Telegraful Român, 1922 (Anul 71, nr. 1-101)
1922-09-19 / nr. 70
2 Visarion Puiu, Episcop al Argeșului. Nicodim Munteanu, Episcop al Hușilor. Teodosie Atanasiu, Episcop al Romanului. loan I. Pap, Nicolae Ivan. Slujba din ziua încoronării trebue astfel rânduită, ca polihronul de la doxologie să se citească la ora 11, când se vor trage și clopotele bisericilor din localitate. Astfel toate clonotele bisericilor din țară vor suna cam la acelaș ceas. La doxologie se invită autoritățile tuturor oficiilor și oaspeții. Acestea sânt îndemnul și porunca, pe care vi le dăm, din tiim, Vouă, Preacuvioșilor și Preacucernicii, păstori sufletești ai poporului nostru dreptcredincios, cu bună încredințare, că acestea și mai mult decât acestea veți face. * Veți face adecă, să lumineze în toate cugetele și să se pătrundă orce inimă și să priceapă orce minte cuvintele sf. proroc și împărat David, strălucind azi, ca un șirag de stele prooroace, deasupra țării noastre, deasupra slăvitului nostru Rege: «Doamne, de ocrotirea Ta puternică se veselește Regele și ajutorul Tău îl umple de bucurie. Tui ai dat ce-a dorit inima lui, și de cererea buzelor lui nu l-ai lipsit. Că l ai întâmpinat pe el cu binecuvântarea bunătății; pus-ai pe capul lui cunună de pietre scumpe» (Psalmul 21, 1, 4). Iar pe voi pe toți, români dreptmăritori de pretutindeni, Dumnezeu să vă cerceteze cu plină măsură a îndurărilor Lui, și bucuria, cu care a bucurat pe Rege și pe nopoi, să rămână statornică întru noi. Dar 1 Domnului nostru Isus Hristos și dragostea lui Dumnezeu Tatăl și paza cea de apururi a Sfântui Duh, care ne străjuește și ne ține, să fie cu voi toți. Și numele Domnului și Mântuitorului nostru Isus Hristos să se preamărească în toată lumea și în tot neamul românesc în toate zilele și în toți vecii, până la venirea Lui. Amiul București, în ziua Buneivestiri, 1922. Dr. Elie Miron Cristea, arhiepiscop al Bucureștilor, Mitropolit al Ungro-Vlahiei, exarh al plaiurilor, primat al țarii românești, președinte al Sf. Sinod, locțiitor al scaunului din Cesatea Capadodochiei etc. Dr. Pimen Georgescu, Arhiepiscop al Iașilor, Mitropolit al Moldovei și Sucevei, exarh al plaiurilor etc. Dr. Nicolae Bălan, Arhiepiscop al Alba-Iuliei și Sibiului, Mitropolit al Transilvaniei, Banatului, Crișanei și al Maramurășului. Dr. Vladimir Repta, Mitropolit al Bucovinei. Gurie Grosu, Arhiepiscop al Chișineului și Hotinului. Dr. Vartolomei Stanescu, Episcop al Râmnicului Noului Severin, Episcop al Aradului Ienopolei, Hălmagiului și al părților din Banat. Dr. Iosif Tr. Badescu, Episcop al Caransebeșului. Roman R. Ciorogariu, Episcop al Oradiei mari. Episcop al Vadului, Feleacului și Clujului. Evghenie Humulescu Piteșteanu, Arhiereu vicar-delegat al Arhiepiscopiei Bucureștilor. Meletie Dobrescu Constanțeanul; Theofil Mihailescu, Locotenent Episcop al Buzăului. Platon Ciosu Ploeșteanu, Locotenent Episcop al Dunării-de-jos. Iacob Antonovici Bârlădeanu, Arhiereu vicar delegat al Arhiepiscopiei Iașilor. Dionisie Ierdan, Arhiereu vicar al Chișineului și Hotinului. TELEGRAFUL ROMAN P. S. Sa episcopul Nicolae al Clujului în Sălaj (Sfârșit) După aceasta P. S. Sa cu suita descind la casa ospitală a dlui prefect, de unde după un mic repaus, pleacă cu suita spre palatul prefecturei, în saloanele căruia s’au făcut recepțiunile în următorul mod: Recepțiunile. Biserica greco catolică, condusă de protopopul și parohul local Traian Trufaș, urează bun venit și viață îndelungată ierarhului bisericii surori. P. S. Sa răspunde: împreună ne-am purtat necazurile trecutului, deci împreună trebue să ne bucurăm și de fericirile prezentului. Nu trebue să căutăm momentele care ne despărțesc, ci mai mult cele, cari ne leagă, fiindcă și așa foarte subțire părete ne desparte deolastă, să lucrăm împreună pentru binele neamului, țării și a dinastiei. — Au urmat apoi: biserica romano catolică — condusă de protopopul paroh Fr. Peseki, biserica reformată condusă de preotul Géza Kádár. Confesiunea mozaică, — nefiind în oraș rabinul, — P. S. Sa este breventat în limba română prin miedicul Dr. Margulics. Armata, respective corpul ofițeresc, condus de colonelul Mărășescu, justiția în numele căreia s’au prezentat magistrații sub conducerea prezidentului tribunalului dl Dr. Oyurko. Administrația, funcționarii, sânt conduși de subprefectul dl Dr. Iuliu Pop, revizoratul școlar prin rostul revizorului civil Ioan Mango. Administrația financiară condusă de dl Dumitru Nica, a urmat apoi: consilieratul agricol prin consilierul Gârboveanu, școala normală prin directorul dl Cornel Pop și școala civilă de fete prin dna Dr. Suciu, liceul reformat, corpul profesoral și eforia, conduse de directorul Kerekes Ernő, comitetul parohial ortodox din loc în frunte cu protopopul Ion Ghiurițan. P. S. Sa a răspuns găsind cuvinte potrivite pentru fiecare. După recepțiuni a urmat banchetul la restaurantul «Transilvania», unde pe lângă intelectuali și ofițerimea din loc, au luat parte și șefii confesiunilor de altă limbă, s’au rostit vorbiri: P. S. Sa pentru Rege și dinastie, dl prof. Dr. Iulan Andrei Domșa in calitate și de epitropul bisericii din loc pentru P. S. Sa, protopopul lonl Ghiurițan pentru membrii cari au luat parte la festivități. Din partea armatei a vorbit colonelul Mărășescu aducând elogii P. S Sale. Din partea maghiarilor a vorbit directorul liceului reformat Kerekes Ernő. După masă P. S. Sa a prezidat ședință solemnă a comitetului nordhal, unde președintei comitetului dl Iosn Ciupe, revizor școlar, a cetit un temeinic raport despre activitatea comitetului de la înjghebarea parohiei până astăzi, din care reiese, că în scurtul interval parohia a prosperat mult în cele morale și materiale. Guvernul plin dl ministru al instrucțiunii a donat localul grădinei de copii pentru local de biserică și casă parohală, adunânduse un fond circa de patruzeci mii lei pentru zidirea unei biserici. Capela s’a prevăzut cu cele trebuincioase parte prin cumpărături, parte prin donațiuni, dintre donațiuni cea mai remarcabilă este a cărților rituale donate de dl ministru al cultelor. S’au făcut depoziții pentru îndeplinirea postului de paroh, cea ce numai așa s’a aflat rezonabil, dacă se combină și postul de catehet pe lângă cel de paroh, ca să se poată asigura existența parohului respectiv. După ședința comitetului P. S. Sa a făcut vizite împreună cu președintele comitetului la instituțiuni, școli, spital și la cei ce au condus delegațiile la recepțiuni. Seara după 9 ore s’a reîntors P. S. Sala dl prefect unde a fost găzduit cu suita. Joi în 1831 August a. c. dimineața la 7 ore cu suita și dl prefect pe două automobile, unul al dlui prefect, au plecat spre Stârciu, ultima parohie ortodoxă, departe de masa compactă a ortodoxismului, pentru a face vizitațiunea credincioșilor bravi din această comună. In drumul spre Stârciu a fost întâmpinat P. S. Sa in comuna Vârșolț, româno-mighară, la o poartă triumfală, de prim-pretorele plasei Crasna, dl Alexandru Marcu, binevenindu-l în numele autorităților din această plasă și oferindu-și serviciul cât va sta P. S Sa pe teritorul plasei. Preotul reformat din loc Sárkány Lajos prin o cuvântare frumoasă salută pe reprezentantul bisericii ortodoxe, ca biserică de stat- Administratorul parohal gr.-cat. nu s’a prezentat. P. S. Sa a răspuns vorbitorilor, întreținându-se cu țăranii în mod afabil. Atașându se suitei din acest loc și dl primpretor, s’a reînceput calea spre Stârciu. Trecând prin comuna Crasna, care i sediul plasei, a fost întimpinat de primarul maghiar în limba română și de directorul școalei primare din loc. d! Aurel Șpurean, în numele instituțiunilor culturale din loc. P. S. Se mulțămește pentru atențiune. Din Crasna nu este nici o comună până în Stârciu. După câteva cotituri vedem comuna la poalele Meseșului, zărindu-se biserica ortodoxă zidită nu de mult pe un loc frumos al comunei. La marginea comunei ne așteaptă un bandemiu format din tinerimea comunei. Intrând în comună zărim o poartă triumfală cu popor mult, unde secretarul cercuai maghiar în o frumoasă vorbire, spusă în limba română, urează bun venit P. S. Sale. De la poartă până la biserică a fost o adevărată cale triumfală; poporul, în haine de sărbătoare, nu înceta din urale. Sosim Înaintea bisericii, la ușa căreia preotul local Vasile Stanciu prin o cuvântare frumoasă salută pe P. S. Sa. După răspunsul dat P. S. Sa a intrat în biserică cu asistența preoților din suită și a preotului local a servit în mod solemn sf. liturghie, la finea căreia a ținut o cuvântare plină de învățături, după care a miruit biserica, nefiind sfințită de arhiereu, împărțind credincioșilor la fine anafora. După serviciu s’a servit masă bogată la preotul local,aflându-se P. S. Sa de totului mulțămit cu cele văzute și constatate. De notat e, că poporul din Stârciu, atât ortodocșii cât și uniții, au făcut zi de sărbătoare umplând cu desăvârșire biserica încăpătoare. După masă P. S. Sa cu suita a plecat cătră Cucea pe drumul romantic și istoric, unde au avut lupte trupele române cu cele maghiarobolșevice, — se văd lângă drum mormintele eroilor noștri în destulă neglijență... Sosind în Gucea P. S. Sa a descins la dl Octavian Goga, fost ministru al cultelor, unde i s’a făcut primire din partea dlui și dnei Grga. După aceasta P. S. Sa cu protopopul Gr. Pletosu, asesor consistorial, și diaconul Aurel Todoruț au plecat cătră reședința din Cluj, iarul prefect Dr. Domșa, protopopul Ghiurițan, preoții Roșea și Georgea s’au întors la vetrele lor. Așa s’au terminat vizitațiunile canonice, a căror amintire frumoasă va rămânea veșnic în sufletul poporului din tractul Unguraș. Coresp. De la Asociația clerului «Andrei Șaguna» Conferența pastorală de toamna, conform dispozițiilor lui 7 din regulamentul pentru organizarea despărțamintelor, este ambulantă. Se va ținea în două zile consecutive în vreuna din comunele fruntașe, ori și la centrul despărțământului. Participarea este obligatorie pentru toți preoții, cateheții, profesorii de religie și absolvenți de teologie de pe teritorul despățământului, fără privire de sânt ori nu membri a Asociației. Cu acest prilej se vor încaa și cotizațiile de la membrii. Programa conferenței este specificată amănunțit în regulament. Birourile despărțămintelor sânt poftite, întrucât n’ar fi făcut’o până acum, să distrue referatele asupra diferitelor chestiuni. Pe lângă slujba sfintei liturghii, cu predică pentru popor, discursul de deschidere al prezidentului și darea de seamă asupra publicațiilor de cuprins religios-moral și în genere bisericesc cultural, apărute in cursul anului, Biroul Central recomandă a se lua în program și următoarele chestiuni: 1. Importanța școalei confesionale în cultura neamului; 2. îngrijirea educației religioase a tineretului in legătură cu școala de Dumineca. 3. Alcătuirea unui plan analitic al activității pastorale in decursul anului, — după luni și săptamâni, — în legătură cu introducerea unui registru (condică) de evidență. Acest plan ar avea menirea să înlesnească pe seama preoții preocuparea continuă și sistematică de datoriile sale pastorale, iar registrul ar fi o icoană clară a lucrului întreg, pe care îl face preotul.