Telegraful Român, 1927 (Anul 75, nr. 1-95)

1927-01-01 / nr. 1-2

șirii unui așezământ apărător al legii stră­moșești și propovăduitor de cultură și iu­bire evanghelică. Plănul de clădire și întocmire al Sfin­tei Mănăstiri de la Sâmbăta de sus este cu mult mai frumos, mai măreț și mai trebuitor, decât ca înfăptuirea lui să mai poată fi amânată pentru altă vreme. Cler și po­por, cu toții luându­se la nobilă întrecere, vor ști să dea dovezi, că focul credinței și al jertfirii pentru po­doaba înol­ătoare a casei Domnului nu se poate distruge niciodată și prin nimic di­e sufletele lor. Așa să fie! In urma unei întrevederi — anunță ziarele din capitală — între dl ministru al instruct­unii și I. P. S. Sa Mitropolitul Nicolae al Ardealului, se va cerceta din nou chestiunea învățământului re­ligi­os tu școaleie normale de stat. I. P. S. Sa a cerut să se admită in aceste școale câte două ore de religie in fiecare clasă, și intre obiectele de învățământ să se ia și cântarea bisericească și tipicul bisericesc: — pentru că in Ardeal tră­iesc tradițiile învățătorilor cu alipire și dragoste de biserică și de credință strămoșească, iar În­vățătorii, fără această dragoste sacră, trezesc in credincioșii ardeleni, părinții copiilor de ș­oală, nu numai o răceală, ci o explicabilă neîncredere, care nu poate fi prielnică școalei și operei ce au e de îndeplinit. Religia în învățământul secundar. Co­misia pentru reforma învățământului secundar și a încheiat lucrările prin întocmirea def­initivă a proectului de lege. In chestia învățământului religios s’a primit punctul de vedere a­ bisericii, adecă va fi menținut în­­oate clasele scoaîelor secundare, până la clasa a șaptea inclusiv. In câte ore pe săptămână? De altfel noua reformă va fi aplicată. In totalitate, abia în toamna din 1929, in acelaș gând. Ziare din capitală se ocupă de alegerile recente pentru congresul mitropo­­iei noastre ardelene, și numesc — cu toată dreptatea — mentalitate greșita ft Iul cum unele foi înregistrează rezultatul alegerilo­­r Di­n. din partidul poporului, „■ Y. „ „ liberal, „ Z. „ „ național țărănesc». Este cu desăvârșire greșit . Înfățișă can­didații ca reprezentanți de partide politice. Bi­serica cere o singură calitate pentru a putea fi ales în corporațiile sale: calitatea de u­n credin­cios al bisericii. Așa zicem și noi. TELEGRAFUL ROMÂN Dăruiri grăitoare pentru refacerea Sfintei Mănăstiri Brâncoveanu dela Sâmbăta de sus Inițiativa luată de bunul ne­­atru pasl­tr sufletești, de a ridica din ruine, de a reface și a În­tregi slautul așezământ de-a­su­­pra comunei Sâmbăta de Sus, județul Făgăraș, este întimpi­­nată, din partea tuturor celor cu dragoste pentru Hristos, cu cea mai curată însuflețire. Credincioșii se grăbesc, cu mic, cu mare, să aducă prinosul lor întru realizarea neîntârziată a planului de zidire și întocmire a Mănăstirii brâncovenești. Cucernicii protopopi și preoți au început, cum ni se anunț», a face propagandă întinsă, pentru ca toți credincioșii cu oarecare dare de mână să ai­be putința d’a se înscrie cu obolul lor, dar cu dragă inimă, între sprijini­torii și ctitorii sfântului lăcaș. Publicăm, de astădată, ur­mătoarea listă de subscriere în Sibiu: I. P. C. Sa Mr. Vasile Stan, arhimandrit...................................12000 M)r. Vasile Hotoga, consi­lier mitropolitan........................12000 Matei Voileanu, consilier arhiepiscopesc...........................lOOOO Mr. George Proza, consi­l­­er arhiepiscopesc . lOOOO Virgil Nistor, consilier arhi­episcopesc ...............................lOOOO Timotei Popovlcl, profesor lOOOO Aurel Popovlcl, profesor . lOOOO loan Mina, diacon .... 10800 Traian Scorobeț, consilier arhiepiscopesc......................... 5000 Lei Mr. Andrei (lalea, consilier arhiepiscopesc..............................5000 Tralau Petrișor, consilier nriropolitan................................. 5000 Pr. L-Col. Tos. Sernfin . . 5000 Ttomul Periau, șef-contabil 4000 Kmilian Ci«»raii, protopop . 2000 leróni m Ororii, consilier arhiepiscopesc............................ 2000 Mambru Coltofean, consi­lier arhiepiscopesc .... 2000 Patriciu Marcu­, exactor . 2000 Iosif Tri­fa, dir. orfelinatului 2000 Miterimes și Stenzei, arhit. 2000 Ioan Ci­rco­v, protocolist . . 1200­1 Puca­lloduș, redactor . . lOOO I Gh­eorgh­e Maior, profesor lOOO Mr. X c. Terciu­lA, profesor ?000 Andrei Cuznețoc, econom la Academia teologică . . . lOOO ilumb­ru JElf, contabil la Ti­pografa arhidiecezană . . . lOOO George Poponea, conduc. Tipograf ei arhidiecezane . . 500 loan Marcu, conduc. Libră­riei arhid­ecezane...........................500 Pilaghiu Athanasiu, ecle­­ siarh..............................................500 loan I. Strenița, inspector de realități....................................500 dih. Kacotă. referent . . . 500 Spiridon Moian, casier . . 500 Olga Mangasius, funcționară­­ TOC Liviu Mejenar, funcționar 400 l­a­olaltă .Lei: 130,800 Mesa I. P.8.La­ 100,000 Total . . Gel: 230,800 Meci suma iscălită, în decurs de câteva zile in Sibiu, se urcă la Lei 230,800. Sperăm că în curând vom avea să întrestăm succese și mai mari. I^i te rogi intră în cămara ta, și locuind ușa ta, roagă te Tatălui tău, celui Intru ascuns și Tatăl tău celce vede Intru ascuns, va răsplăti ție la arătare. Și rugându-vă să nu grăiți multe ca pă­gânii, că li se pare că lntru multă voi­ba lor vor fi auziți... căci știe Tatăl vostru de ce aveți tre­buință mai Înainte de a cere voi dela dânsul» (Mat. 5, 5-8). Precum existența trupului e condiționată de neîntrerupta legătură cu aerul, așa­ ca viața religioasă in om să nu se stângă, sufletul fără încetare trebue să fie in comunicare cu Dum­nezeu (Dr. N. Cotoș, Tatăl Nostrul Buc, 1914 pag. 6). Omul nu poate nimic fără ajutorul Lui­­­Hristos chiar, n’a lucrat nimic fară a cere sfa­­tui și fără a exprima mulțumită Părintelui ceresc După botez s’a rugat, (Lc. 3, 32) la minunea Înmulțirii pinilor iarăș, (Mt. 14, 23) In urma În­vingerii ispitei la fel, (Mc. 1, 35) înaintea pati­­mei fiind a invocat ajutorul sfânt prin cuvintele : «Părinte, de este cu putință, treacă de la mine păharul acesta; insă nu precum voesc eu, ci precum Tu» (Mat. 27, 39). Chiar în culmea du­rerilor sale fiind, și a revărsat durerea inimii prin cuvântul psalmistului: «Dumnezeule, că mai lă­sat» (Mit. 27, 46, Ps. 21, 1). Ajutor ne-a Învățat Mântuitorul să solici­tăm și noi, prin rugăciune, dela Tatăl ceresc. «Cereți și vi se va da, bateți și vi se va des­chide, căutați și veți afla» (Mat 7, 7). D:ar ca opera noastră să aibă aprobarea divină, trebue să urmăm ordinea arătată de Hristos. Ceea ce simțim i­ infernul nostru, cu aceea să pășim și înaintea lui Dumnezeu. Și ne ferim de a Îngră­mădi cuvinte, de a face risipă de vorbă mor­măind automatic, fără gândire și suflet, sau de a reduce valoarea rugăciunii la un strigăt de alarmă. Prin Hristos legătura dintre Dumnezeu și om a devenit intimă de tot. El mi-a pus in mână o rrmă cu care putem câștiga teren spiritual. Aceasta e rugăciunea, iar cucerirea o poate Începe omul însuși. «Prin rugăciune te înalți până la izvorul cunoșt­nței și luminei, te Înalți ca o ciocârlie drept spre soare, spre soa­rele spiritual, în mijlocul zămislirii vieții, pen­­tru ca de acolo să te întorci la datoriile tale din lume pe pământul întunecat și posomorât» (Rev. Bis. pri. rom. pe 1922 N, 12). Pe când credința ne apropie de Dumnezeu, «rugăciunea ne des­­­­chide ușa ca să intrăm să vorbim cu Dânsu» (E. Piteșteanu, Pășune duhovnicească, București 1922 pag 209). Pentru a ajunge in această comunitate spirituală pe o cale plăcută Tatălui, Hris­os nu a spus dar, să căutăm mai Întâi împărăția cerului (Matei 6, 23). Creștin adevărat nu e acela, care face aparențe evlavioase. In sfânta biserică plecăciuni cu miile, ci cel ce In toate acțiunile se lasă pătruns de duhul Învățăturii lui Hristos. Ace­a, care nu cu buzele, ci cu sufletul Iși manifestă dorul după sfințenie, dorul de a se împreuna cu Dumnezeu. «Rugiciunea cea cu inima înfrântă pătrunde nourii» (Ps. 50,18). Domnul cere de la ai săi, ca la rugăciune să evite zgomotul și privirile lumii, căci o atare rugăciune aduce mai multă osândi decât­­ m­­­­are: «Duh este Dumnezeu și cel ce se închină să se Închine cu duhul și cu adevărul» (Ioan 4, 21). El accentuează izolarea (I. Olariu, Evan, după Matei, Mc. și Lca, pag. 73). Retras în sin­gurătate află spiritul contact cu Dzeu, și toc­mai în aceasta constă realitatea unei rugăciuni. N­oi au cuvinte articulate, pentru că Dumnezeu

Next