Telegraful Român, 1922 (Anul 71, nr. 1-101)

1922-09-19 / nr. 70

2 Visarion Puiu, Episcop al Argeșului. Nicodim Munteanu, Episcop al Hușilor. Teodosie Atanasiu, Episcop al Romanului. loan I. Pap, Nicolae Ivan. Slujba din ziua încoronării trebue astfel rânduită, ca polihronul de la doxo­­logie să se citească la ora 11, când se vor trage și clopotele bisericilor din lo­calitate. Astfel toate clonotele bisericilor din țară vor suna cam la acelaș ceas. La doxologie se invită autoritățile tu­turor oficiilor și oaspeții. Acestea sânt îndemnul și porunca, pe care vi le dăm, din tiim, Vouă, Prea­­cuvioșilor și Preacucernicii, păstori su­fletești ai poporului nostru dreptcredincios, cu bună încredințare, că acestea și mai mult decât acestea veți face. * Veți face adecă, să lumineze în toate cugetele și să se pătrundă orce inimă și să priceapă orce minte cuvintele sf. pro­­roc și împărat David, strălucind azi, ca un șirag de stele prooroace, deasupra țării noastre, deasupra slăvitului nostru Rege: «Doamne, de ocrotirea Ta puternică se veselește Regele și ajutorul Tău îl um­­ple de bucurie. Tu­i ai dat ce-a dorit inima lui, și de cererea buzelor lui nu l-ai lipsit. Că l ai întâmpinat pe el cu binecuvântarea bunătății; pus-ai pe capul lui cunună de pietre scumpe» (Psalmul 21, 1, 4). Iar pe voi pe toți, români dreptmă­ritori de pretutindeni, Dumnezeu să vă cerceteze cu plină măsură a îndurărilor Lui, și bucuria, cu care a bucurat pe Rege și pe nopoi, să rămână statornică întru noi. Dar 1 Domnului nostru Isus Hristos și dragostea lui Dumnezeu Tatăl și paza cea de apururi a Sfântu­­i Duh, care ne străjuește și ne ține, să fie cu voi toți. Și numele Domnului și Mântuitorului no­stru Isus Hristos să se preamărească în toată lumea și în tot neamul românesc în toate zilele și în toți vecii, până la venirea Lui. Amiul București, în ziua Buneivestiri, 1922. Dr. Elie Miron Cristea, arhiepiscop al Bucureștilor, Mitropolit al Ungro-Vlahiei, exarh al plaiurilor, primat al țarii românești, președinte al Sf. Sinod, locțiitor al scaunului din Cesatea Capado­­dochiei etc. Dr. Pimen Georgescu, Arhiepiscop al Iașilor, Mitropolit al Moldovei și Sucevei, exarh al plaiurilor etc. Dr. Nicolae Bălan, Arhiepiscop al Alba-Iuliei și Sibiului, Mitropolit al Tran­silvaniei, Banatului, Crișanei și al Maramurășului. Dr. Vladimir Repta, Mitropolit al Bucovinei. Gurie Grosu, Arhiepiscop al Chișineului și Hotinului. Dr. Vartolomei Stanescu, Episcop al Râmnicului Noului Severin, Episcop al Aradului Ienopolei, Hălmagiului și al păr­ților din Banat. Dr. Iosif Tr. Badescu, Episcop al Caransebeșului. Roman R. Ciorogariu, Episcop al Oradiei­ mari. Episcop al Vadului, Feleacului și Clujului. Evghenie Humulescu Piteșteanu, Arhiereu vicar-delegat al Arhiepiscopiei Bucureștilor. Meletie Dobrescu Constanțeanul; Theofil Mihailescu, Locotenent Episcop al Buzăului. Platon Ciosu Ploeșteanu, Locotenent Episcop al Dunării-de-jos. Iacob Antonovici Bârlădeanu, Arhiereu vicar delegat al Arhiepiscopiei Iașilor. Dionisie Ierdan, Arhiereu vicar al Chișineului și Hotinului. TELEGRAFUL ROMAN P. S. Sa episcopul Nicolae al Clujului în Sălaj (Sfârșit) După aceasta P. S. Sa cu suita descind la casa ospitală a dlui prefect, de unde după un mic repaus, pleacă cu suita spre palatul prefecturei, în saloanele căruia s’au făcut re­­cepțiunile în următorul mod: Recepțiunile. Biserica greco catolică, con­dusă de protopopul și parohul local Traian Trufaș, urează bun venit și viață îndelungată ierarhului bisericii surori. P. S. Sa răspunde: împreună ne-am­ pur­tat necazurile trecutului, deci împreună trebue să ne bucurăm și de fericirile prezentului. Nu trebue să căutăm momentele care ne despăr­­țesc, ci mai mult cele, cari ne leagă, fiindcă și așa foarte subțire părete ne desparte deo­­lastă, să lucrăm împreună pentru binele nea­mului, țării și­ a dinastiei. — Au urmat apoi: bise­rica romano catolică — condusă de protopopul paroh Fr. Peseki, biserica reformată condusă de preotul Géza Kádár. Confesiunea mozaică, — nefiind în oraș rabinul, — P. S. Sa este b­reventat în limba română prin m­iedicul Dr. Margulics. Armata, respective corpul ofițeresc, con­dus de colonelul Mărășescu, justiția în numele căreia s’au prezentat magistrații sub conduce­rea prezidentului tribunalului dl Dr. Oyurko. Administrația, f­uncționarii, sânt conduși de subprefectul dl Dr. Iuliu Pop, revizoratul șco­lar prin rostul revizorului civil Ioan Mango. Administrația financiară condusă de dl Du­mitru Nica, a urmat apoi: consilieratul agri­col prin consilierul Gârboveanu, școala nor­mală prin directorul dl Cornel Pop și școala civilă de fete prin dna Dr. Suciu, liceul refor­mat, corpul profesoral și eforia, conduse de di­rectorul Kerekes Ernő, comitetul parohial or­todox din loc în frunte cu protopopul Ion­ Ghiurițan. P. S. Sa a răspuns găsind cuvinte potri­vite pentru fiecare. După recepțiuni a urmat banchetul la re­staurantul «Transilvania», unde pe lângă inte­lectuali și ofițerimea din loc, au luat parte și șefii confesiunilor de altă limbă, s’au rostit vor­biri: P. S. Sa pentru Rege și dinastie, dl prof. Dr. Iul­an Andrei Domșa in calitate și de epi­­tropul bisericii din loc pentru P. S. Sa, proto­popul lonl Ghiurițan pentru membrii cari au luat parte la festivități. Din partea armatei a vorbit colonelul Mărășescu aducând elogii P. S Sale. Din partea maghiarilor a vor­bit direc­torul liceului reformat Kerekes Ernő. După masă P. S. Sa a prezidat ședință so­lemnă a comitetului nordh­al, unde președintei comitetului dl Iosn Ciupe, revizor școlar, a ce­tit un temeinic raport despre activitatea comi­tetului de la înjghebarea parohiei până astăzi, din care reiese, că în scurtul interval parohia a prosperat mult în cele morale și materiale. Gu­vernul plin dl ministru al instrucțiunii a donat localul grădinei de copii pentru local de bise­rică și casă paroh­ală, adunându­se un fond circa de patruzeci mii lei pentru zidirea unei bi­serici. Capela s’a prevăzut cu cele trebuincioase parte prin cumpărături, parte prin donațiuni, dintre donațiuni cea mai remarcabilă este a căr­ților rituale donate de dl ministru al cultelor. S’au făcut depoziții pentru îndeplinirea postu­lui de paroh, cea ce numai așa s’a aflat rezona­bil, dacă se combină și postul de catehet pe lângă cel de paroh, ca să se poată asigura existența parohului respectiv. După ședința comitetului P. S. Sa a făcut vizite împreună cu președintele comitetului la instituțiuni, școli, spital și la cei ce au condus delegațiile la recepțiuni. Seara după 9 ore s’a reîntors P. S. Sa­la dl prefect unde a fost găzduit cu suita. Joi în 18­31 August a. c. dimineața la 7 ore cu suita și dl prefect pe două automobile, unul al dlui pre­fect, au plecat spre Stârciu, ultima parohie ortodoxă, departe de masa compactă a ortodoxismului, pentru a face vizitațiunea cre­dincioșilor bravi din această comună. In drumul spre Stârciu a fost întâmpinat P. S. Sa in comuna Vârșolț, româno-migh­ară, la o poartă triumfală, de prim-pretorele plasei Crasna, dl Alexandru Marcu, bineveni­ndu-l în numele autorităților din această plasă și oferin­du-și serviciul cât va sta P. S Sa pe teritorul plasei. Preotul reformat din loc Sárkány Lajos prin o cuvântare frumoasă salută pe reprezen­tantul bisericii ortodoxe, ca biserică de stat- Administratorul paroh­al gr.-cat. nu s’a prezen­tat. P. S. Sa a răspuns vorbitorilor, întreținân­­du-se cu țăranii în mod afabil. Atașându se suitei din acest loc și dl prim­­pretor, s’a reînceput calea spre Stârciu. Trecând prin comuna Crasna, care i sediul plasei, a fost întimpinat de primarul maghiar în limba ro­mână și de directorul școalei primare din loc. d! Aurel Ș­purean, în numele instituțiunilor cul­turale din loc. P. S. Se mulțămește pentru aten­țiune. Din Crasna nu este nici o comună până în Stârciu. După câteva cotituri vedem comuna la poalele Meseșului, zărindu-se biserica orto­doxă zidită nu de mult pe un loc frumos al co­munei. La marginea comunei ne așteaptă un bandemiu format din tinerimea comunei. Intrând în comună zărim o poartă triumfală cu popor mult, unde secretarul cercuai maghiar în o fru­moasă vorbire, spusă în limba română, urează bun venit P. S. Sale. De la poartă până la bi­serică a fost o adevărată cale triumfală; poporul, în haine de sărbătoare, nu înceta din urale. Sosim Înaintea bisericii, la ușa căreia pre­otul local Vasile Stanciu prin o cuvântare fru­moasă salută pe P. S. Sa. După răspunsul dat P. S. Sa a intrat în biserică cu asistența preoți­lor din suită și a preotului local a servit în mod solemn sf. liturghie, la finea căreia a ținut o cuvântare plină de învățături, după care a mi­­ruit biserica, nefiind sfințită de arhiereu, împăr­țind credincioșilor la fine anafora. După serviciu s’a servit masă bogată la preotul local,­­aflându-se P. S. Sa de totului mul­­țămit cu cele văzute și constatate. De notat e, că poporul din Stârciu, atât ortodocșii cât și uniții, au făcut zi de sărbătoare umplând cu de­săvârșire biserica încăpătoare. După masă P. S. Sa cu suita a plecat că­­tră Cucea pe drumul romantic și istoric, unde au avut lupte trupele române cu cele maghiaro­­bolșevice, — se văd lângă drum mormintele eroilor noștri în destulă neglijență... Sosind în Gucea P. S. Sa a descins la dl Octavian Goga, fost ministru al cultelor, unde i s’a făcut primire din partea dlui și dnei Gr­ga. După aceasta P. S. Sa cu protopopul Gr. Pletosu, asesor consistorial, și diaconul Aurel Todoruț au plecat cătră reședința din Cluj, iar­ul prefect Dr. Domșa, protopopul Ghiurițan, preoții Roșea și Georgea s’au întors la vetrele lor. Așa s’au terminat vizitațiunile canonice, a căror amintire frumoasă va rămânea veșnic în sufletul poporului din tractul Unguraș. Coresp. De la Asociația clerului­ «Andrei Șaguna» Conferența pastorală de toamna, conform dispozițiilor­­ lui 7 din regulamentul pentru organizarea despărțamintelor, este ambu­lantă. Se va ținea în două zile consecutive în vre­una di­n comunele fruntașe, ori și la cen­trul despărțământului. Participarea este obligatorie pentru toți preoții, cateheții, profesorii de religie și absol­venți de teologie de pe teritorul despă­țămân­­tului, fără privire de sânt ori nu membri a Aso­ciației. Cu acest prilej se vor înca­­a și cotiza­țiile de la membrii. Programa conferenței este specificată amă­nunțit în regulament. Birourile despărțăminte­­lor sânt poftite, întrucât n’ar fi făcut’o până acum, să distr­­ue referatele asupra diferitelor chestiuni. Pe lângă slujba sfintei liturghii, cu pre­dică pentru popor, discursul de deschidere al prezidentului și darea de seamă asupra publi­cațiilor de cuprins religios-moral și în genere bisericesc cultural, apărute in cursul anului,­­ Bi­roul Central recomandă a se lua în program și următoarele chestiuni: 1. Importanța școalei confesionale în cul­tura neamului; 2. îngrijirea educației religioase a tinere­tului in legătură cu școala de Dumineca. 3. Alcătuirea un­ui plan analitic al activi­tății pastorale in decursul anului, — după luni și săptamâni, — în legătură cu introducerea unui registru (condică) de evidență. Acest plan ar avea menirea să înlesnească pe seama preoț­­ii preocuparea continuă și sis­tematică de datoriile sale pastorale, iar registrul ar fi o icoană clară a lucrului întreg, pe care îl face preotul.

Next