Telegraful Român, 1929 (Anul 77, nr. 1-92)

1929-01-02 / nr. 1-2

4 timp mai bogat cu sufletul, mult mai bun şi mai smerit şi plăcut lui Dum­nezeu,­­ decât mulţi bogaţi cu averi nemăsurate, dar răi şi Împietriţi la inimi. Timpul cât­­ a petrecut Mân­tuitorul pe pământ, ca Învăţător în mijlocul oamenilor, a fost Îndemnul necontenit la fapte de milostenie, fapte prin care să ajutăm pe cei lip­siţi şi săraci. Chiar şi in legea veche, înainte cu mult de Isus, prorocul Isaia ne spune: «Împarte cu cel flă­mând pâinea ta, şi pe săracii cei fără casă, iasă ! In casa ta, pe cel gol îm­bracă­), şi nu trece cu vederea pe cei ce sunt din seminţia neamului tău, atunci va răsări de dimineaţă lu­mina ta, şi va merge înainte drep­tatea ta şi mărirea lui Dumnezeu te va înconjura, atunci vei striga şi Dum­nezeu te va auzi şi încă grăind tu, va zice: aici sunt!» (Isaia 58, 7—9). IV (Din Pastorala P. S. Sale episcopului Grigorie al Aradului) întrebarea este: cum ne dăm noi seama de venirea Domnului In lume? E de uşor a te îmbrăca la Crăciun cu ceva mai frumos ca In alte zile, dar aceasta nu ajunge: su­fleteşte trebuie să fim mai Înălţaţi; trebuie să arătăm că ştm de ce a venit Hristos In lume. Şi dacă Hristos a luptat cu ispita şi cu păcatul, oare noi să stăm nepăsători? Două lucruri să luaţi aminte. Mai întâi să ne dăm seama că fără ajutorul Mântuitorului lumea ar fi tot acolo, unde era înainte de ve­nirea Domnului. Şi nu ne Incredem prea tare In puterea noastră proprie. Se lepădăm mândria care ne face atât de încrezători şi ne duce la rătăciri. Mântuitorul a venit in lume pentru toţi păcătoşii, şi pentru mine, şi pentru tine şi pentru el, pentru tine şi pentru el, pentru toţi, pentru toţi! Tu deci creştine să fugi de se­menul tău? Nu! Să te apropii de el, să munceşti împreună cu el, căci atâtea rele sunt de vindecat. Sprijiniţi deci societăţile tinere­tului Sf. Gheorghe, reuniunile pentru infrumseţarea bisericilor, societăţile corale, casele culturale şi toate aşe­­zămintele chemate a­duce cu un pas mai Înainte corabia sufletelor noastre, care este sfânta biserică, insă numai prin smerenia ne putem apropia unii de alţii. Şi să ştim că Dumnezeu mârgăe pe cei smeriţi precum zice Sf. Apostol Pavel (II Cor. 7­6). Dovadă avem pe Iov care s’a smerit şi Dumnezeu i-a trimis mângâiere prin fraţi şi prieteni, iar la urmă l-a umplut de binecuvântări. Acelaş apostol zice: «Aceeaş unul către altul cugetaţi,... cu cei smeriţi împreună purtându-vă. Nu fiţi Înţe­lepţi Intru voi inşi­vă». (Rom. 12 16). Să nu crezi, omule, că fără de tine soarele se opreşte In loc ori că nu ar fi oameni cu însuşiri mai fru­moase decât ale tale. Când vezi deci alţi oameni, cu alte păreri, nu te tul­bura, ci smereşte-te. Apropie simţă­mântul tău de al altuia, în măsura, în care crezi că adevărul nu este lovit prin aceste. Smerit fiind nu te necăjeşti, nici chiar atunci când eşti mustrat. Vei zice poate: dar mă vede lumea cu capul plecat, vai de mine, ce va zice lumea? Aici vă arăt al doilea lucru, pe care suntem datori a-l face. Să nu ne batem capul cu fapte mari ce am fi datori a le face în faţa lumii, ci să căutăm a împlini voia lui Dumnezeu. Lumea te batjo­coreşte, dar tu prin aceasta nu eşti nici mai mult, nici mai puţin decât ceea ce eşti. Luaţi pildă de la Isus. Ce face el In Nazaret? In atelierul lui losif lucrează cu sudod, iar când la vârsta de 30 ani începe a învăţa pe oameni, se ştia despre el că nu făcuse fapte mari în faţa lumii, ci că lucrase In atelier. Deci nu vă trudiţi spre fapte mari In faţa lumii, ci împliniţi voia lui Dumnezeu. Nu uitaţi sfaturile ce v’ara dat in această scrisoare: prin smerenie căutaţi a Împlini­­ţţii lui Dumnezeu. Prin muncă smerita faceţi vă datoria de români ortodocşi. Atunci vom avea pace, acea pace, care pentru toţi ro­mânii va aduce linişte, mângâiere şi adevărată frăţie. TELEGRAFUL ROMAN ­nou abonament la Telegraful Român Cu ziua de 1 Ianuar 1929 deschidem nou abonament la ziarul Telegraful Român. Intrând, cu ajutorul lui Dum­nezeu, în anul al 77-lea de apariţie, vom continua, cu râvnă şi după cea mai bună a noastră pricepere, munca de promovare a intere­selor mari ale sfintei biserici or­todoxe române. Rugăm pe bunii cetitori să ne rămână şi mai departe cre­dincioşi şi să-şi înoească din vreme abonamentul prin mandat poştal, să răspândească acest organ de publicitate în cercurile cunoştinţelor lor, şi să-i câştige cât mai mulţi noi abonaţi. Numele abonatului şi domi­ciliul, (ev. poşta ultimă), să se scrie legibil la adresa: Administraţia „Telegraful Român“, Sibiu. Redacţia şi Administraţia. NFORMTIUM Un nou fericit dorim citito­rilor şi sprijinitorilor ziarului nostru ! La sărbătoarea de acum a Na­şterii Mântuitorului, întreaga presă din ţară a consacrat pag­ii numeroase preamărind pe Domnul. Confraţi de la mari cotidiane din capitală constată că: «Figura lui Crist devine tot mai luminoasă pe măsură ce timpul trece şi, lucru demn de luare aminte, ea grupează in jurul ei nu numai pe credincioşi, ci şi pe liber cugetători: evangheliile tind astfel să devie Cartea universală, cea de toată lumea ad­misă şi venerată»... «Puneţi deci bi­blia In toate mânile şi faceţi ca ea să fie cartea de căpătâi a fiecăruia». Locomotivă românească. S’a inau­gurat In gara nord din capitală prima locomotivă construită la Bucureşti, inaugurarea s’a făcut In faţa M. S. S. Regelui M­hai I., al cărui nume II poartă noua maşină. Cea dintâi lo­comotivă românească s’a făurit la Reşiţa In timpul glorioasei domnii a Regelui Ferdinand I. Reorganizarea ministerelor se va face In curând, şi anume: ministerul cultelor se va contopi earăş cu al instrucţiei, iar ministerul lucrărilor publice cu al comunicaţiilor. In acelaş timp vor părăsi cabinetul miniştrii fără portofolii.­­ Artistul Leonard, cântăreţul cunoscut şi iubt şl in Ardeal, s’a stâns In ajunul Crăciunului la Câm­pulung, după grele suferinţe, deplâns de bătrânul său părinte şi toţi cei ce i au admirat. Odihnească în pace! Fără toasturi. La banchetul dat in ajunul sărbătorilor de Crăciun, de o Asociaţie de femei din capitală, s’a făcut propunerea d’a nu se rosti toa­sturi. Ideea primndu-se, membrele Asociaţiei s’au simţit la banchet cât se poate de bine, căci «nimeni nu s’a obosit vorbind, şi nimeni nu s’a indispus ascultând», cum raportează un confrate. Se ştie de altfel, că Franţa are chiar o ligă contra ban­chetelor. Propăşire? Din Chişinău se ve­steşte: După zece ani de la unirea naţională, Bisarghia moldovenească se mândreşte (?) cu cinci gazete ru­seşti zilnice, şi e vorba să mai apară acum încă două ruseşti. Româneşti zilnice? Nici una. Foamete în Rusia Se anunţă din Chişinău, că zunte trec refugiaţi ruşi peste Notru în ţara noastră. Oamenii sânt mânaţi de foame, de care se prăpădesc cu sutele cei din «raiul» bolşevic. Situaţia se înrăutăţeşte şi în «republica» moldovenească a Rusiei. Monumentul 1 Ziare din New- York vestesc, că s’au descoperit Iu­şeiătoili mari In colectele de bani pentru statuea lui Kossuth din marele oraş american. Materialul, din care s’a construit statuea, e atât de rău şi lucru! atât de slab, încât acum, abea după şase luni dela inaugurare, monumentul ameninţă cu prăbuşire. Aspră pedeapsă. Ziarele din Var­şovia anunţă, că Intr’o biserică de acolo, s’a neadus un incident care a impresionat oraşul. O fată din familie bună polonezi asista, cu mama sa, la slujba religioasă. Fata purta o ro­chie modernă atât de scurtă, încât credincioşii se indignară. Mai ales fe­meile prezente, care au fost de pă­rere că scurtimea rochiei profanează biserica. După terminarea serviciului religios, se adunară mici grupuri în faţa bisericii, discutară cazul şi luară hotărârea să pedepsească pe fata cu rochia scurtă. Când aceasta părăsi bi­serica, bărbaţii şi femeile se repeziră la ea. ii rupseră rochia şi o maltra­tară. Fata se refugiă, plină de sânge. In altar şi imploră pe preoţi să-i sal­veze viaţa. Mulţimea pătrunse in bi­serică şi preotul fu silit să apară, in odăjdii, şi ţinu mulţimii o cuvântare In care o făcu atentă asupra proce­deului nepernis. In răstimp, prefectul poliţiei trimise la faţa locului mai mulţi poliţişti cari arestară pe aten­tatori. Fata a fost transportată la spital, rănile ei fiind destul de serioase. Câţi sânt? Minoritarii noştri un­guri se lăudau că ar număra, In Ardeal, peste două milioane de su­­flete. Dar voturile lor, din recentele alegeri când au pus liste separate, dovedesc că ungurii nu sânt mai mulţi de vreo optsute de mii In ţara noastră. Români în Ungaria. O revistă românească scrie, că la Ungaria se găsesc astăzi 50 mii de români. Pa­rohii ortodoxe sânt 9, care se ţin de episcopia Aradului, alte 9 aparţin episcopiei noastre din Oradea, in total cu 22 mii de suflete. Greco­­catolicii români, aparţinând episcopiei unite de la Oradea, au 15 parohii cu 17 mii suflete. Stăpânirile şovine un­gurești nu permit episcopilor români Nr. 1—2 de la Oradea şi Arad să-şi cerceteze credincioşii din Ungaria «mutilată». Deşi avem 18 parohii ortodoxe acolo, 13 din ele sânt lipsite de preoţi; tot cam aşa stau şi parohiile greco cato­lice: nu 12 din ele nu este paroh. ŞTIRI LOCALE Mulţumită publică, Societatea lectură A. Şaguna a studenţilor de la Academia teologică mulţumeşte şi pe această cale preşedintelui societăţii, prof. Dr. Dr. Cristescu, care pe lângă bunăvoinţa şi înţelepciunea cu care conduce societatea a donat bibliotecii anul trecut, 70 de exemplare din căr­ţile scrise de domnia sa, iar In acest an a donat societăţii una mie Lei. Târgul de iarnă în Sibiu se ţine In modul următor: târg de vite In 3 şi 4 Ianuar, târg de cai In 5 Ianuar; târgul de marfă, fiind In ziua de 7 Ianuar sărbătoare, se ţine in 8 Ianuar 1929. *5 CĂRŢI ŞI REVISTE Anuar. A apărut Anuarul al IX al gimnaziului de băeţi din Satulung Săcele, pe anul şcolar 1927—28, pu­blicat de Ananie Boldor, director. — Cronica şcolară constată, că educaţia morală-religioasă a elevilor a format una din principalele preocupări ale corpului didactic. In Dum­neci şi alte sărbători elevii, conduşi de pedagogii internatului, au luat parte la serviciile divine intr’una din bisericiile săcetene. iar in postul Crăciunului şi al Pa­ştilor s’au spovedit şi cuminecat. Cor­pul didactic are 7 profesori (2 titule.. şi 5 suplinitori) şi 3 măeştri. Au ter­minat anul şcolar, în patru clase, 157 elevi, intre cari 146 ortodocşi. Revista Teologică, organ pentru ştiinţa şi viaţa bisericească sub patro­­nagiul I. P. S. Sale Arhiepiscop şi Mitropolit Nicolae. A apărut Nr. 12 din 1928. Cuprinsul: Diaconul Ioan Dinu: O veste minunată. Arhim.Scri­ban: Predicatorul Frank Thomas. Pr. C. Ch. Vartolomeiu: Magii. Pr. Dr. Ioan Felea: Ortodoxie şi sectarism. I. V. Soricu: îngerul a strigat. Stud. Nic. N. Grosu: Gânduri la sărbătoa­rea Sf. Dumitru. Prof. N. Colan: Miş­carea literară. Lecturi din izoari­a istoriei române. Misionarism cultural. Calendarul ostaşului. Apostolii satelor. Neculce. Cronică. Asociaţia clerului «Andreiu Şaguna» secţia Sibiu. Adu­narea generală a «Astrei». Plecarea p­r. cons. Trandafir Scorobeţ la Ame­rica. Vizita canonică a PP. SS. Epi­scopi de Caransebeş şi Arad in Iu­goslavia. Note şi informaţii. Biblio­grafie Redacţia şi administraţia: Sibi strada Mitropoliei Nr. 32. Din «Biblioteca Bunului Pastor» se găsesc la Administraţia Revistei teologice. Nr. 13. *La cine ne vom duc­e, de Dr. Dr. Cristescu, profesor. Nr. 14. *La luptă dreaptă­ de Nicolae Colan, profesor. Citiţi şi resp­indiţi ziarul Telegraful Roi

Next