Telegraful Român, 1922 (Anul 71, nr. 1-101)

1922-01-14 / nr. 1

Anul LXX Sibiu, 1/14 Ianuar 1922o y Abo­namentul: Un an 100 Lei. — Șase luni 50 Lei. ---------- | Trei luni 25 Lei. -i Ziarul apare Marția și Vinerea Corespondențele să se adreseze Redacției «Telegrafului Român», Strada Măcelarilor Nr. 45. — Scrisori nefrancate se refuză. — Articole nepublicate nu se Înapoiază. ■ Nr­i ■«■"ți = Prețul inserțiunilor, cupr­onvocala “ Abonamentele și inserțiunile să se adreseze Administrației ziarului «Telegraful Ro­mân», Sibiu, Strada Măcelarilor Nr. 45. Nou abonament Cu 1 Ianuar­i. 1922 deschide un nou abonament la Telegraful Român cu prețurile arătate în fruntea ziarului. Unii abonați sânt invitați să-și înc­­ească din vreme abonamentul, stăruind pentru răspândirea organului nostru în cercuri cât mai largi. Abonamentul se face prin mandat poștal. Numele abonatului și locuința (și poșta ultimă) să se scrie legibil, la adresa: Telegraful Român, pentru administrație, Sibiu Administrația La început de an (=) Se impune o privire înapoi, in mersul evenimentelor anului trecut 1921, — privitoare îndeosebi la viața noastră bisericească de dincoace de munți, — în scopul de a vedea, într’un rezumat mo­mentele de căpetenie înfăptuite și de a ne orienta mai bine în munca ce ne așteaptă în anul Domnului 1922. Anul de care ne am despărțit n’a fost sărac în fapte săvârșite pentru întărirea și progresul bisericii­ — dar a lăsat, este aproape de sine înțeles — și multe greu­tăți, ce rămân în sarcina noului an să le deslege, desăvârșind tot mai mult opera de refacere spre binele clerului și popo­rului românesc. In primele zile din primăvara anului 1921 ni s’a dat să vedem reînființată ve­chea episcopie a Vadului, înfi­nțată pe vremuri de marele voevod moldovean, și purtând azi numele de Eparhia Vadului, Feleacului și Clujului, care își are acum episcopul invest­i și instalat. Alte învestiri și instalări de episcop­, făcute în cursul anului expirat, sânt ale arhiereilor din­ Chișinău și Hotin, din Râmnicul N. S., din Caransebeș și din Oradea Mare. Noii arhierei sânt PP. SS. UI Gurie în Basarabia, Vartolomeu Stă­­nescu în Râmnic', Iosif T. Badescu în Ca­ransebeș, Roman Ciorogariu în Oradea­­mare și Nicolae Ivan în Cluj. Prea Sfințitul Sinod episcopesc al mi­tropoliei noastre a promovat la rangul de arhierei titulari pe arhimandriții vicari Ila­­rion Pușcariu și Filaret Musta, având în vedere meritele lor câștigate într’un ser­viciu îndelungat pentru biserică și neam. Un fel de îngrijorare s’a exprimat la începutul anului 1921, ca raport la unifi­carea bisericească pusă la ordinea zilei. Unul dintre oamenii marcanți ai vieții pu­blice din mitropolie spunea, cu prilejul intrării în noul an, că p­biectul de atunci al umfl­ării pare a amenința, în consecin­țele sale, marea operă a nemuritorului no­stru arhiepiscop și mitropolit Andrei. Ac­tualul șef al bisericii ardelene răspunzând vorbitorului cu privire la păstrarea orga­nizării bisericești, rămasă nouă scumpă moștenire deja în veci neuitatul Andrei, a accentuat că această organizație se înte­meează pe experiența trăită, de care nu ne putem lăpăda. In acest înțeles s’a lu­crat și în congresul nostru bsericesc, cu ocaziile desbaterilor asupra chestiunii de unificare, constatându-se din nou că sta­rea de progres și înflorire a instituțiilor bisericești se datorește în deosebi organi­zației cuprinse în Statutul nostru organic, și că experimentarea cu o nouă întocmire n’ar fi cecit sp­usi.­vî «c­ator Nu este acum nimerit momentul de a stărui în amănunte asupra piedicilor ivite în discuțiile consfătuirilor dela Bucu­rești. — știm însă cu siguranță că preo­țimea ortodoxă din toate provinciile, chiar și din vech­ul regat, în covârșitoare ma­joritate, dacă nu chiar totalitate, aprobă din toată inima năzuințele bisericii arde­lene pentru democratizare și pentru a feri clerul de a fi supus fluctuațiilor politice ale partidelor. Vizitațiunile canonice ale I. P. S. Sale Mitropolitului nostru Nicolae s’au conti­nuat în anul 1921 în părțile Dejului și Făgărașului. Toate comunele vizitate au întâmpinat cu manifestări de sinceră bu­curie și iubire pe înaltul pastor sufletesc, care sfințind biserici și împărtășind popo­rului binecuvântarea arhierească, îi promite să-l conducă la lumina evangheliei și la cultură, în biserica noastră strămoșească desrobită. O afacere, căreia i s’a consacrat nu puțină atenț­ine este a Concordatului. In regularea acestei afaceri bisericești cu Vaticanul, cuvintele mitropolitului primat al țării au fost următoarele: «Țara noa­stră a fost totdeauna foarte tolerantă. Vom fi și în viitor foarte toleranți față de toate credințele. Le vom da deplină libertate, cu condiția să nu primejduim credința și țara noastră. Să nu ne ceară însă în loc de libertate paritate, căci pa­ritatea nu o putem da nimănui. Cei 800 de mii de mucenici au murit, pentru ca țara noastră să rămâne a neamului ro­mânesc». Pentru apărarea vechei credințe, miș­carea împotriva concordatului era dintre cele mai firești. S’au întrunit conferențe preoțești s’au ținut câteva adunări, în ca­pitală și în orașele din provinc­e, s’au redactat memorii s’a rostit și congre­ul nostru,­­ dar p­oblema rămâne să fie resolvită de aici înainte din partea gu­vernului și a pa­lamentului. Atât clerul, cât și credincioșii și au spus cuvântul lă­murit în defavorarea concordatului plă­nuit cu Roma papală.­­ Al doilea congres al preoțimii de legea ortodoxă din mitropolia ardeleană, adunat la Sibiu având caracterul de con­gres biblic a luat în program multe puncte­ de mare inte­ns. Hotărârile aduse au dat activității preoțimii organizate în Asociația «Andrei Șaguna», îndemn pu­ternic în lupta pen­ru îndrumarea inimilor spre idealuri morale și creștinești. — Studențimea universitară s’a organi­zat din cauza greuăților actuale de trai în așa numite căminuri, cent­e unde ti­­n­erii duc vieța în comun, și unde se poate face propagandă de cultură rel­gi­­oasa. La Cluj, a cărui universitate este încă tot lipsita de facultatea teologică, profesorul univers­tar, par. /. Lupaș, a luat însărcinarea de a face asemenea pro­pagandă, arătând tinerimii între altele cât de sistematic se lucrează în alte țări, b. o. în Anglia pentru ca Mântuitorul Isus Hristos să învie și să trăiască în sufletul fiecărui student. Activitatea aceasta ur­mată cu râvnă și dragoste va da la vremea sa, rodul dorit a cărui sămânță se cu­prinde în învățăturile evanghelice de veș­nică valoare. — In chestiunile de dotație preoțească, de recăsătorirea preoților văduvi, de lupta împotriva sectelor, de păstrarea școalelor confesionale ș. a. s’au produs constatări și motive ponderoase, care ar trebui să grăbească resolvirea lor în conformitate cu cerințele vremii.­­ Prin lege nouă s’a organizat și cle­rul militar în următoarele grade: preot de regiment (asimilat cu grad de căpitan), preot de di­vizie (gr. de ma­or sau loco­tenent colonel/ preot de corp (gr. de lo­­cotenent-colonel sau colonel), inspector al clerului militar (gr. de general), sau epis­cop militar cu jurisdicțiune spirituală și administrativă, aceasta din urmă asupra întregului cler militar fără deosebire de confesiune. Episcopul militar este reco­mandat de sf. sinod și e numit prin de­cret regal. Primul episcop militar a fost numit părintele protopop de la Brașov, dtr. Vasile Saftu. — * Dacă biserica ortodoxă a biruit în cursul de veacuri piedicile ce i s’au pus

Next