Telegraful Român, 1927 (Anul 75, nr. 1-95)
1927-01-01 / nr. 1-2
șirii unui așezământ apărător al legii strămoșești și propovăduitor de cultură și iubire evanghelică. Plănul de clădire și întocmire al Sfintei Mănăstiri de la Sâmbăta de sus este cu mult mai frumos, mai măreț și mai trebuitor, decât ca înfăptuirea lui să mai poată fi amânată pentru altă vreme. Cler și popor, cu toții luânduse la nobilă întrecere, vor ști să dea dovezi, că focul credinței și al jertfirii pentru podoaba înolătoare a casei Domnului nu se poate distruge niciodată și prin nimic die sufletele lor. Așa să fie! In urma unei întrevederi — anunță ziarele din capitală — între dl ministru al instructunii și I. P. S. Sa Mitropolitul Nicolae al Ardealului, se va cerceta din nou chestiunea învățământului religios tu școaleie normale de stat. I. P. S. Sa a cerut să se admită in aceste școale câte două ore de religie in fiecare clasă, și intre obiectele de învățământ să se ia și cântarea bisericească și tipicul bisericesc: — pentru că in Ardeal trăiesc tradițiile învățătorilor cu alipire și dragoste de biserică și de credință strămoșească, iar Învățătorii, fără această dragoste sacră, trezesc in credincioșii ardeleni, părinții copiilor de șoală, nu numai o răceală, ci o explicabilă neîncredere, care nu poate fi prielnică școalei și operei ce au e de îndeplinit. Religia în învățământul secundar. Comisia pentru reforma învățământului secundar și a încheiat lucrările prin întocmirea definitivă a proectului de lege. In chestia învățământului religios s’a primit punctul de vedere a bisericii, adecă va fi menținut înoate clasele scoaîelor secundare, până la clasa a șaptea inclusiv. In câte ore pe săptămână? De altfel noua reformă va fi aplicată. In totalitate, abia în toamna din 1929, in acelaș gând. Ziare din capitală se ocupă de alegerile recente pentru congresul mitropoiei noastre ardelene, și numesc — cu toată dreptatea — mentalitate greșita ft Iul cum unele foi înregistrează rezultatul alegerilor Din. din partidul poporului, „■ Y. „ „ liberal, „ Z. „ „ național țărănesc». Este cu desăvârșire greșit . Înfățișă candidații ca reprezentanți de partide politice. Biserica cere o singură calitate pentru a putea fi ales în corporațiile sale: calitatea de un credincios al bisericii. Așa zicem și noi. TELEGRAFUL ROMÂN Dăruiri grăitoare pentru refacerea Sfintei Mănăstiri Brâncoveanu dela Sâmbăta de sus Inițiativa luată de bunul neatru pasltr sufletești, de a ridica din ruine, de a reface și a Întregi slautul așezământ de-asupra comunei Sâmbăta de Sus, județul Făgăraș, este întimpinată, din partea tuturor celor cu dragoste pentru Hristos, cu cea mai curată însuflețire. Credincioșii se grăbesc, cu mic, cu mare, să aducă prinosul lor întru realizarea neîntârziată a planului de zidire și întocmire a Mănăstirii brâncovenești. Cucernicii protopopi și preoți au început, cum ni se anunț», a face propagandă întinsă, pentru ca toți credincioșii cu oarecare dare de mână să aibe putința d’a se înscrie cu obolul lor, dar cu dragă inimă, între sprijinitorii și ctitorii sfântului lăcaș. Publicăm, de astădată, următoarea listă de subscriere în Sibiu: I. P. C. Sa Mr. Vasile Stan, arhimandrit...................................12000 M)r. Vasile Hotoga, consilier mitropolitan........................12000 Matei Voileanu, consilier arhiepiscopesc...........................lOOOO Mr. George Proza, consiler arhiepiscopesc . lOOOO Virgil Nistor, consilier arhiepiscopesc ...............................lOOOO Timotei Popovlcl, profesor lOOOO Aurel Popovlcl, profesor . lOOOO loan Mina, diacon .... 10800 Traian Scorobeț, consilier arhiepiscopesc......................... 5000 Lei Mr. Andrei (lalea, consilier arhiepiscopesc..............................5000 Tralau Petrișor, consilier nriropolitan................................. 5000 Pr. L-Col. Tos. Sernfin . . 5000 Ttomul Periau, șef-contabil 4000 Kmilian Ci«»raii, protopop . 2000 leróni m Ororii, consilier arhiepiscopesc............................ 2000 Mambru Coltofean, consilier arhiepiscopesc .... 2000 Patriciu Marcu, exactor . 2000 Iosif Trifa, dir. orfelinatului 2000 Miterimes și Stenzei, arhit. 2000 Ioan Circov, protocolist . . 12001 Pucalloduș, redactor . . lOOO I Gheorghe Maior, profesor lOOO Mr. X c. TerciulA, profesor ?000 Andrei Cuznețoc, econom la Academia teologică . . . lOOO ilumbru JElf, contabil la Tipografa arhidiecezană . . . lOOO George Poponea, conduc. Tipograf ei arhidiecezane . . 500 loan Marcu, conduc. Librăriei arhidecezane...........................500 Pilaghiu Athanasiu, ecle siarh..............................................500 loan I. Strenița, inspector de realități....................................500 dih. Kacotă. referent . . . 500 Spiridon Moian, casier . . 500 Olga Mangasius, funcționară TOC Liviu Mejenar, funcționar 400 laolaltă .Lei: 130,800 Mesa I. P.8.La 100,000 Total . . Gel: 230,800 Meci suma iscălită, în decurs de câteva zile in Sibiu, se urcă la Lei 230,800. Sperăm că în curând vom avea să întrestăm succese și mai mari. I^i te rogi intră în cămara ta, și locuind ușa ta, roagă te Tatălui tău, celui Intru ascuns și Tatăl tău celce vede Intru ascuns, va răsplăti ție la arătare. Și rugându-vă să nu grăiți multe ca păgânii, că li se pare că lntru multă voiba lor vor fi auziți... căci știe Tatăl vostru de ce aveți trebuință mai Înainte de a cere voi dela dânsul» (Mat. 5, 5-8). Precum existența trupului e condiționată de neîntrerupta legătură cu aerul, așa ca viața religioasă in om să nu se stângă, sufletul fără încetare trebue să fie in comunicare cu Dumnezeu (Dr. N. Cotoș, Tatăl Nostrul Buc, 1914 pag. 6). Omul nu poate nimic fără ajutorul LuiHristos chiar, n’a lucrat nimic fară a cere sfatui și fără a exprima mulțumită Părintelui ceresc După botez s’a rugat, (Lc. 3, 32) la minunea Înmulțirii pinilor iarăș, (Mt. 14, 23) In urma Învingerii ispitei la fel, (Mc. 1, 35) înaintea patimei fiind a invocat ajutorul sfânt prin cuvintele : «Părinte, de este cu putință, treacă de la mine păharul acesta; insă nu precum voesc eu, ci precum Tu» (Mat. 27, 39). Chiar în culmea durerilor sale fiind, și a revărsat durerea inimii prin cuvântul psalmistului: «Dumnezeule, că mai lăsat» (Mit. 27, 46, Ps. 21, 1). Ajutor ne-a Învățat Mântuitorul să solicităm și noi, prin rugăciune, dela Tatăl ceresc. «Cereți și vi se va da, bateți și vi se va deschide, căutați și veți afla» (Mat 7, 7). D:ar ca opera noastră să aibă aprobarea divină, trebue să urmăm ordinea arătată de Hristos. Ceea ce simțim i infernul nostru, cu aceea să pășim și înaintea lui Dumnezeu. Și ne ferim de a Îngrămădi cuvinte, de a face risipă de vorbă mormăind automatic, fără gândire și suflet, sau de a reduce valoarea rugăciunii la un strigăt de alarmă. Prin Hristos legătura dintre Dumnezeu și om a devenit intimă de tot. El mi-a pus in mână o rrmă cu care putem câștiga teren spiritual. Aceasta e rugăciunea, iar cucerirea o poate Începe omul însuși. «Prin rugăciune te înalți până la izvorul cunoștnței și luminei, te Înalți ca o ciocârlie drept spre soare, spre soarele spiritual, în mijlocul zămislirii vieții, pentru ca de acolo să te întorci la datoriile tale din lume pe pământul întunecat și posomorât» (Rev. Bis. pri. rom. pe 1922 N, 12). Pe când credința ne apropie de Dumnezeu, «rugăciunea ne deschide ușa ca să intrăm să vorbim cu Dânsu» (E. Piteșteanu, Pășune duhovnicească, București 1922 pag 209). Pentru a ajunge in această comunitate spirituală pe o cale plăcută Tatălui, Hrisos nu a spus dar, să căutăm mai Întâi împărăția cerului (Matei 6, 23). Creștin adevărat nu e acela, care face aparențe evlavioase. In sfânta biserică plecăciuni cu miile, ci cel ce In toate acțiunile se lasă pătruns de duhul Învățăturii lui Hristos. Acea, care nu cu buzele, ci cu sufletul Iși manifestă dorul după sfințenie, dorul de a se împreuna cu Dumnezeu. «Rugiciunea cea cu inima înfrântă pătrunde nourii» (Ps. 50,18). Domnul cere de la ai săi, ca la rugăciune să evite zgomotul și privirile lumii, căci o atare rugăciune aduce mai multă osândi decât mare: «Duh este Dumnezeu și cel ce se închină să se Închine cu duhul și cu adevărul» (Ioan 4, 21). El accentuează izolarea (I. Olariu, Evan, după Matei, Mc. și Lca, pag. 73). Retras în singurătate află spiritul contact cu Dzeu, și tocmai în aceasta constă realitatea unei rugăciuni. Noi au cuvinte articulate, pentru că Dumnezeu