Telegraful Român, 1922 (Anul 71, nr. 1-101)
1922-01-20 / nr. 3
In trecutul sbruciumat al bisericii noastre aproape întreagă activitatea pastorală se reducea la îndeplinirea sf. slujbe și numai sporadic mai aflat preot, care să târcuească tainele divine din slovele Scripturii pentru enoriașii săi. Astăzi, — ne place a crede cel puțin, — că nu se mai găsește nici un preot care să nu înțeleagă că trebue să ne îngrijim și de o întinsă cutură a preoții, spre a răspunde chemării apostolice în sinul poporului. Este prea adevărat, că în timpul mai nou se accentuiază mult unele piedici ce slăbesc avântul în slujba altruismului religios. Se spune ca micile salare nu nugădie preotului nici dispoziția sufletească, nici răgazul de a fi deplin devotat misiunii sale. Dar, privind departe Îndărătul nostru știm că toată viața apostolilor In peregrinajul vestirii soliei cerești, n’a fost decât un lung șir de dureri. Cetind epistolele pastorale, trebue să uimească pe necredincioși erosmul cu care au răbdat amarul și durerea istovitoare fără a se descuraja. Cu puterea de răbdare cu tărie de suflet s’a plămădit și cimentat in sufletele milioanelor de oameni, învățăturile creștinești in toate țările prin simpla predicare a celor 12 apostoli. Aici trebue să găsim sprijinul moral de a sta în fața neajunsurilor, a înfrunta săgețile ce ne ating prin răutatea, perfidia, prin egoismul și ura multor trufași ignoranți, lipsiți de iubire și respect față de semenii lor. Nimic și nimeni să nu mai poată arede pe preot din calea datoriei, de conducător și povățuitor nedeslipit al turmei sale, atât în supunerea omului voinței lui Dumnezeu în gândiri și fapte, cât și în toată munca culturală ce așteaptă poporul dela păstorul său sufletesc. Închei cu rugămintea ce o făcea arrinților, tinărului muncitor în dregătoria pastorală, Timotei. Predică cuvântul, stârnește cu vreme și fără vreme, muzică, ceartă. Îndeamnă cu toată îndelungă răbdarea și învățătura, — așteptând dela fieștecare din frățiile voastre muncă plină de dragoste pentru întărirea credinței și temerii de Dumnezeu, cât și pentru desrobirea culturală a satelor ce păstorim. Primul curs de cooperație în Ardeal este împărtășită cu atâta putere de convingere de păr. Nistor. Au fost prezenți reprezentanți ai cooperativelor exitente din Arini, Vâlcele, Arpătac, jud. Treiscaune, Cristian (Brașov), Vad (Făgăraș), Crihalms (Târnava mare) și ai cooperativelor informație de Hetur (Târnava mică) și Criș (Târnava mare). Cursul a decurs cu o însuflețire de cauza cooperației ce a ridicat sufletește pe orce ascultător. S’au predat cursuri despre următoarele subiecte: 1. Rolul cooperativelor îi desvoltarea morală, economică, comercială și industrial a poporului nostru. 2. Eementele necesare pentru lucrările pregătitoare la înființarea cooperativei. 3. Rolul și însemnătatea consiliului de administrație, comisiei de censori, adunări generale și funcționarilor cooperativei (predate după statutele tip ale centralei coop. București). 4. Cum se poate moraliza și educa poporul prin cooperație (fond filantropi și cultural al coop.). 5. Rostul și rolul casei centrale a cooperat velor cu sediul București. 6. Rolul și însemnătatea băncilor poporale In desvoltarea și ajutorarea țărănimii pe toate terenele. 7 Contabilitatea cooperativei cu exerciții practice ținute în așa fel, că fiecare ascultător și a câștiga cunoștințele trebuincioase la conducerea clară a socotelilor cooperației. 8. Legătura vie între cooperative prin federala centrală și controlori, și foi ce vor trebui să lumineze poporul pentru ajutorarea prin cooperative. 9. Informațiuni privitoare la tot mersul și conducerea cooperativei. Cursul acesta a fost sosit la timp. Claritatea și căldura cu care s’au predat cursurile din partea plr. Nistor și dl controlor Stănciulescu, ne-a cucerit sufletele convingându-ne că numai prin cooperație vom putea pune mai repede mâna pe bogăția țării noastre, pe comerțul ei, ajutând țărănimea, care azi e speculată de samsari și capitaliști, a pune mâna și a fi stăpână ea pe averea și viitorul ei. Fiind,ursul gratuit reia seniul interes ce-i poartă adevăratul preot Nistor și dl controlor Stănciulescu pentru fericirea milioanelor de țărani prin cooperație. Sunt convis că acest început va mișca din toropeală lumea țărănească însuflețindu-o pentru cooperație și cred că dragostea de muncă ce a dovedit-o păr. Nistor ne va face posibil să ascultăm și alte cursuri, putându-se astfel recruta din popor tot atâția misionari ai ideii cooperatiste, ce în scurt timp va îmbuna și îmbogăți țara întreagă. Pr. D. Bucur, dragoste frățească. Ba, în 30 Decemvrie 1921 s’a întâmplat un fapt îmbucurător, care ar trebui urmat de toți Lații preoți în cornune ci mai multe confesiuni. Ammo, ia inițiativa subscrisului ne am întrunt toți 5 preoții și am pus bază la «Sfatul preoților locali», — care are să cerceteze sanarea morală a poporului și lucrurilor din comună, — și apoi să facă propuneri concrete desanare autorităților. Rezultatul practic al primei consfătuiri este, că repausul Duminecal se ține cu strictețe, crâșmele sânt inchise în Duminec' și sărbători, jocurile tinerimii sânt controlate și supraveghiate, — cele clandestine interzise. Consfătuirea a decurs într’o atmosferă caldă și prietinească. S’a acentuat ca acest fapt nu s’a întâmplat niciodată în comuna noastră ca toți 5 preoții să fie întruniți pentru a discuta lucru de interes obștesc. Pr. O. Suciu In ziele de 27, 28, 29 Decemvrie 1921 am asistat la primul curs de cooperție în Ardeal, ținut în Apatac, jud. Treiscaune, de harnicul preot din Arpătac, dl A. Nistor, cu concursul controlorului casei centrale a cooperativelor din București, dl C. Stănciulescu. Deși ținerea acestui curs a fost publicată prin gazete, s’au prezentat puțini reprezentanți ai cooperației din Ardeal, semn că ideea cooperatistă nu e pe deplin cunoscută și apreciată în Ardel. Totuș începutul acesta modest a avut circa 20 de ascultători, cam încălziți de însemnătatea mare a cooperativelor în viata poporului nostru, au plecat acasă ducând in sufletele lor căldura ideii cooperamulțumește și forma tipografică inescepționabilă, în care se prezintă revista și dacă apelează la instituțiile noastre de bani, la societățile noastre culturale, economice, la oamenii cu dare de mână ca să dea putința să editeze revista in condițiile numărului prim, plătnd pe scriitorii de talent și răspândind o literatură sănătoasă, vrednică de a fi dată în mâna tineretului, n’avem decât cuvinte de încurajare rugând pe toți preoții și învățătorii noștri să răspândească în cercuri cât mai largi această publicație. E spre binele nostru al tuturora. Astfel vom ajunge să aducem o altă atmosferă in casele noastre, gonind cărțile de șantaj și lectura pestilențială. Oricare are la inimă viitorul tineretului nostru va sprijini din răsputeri Lumea copiilor, în sălile de lectură, în școli, între micii săi prietini. Așa vom putea să avem în viitorul apropiat o gardă Întreagă de scriitori, cari scriu pentru tinerime pagini, cari să rămână și să germineze în inimile lor plăpânde și primitoare. Redacția și administrația revistei: București, O. Filip, str. Câmpineanu 40. TELEGRAFUL ROMAN Dela sate — Corespondență — In orășelul Cojocna, situat la 23 Km. de Cluj, sânt cinci confesiuni cu circa 6000 suflete. Este parohie ort. rom., protopopiat gr. catolic, parohie rom. cat., ev. ref., și unitară. In trecut Cojocna era unul din centrele șovinismului din Cluj. Societatea «Emke» își ținea la noi primele adunări culturale, — faimosul Apáty tot la noi își ținea t lipicile contra Iui Tisza. Șovinismul era infiltrat binișor în sufletul populațiunii maghiare și a preoților lor. Noi românii eram desprețuiți și priviți peste umăr. Mai ales preotul ortodox era luat la ochi, — căci dânsul era privit ca «adevăratul valah». Mi aduc aminte, că in primăvara anului 1917 când s’au deschis băile de sare ce le avem, s’a făcut o serbare mare. Au luat parte mulți reprezentanți oficiali și neoficiali din Cluj și toți magnații din jur. La recepțiunile ținute în sala băilor, fieștecare preot a salutat pe cei de față în numele confesiunii sale. Noi ortodocși erem cei din urmă. Când subscrisul a cutezat a saluta pe cei de față în limba bisericii și poporului său, s’a făcut mare scandal. Au urmat anchete cu jandarmi și s’au sfârșit la curtea marțială. Foile din Cluj unanim propuneau: spânzurătoare pentru agitatorii... Acestea și altele au fost in trecut. Astăzi? Astăzi este liniște și bună ințelegere. Noi ne-am apropiat de dânșii cu blândețe și Știrile zilei j ___ Botezul prințului Mihai se face Duminecă în palatul regal din București. Conferințele Asociațiunii. Și până se va fixa definitiv o serie de conferințe permanentă, anunțăm publicul din Siriu și jur, că Duminecă in 22 ian. a. c. după ameaz la ore 6 dl Vlad Ghidionescu, profesor universitar în Cluj, va ținea o conferință cu subiectul «Oameni de caracter», în sala cea mare a prefecturii județene din joc. Dată fiind importanța subiectului și deosebita lui actualitate, publicul e rugat să asiste în număr cât mai mare. Prețurile de intrare cele obicinuite: Locul 14 lei; locul II 2 lei; elevii și elevele gratuit. In aceeași sală și aceeași oră (6) va vorbi publicului nostru binecunoscutul conferențiar I. D. Ștefănescu asupra «Originalități și evoluției artei românești» Joi, Vineri, Sâmbătă și Duminecă (din 9—12 Februarie a. c.), ilustrându-și conferințele cu proiecțuni de vederi, întreg venitul acestor conferințe e destinat pentru fondul A. Vlahuță creat de conferențiar la Brașov, de aceea și prețurile de intrare vor fi puțin mai urcate: Locul 1 5 lei; locul 113 lei; elevele și elevii 1 leu. «Biroul Asociațiunii*. Teatru în Sibiu. Trupa teatrală românească va reprezenta Sâmbătă în 21 binnar comedia Bal mascat, ear Duminecă piesa Aur, de dna C. Hodoș, a doua oară. Reprezentația aceasta se dă în favorul societății Mărăști pentru reclădirea localităților distruse in răsboi: începutul la ora 8 seara Jertfe. Confom listelor oficiale publicate de guvernul sovietic, în timpul domniei bolșevice (7 Noemvrie 1917 și până acum) au fost omorâți aproape două milioane de oameni. Intre aceștia sânt: 28 episcopi ruși, 1215 preoți, peste șase mii de învățători și profesori, 260 mii soldați, 200 mii muncitori și peste 800 de mii de țărani. Act de mulțămire. Unul din cele mai prețioase daruri pentru biserica noastră din Breaza (prot. Făgăraș), este fără îndoială darul nobil al evlavioasei noastre credincioase, dna Marina Lupescu născ. Jiasa, care întoarsă norocoasă din Statele Unite N. A., a cumpărat un rând complet de odăjdii bisericești, în uzul slujitorilor sf. altar de la această biserică. Odâjdiile au costat suma considerabilă de 3500 lei. Exprim în numele credincioșilor mei, calde mulțumiri și dorim ca binevoitoarea noastră in semnul acesta să învingă toate obstacolele din viața aceasta. Pr. Ilie Paștină. Teatrul românesc în Sibiu a reprezentat în 14 s. c. piesa dramatică în patru acte Aur scrisă de dna Constanța Hodoș. Drama aceasta, cu subiect din viața popoului bihorean, și cu câteva scene de mare efect, s’a jucat întâi pa scena Teatrului național din București. Dincoace de munți s’a reprezentat de trupele diletanților la prilejurile festive ale adunărilor generale, ținute de societățile noastre de cultură. Publicul a primit , în general, cu multă simpatie, deși piesa nu este ușor de jucat. In Sibiu de asemenea a obținut frumos succes, care este a se atribui și jocului artistelor și artiștilor din trupa de sub direcția autoarei. Teatrul a fost bine cercetat. O reluare a piesei este de dorit. La reprezentații am observat și câțiva actori de la trupa germană sibiană. Presa locală a sașilor se exprimă cu laude despre teatrul românesc al Sibiului. î