajează băr­bați cu trecut frumos și de la cari se așteaptă și în viitor o lucrare constructivă. Ei însă, în patima lor, — să zicem explica­bilă, dar nu îndreptățită, — nu se pot înălța din politica orășelului lor și a jurului, pentru a privi situația din alt punct de vedere. Urmările agitației nu au efectul dorit. Cre­dincioșii nu trec la altă religie, ci se fac — po­căiți. In sfintele sărbători ale învierii, cum am aflat, s’au făcut pocăiți vre-o câțiva inși in urma apelului unei foi poporale contra preoților. Patronul unei astfel de foi, o personalitate cunoscută în toată țara, a râs cu satisfacție la această veste... Roadele agitației pot deveni desastroase, dar ele se vor sparge și în capul demagogilor, pentru că timpul trece, prorocilor mincinoși li se va toci limba, și li se va învechi cântecul. Poporul are să se desmetecească, pentru că azi nu se dă luptă între român și neromân, ci între român și român, întrebarea e numai aceea, care este mai bun român, care are minte mai luminată de a organiza și a conduce destinele țării? Dar, în acest scop, nu trebue să facem apel la patimile poporului de rând. Scriitorii foilor poporale să fie deci mai moderați in vorbele lor; — altfel, spre părerea noastră de rău, vom fi necesitați a lua măsuri împotriva organelor de publicitate, care își con­tinuă lucrarea destructivă în mijlocul satelor noastre. Nivo. exproprierea și împroprietărirea în Ardeal Primim următorul comunicat: Potrivit ordinului dlui M­­inistru al Agricul­turii lucrările de expropriere și împroprietărire se încep în părțile ardelene cu data de 10­­ Main­st. n. a. c. Aceste lucrări se vor face­­ atât la moșiile statului și la moșiile persoanelor­­ juridice, cât și la celelalte moșii care cad sub­­ expropriere. Comisiile de expropriere și împroprietă­rire și consilierii agricoli au primit ordine și instrucții în privința executării acestor lucrări de la Direcțiunea Generală a Ministerului Agri­culturii și a Comitetului Agrar din Cluj. In județele Sibiu și Făgăraș, atât dl con­silier agricol al acestor județe cât și unii pre­zidenți ai comisiilor județene și de ocol au luat toate măsurile ca în amândouă județele să se înceapă imediat lucrările pentru expropriere și împroprietărire. In județul Sibiu s’a și fixat termin pe ziua de 10 Mai, în care comisia de ocol lu­crează în comuna Turnișor. In județul Făgăraș în circumscripțiile Fă­găraș, Arpaș, Șercaia și Zernești s’au luat dease­­menea toate dispozițiile ca comisiile să înceapă lucrările imediat la moșiile statului, în conformi­tate cu ordinele Ministerului Agriculturii, ur­mând apoi exproprierea și împroprietărirea și la celelalte moșii expropriate.

Next