Telegraful Roman, 1939 (Anul 87, nr. 1-52)

1939-01-01 / nr. 1

AnuTLXXXVII Sibiu 1 Ianuarie 1938 Organ naţional-biserice^ — întemeiat in 1953 de Mitropolitul And­reiu Şaguna HPHRE SHPTHMHNHL Abonamentul: Un an 900 Lei. — Şase luni. 250 Lei. — Trei luni 125 Lei. — Pentru străinătate un an 900 Lei. — Pentru America 8 Dolari. Articole fi corespondente se adresează Radacilor Telegraful Român, Sibiu, strada Mitropoliei Nr. 45. — Scrisori nefrancate se refuză. — Articole nepublicate nu se Înapoiază. Prețul inserţiunilor un șir petit 6 Lei pentru odată, dacă se publici de mai multe ori se dă rabatul cuvenit. Abonamentele fi inserfiunile se adresează Administraţie­ ziarului Telegraful Româin, Sibiu, strada Mitropoliei Nr. 43 Biblia Regală Sfânta Scriptură tradusă din în­demnul Majestăţii Sale, Regele Carol al II lea şi apărută la 10 Noemvrie 1938 când se împlineau 250 ani de la Biblia de Bucureşti, merită să aibă o caldă primire generală. Ediţia din 1936 a stârnit o acerbă critică din partea unor teologi şi li­­teraţi. Lumea credincioasă s’a bucurat de ea şi a fost gata să dea un preţ destul de mare. In această privinţă Biblia Regelui e ieftină. Ii lipsesc «locurile paralele», care constitue o scădere. A apărut Insă numai în 10.000 exemplare. Când va sosi ziua să credem că tot românul cu pretenţie de cultură îşi are Biblia sa, fiecare familie, fie­care învăţător, profesor, magistrat, ofiţer, medic etc. etc. care se preţu­ieşte pe sine şi sufletul său ca să aibă Biblia sa, din care să se adape sufleteşte, să se întărească în grele încercări, să-şi precizeze rostul vieţii, să-şi cântărească forţele spirituale. Fără biblie cu anevoie se poate concepe o renaştere generală, adâncă şi rodnică. Fără Biblie nu se pot desfunda isvoarele subterane ale su­fletului nici să se desţelinească taina noastră spirituală. Un studiu progresiv al Sfintei Scripturi nu se poate începe cu spe­ranţe de succes efectiv fără Biblie. E adevărat că noi n’am avut în codul vieţii cucernic obligaţiunea citirii zilnice a Sfintei Scripturi. Cu­nosc persoane capabile de înaltă pie­tate cari mărturiseau că se simţesc atrase de vraja citirii Sfintei Scripturi. Acestora însă le-a lipsit călăuza ne­cesară, citirea stăruitoare şi siste­matică. Dar pricina de căpetenie a ne­păsării faţă de Biblie e mulţimea pre­­judiţiilor de azi în contra Bibliei. Cartea profană a învins cartea sacră. N’a fost numai scoasă din cir­culaţie, ci chiar zeflemizată. Analizând direcţiile culturale la români, iată ce scrie­­. Găvarnescu în Istoria Pedagogiei, Bucureşti, 1920, pag. 248: «Nu e necesar să înşirăm feluritele nume de cărţi apărute în secolul al 18-lea şi cari se citeau şi erau ascultate cu băgare de seamă, atât de popor, cât şi de boerime. Octoihul, Evangheliile, Liturghiile, Apostolul, învăţătura pentru spove­danie, Triodul, Cazania, Psaltirea, Pen­­ticostarul, Ceaslovul, etc., — cam­ azi nu au pentru noi decât valoarea istorică de a fi servit la mlădierea limbii române, învăţând graiul ideilor înalte, şi ne fac să surâdem probabil, când le punem ală­turi între mijloacele de înaintare cultu­rală, — aveau pentru lumea credincioasă de atunci o însemnătate vitală. Cartea laică a aşternut o preve­­steală peste ochii sufletului, acope­rind soarele, cerul înstelat şi însăşi concepţia de Dumnezeu. Să ne reîn­toarcem acum la Sfânta Scriptură. Acelaş Duh Sfânt care a inspi­rat paginile ei, e gata să ne alunge ceaţa, să ne oboare albeaţa de pe ochii sufletului, să regăsim Calea, Adevărul şi Viaţa. Prin Sfânta Scrip­tură şi alte cărţi edificatoare ne vom renaşte, vom putea valorifica elemen­tul divin din noi, sălăşluindu-ne în sfera concepţiilor divine şi din impe­riul fără de hotare, în care e viaţa adevărată. XI. Scorobeţ Anul 1938 (1) Umbre şi lumini, mari şi mă­runte, se desprind din icoana vieţii bisericeşti şi româneşti trăite în anul Domnului 1938. Le încrestăm, ca împrospătare de amintiri, pentru cetitorii noştri, pă­strând, pe cât se poate, şirul în care s’au petrecut în cursul anului expirat. Constituţie nouă Viaţa publică şi de stat a Ro­mâniei a primit, cu anul 1938, o nouă aşezare, menită să lecuească neajun­surile, care sporiseră din cale afară pe urma învrăjbirilor şi desbinărilor, de care pătimeau diferitele partide politice. Activitatea acestor partide sistată, preotul, alături de oricare ce­tăţean, este scutit să se încadreze în disciplina poruncită de cluburile po­litice, şi rămâne pe mai departe pă­rintescul sfătuitor şi îndrumător al tuturor enoriaşilor săi, despoliticiani­­zaţi deopotrivă şi dânşii. Nimeni nu e înlăturat din câmpul de activitate publică, ci dimpotrivă e chemat fie­care să contribue, după cele mai bune puteri, la propăşirea şi întărirea ţării, ocolind rătăcirile şi stăruind pentru unitatea inimilor. Noua Constituţie — a declarat în­ţeleptul Suveran al ţării cu prilejul promulgării de la 27 Februari­e este izvorâtă dintr-o nevoie sănătoasă a cerin­ţelor naţionale şi a fost frământată în coştiinţa Mea şi a sfetnicilor Mei, cari alături de neuitatul Meu părinte, au fost creatorii României de astăzi, fara căreia i-am încredinţat această nouă Constituţie, a primit-o cu entuziasm care Mi a bu­curat inima. Sânt cel dintâi legat de ea şi voi fi cel dintâi păzitor al ei pentru binele poporului român. Nou guvern Când ţara trece prin grele îm­prejurări, M. Sa Regele Carol 11 ne dă un guvern în fruntea căruia cheamă pe şeful sfintei biserici ortodoxe ro­mâne, pe I. P. S. Sa Miron, patriarh al României. La departamentul mini­sterului cultelor şi artelor avem altă faţă bisericească, — om de carte şi muncă, bine apreciat şi pe timpul când se află în centrul mitropoliei, — P. S. episcop Nicolae al Clujului. Datoria clerului este ca fără şo­văire să se înroleze, cu atât mai vâr­tos astăzi, în cadrul apărătorilor or­ Nu se uită bin e!, ai ţării, ai Regelui, luminând credincioşii din înălţimea amvonului şi, ferindu-i de răul vrăjmaşilor, să aducă pacea şi bunavoire în sufletele păstoriţilor. Consilieri Regali Prin decret-lege ia fiinţă un Con­siliu de Coroană. Membrii săi sânt numiţi de Suveran dintre demnitarii statului, bisericii, oştirii şi Curţii re­gale, sau din personalităţi cu vază ale ţării. Ei sânt, numiţi Consilieri Regali şi sânt convocaţi de Suveran, pentru a-şi da părerea, cu vot­ con­sultativ, asupra problemelor de stat de însemnătate excepţională. Din acest Consiliu de Coroană face parte şi I. P. S. patriarh Miron. Act de dreptate Chestiunea averilor fostei «Uni­versităţi săseşti» s-a clarificat defini­tiv prin decretul regal Nr. 1482 din 8 April 1938, care dispune: Admini­­nistraţia acestor bunuri se va face de Arhiepiscopia ortodoxă a Sibiului, prin organele ei legale, după normele legii şi statutului de organizare a bi­sericii ortodoxe române.­­ Astfel încetează orce îngrădire în administrarea bunurilor primite şi se îndreptează şi alte lipsuri ale decre­­tului-lege din anul precedent. In ziua de Dumineca Tomii Cu prelungirea vechilor mandate, s’a întrunit la Sibiu, în Dumineca Tomii, adunarea eparhială într’o scurtă sesiune desfăşurată în 1 şi 2 Mai. Adunarea constată cu mulţumire evidentele bune înfăptuiri din anul trecut: progres îmbucurător realizat de biserică în partea secuizată a ţării, unde se deşteaptă tot mai mult con­ştiinţa religioasă ortodoxă şi naţio­nală a creştinilor, cu toate amintirile duioase ale trecutului. Călduroase mulţumiri se aduc Suveranului, pre­cum şi fostului prim-ministru, dlui Ch. Tătărescu şi dlui ministru de finanţe, Cancicov şi tuturor celor ce au spri­jinit faptul ca biserica noastră să pri­mească 75°­, din ceea ce mai rămă­sese, după expropriere, de la aşa zisa «Universitate săsească». Dania regală se administrează subtitlul: «Fundaţia Regele Carol II». — Ca fapt îmbucură­tor s’a pomenit şi frumosul spor al literaturii bisericeşti române prin lu­crările tipărite în Tipografia Arhidie­­cezană. — Cu raport la fundaţia Oojdu, chestiunea a intrat pe calea cea bună. —­­păcat însă că earăş s'a poticnit la Budapesta, şi nu ştim de ce şi până când. Red.). Se menţionează trecerea clerului la Casa de pensiuni a statu­lui; între cei trecuţi la pensie se în­şiră şi consilierul arhiepiscopesc P. C. Sa Dr. O. Proca, după un lung ser­viciu de 44 ani, adus cu devotament şi dragoste pentru biserică şi aşeză­­mintele ei. Locul său îl ocupă tânărul profesor Spiridon Cândea, cu strălu­cite studii făcute în străinătate. — Se scot la iveală misiunile arhiereşti în forma vizitelor canonice făcute în de­cursul anului de I. P. S. mitropolit Nicolae şi P. S. arhiereu Vasile. S’a dus poetul luptător «I« In Sâmbăta de 7 Mai 1938 s’a stâns repede sbuciumata viaţă a ce­­lui ce a fost Octavian Goga, care a izbutit, prin versurile sale de artă adevărată, să poarte o luptă glorioasă pentru desrobirea neamului său mar­tirizat. După răsboi a continuat lupta, cu arma cuvântului în care nimeni nu l-a întrecut, având drept ţintă de a face din România o ţară a românilor. Legea strămoşească, cu drepturile şi bogăţiile ei, nu putea să rămâie mai la o parte în preocupările de căpe­tenie ale fiului de preot ortodox din Răşinarul lui Şaguna. Opera lui de uriaş al gândirii, tălmăcitoare a profunzimii sufletului românesc, va dăinui peste veacuri ca pildă pentru generaţiile ce vin. Sărbătoarea tineretului Ziua de 8 Iunie, sărbătoarea ti­neretului, închinată neamului şi M. S. Regelui Carol II, s’a desfăşurat, cu fi­resc avânt, în tot întinsul ţării. Bunul obicei, ca tineretul şcolar, întrunit în şcoală sau în alt loc po­trivit, să cânte rugăciunea tatăl­ nostru, în genunchi şi cu mânile împreunate pentru rugăciune, s’a urmat şi de astă­­dată cu evlavia cuvenită şi spre cin­stea conducătorilor tinerimii noastre. Oastea Domnului Societatea misionară «Oastea Domnului», călăuzită de preoţime, s’a înfăţişat la congresul anual din Sibiu în ziua Cincizecimii, aşa cum era de prevăzut, într’o adevărată spirituali­tate ortodoxă. Dacă ierarhul stă în fruntea Oastei din eparhie, la rândul său şi preotul are să stea în fruntea Oastei din parohie. Povaţă înţeleaptă rostită de înaltul ierarh de la Sibiu în mijlocul adunării. Alţi distinşi vorbi­tori întregesc îndrumările şi sfătuirile date, în cucernice mărturisiri, tuturor oastaşilor, cărora li se împarte şi o nouă merinde duhovnicească, primul număr din biblioteca pentru popor, cu titlul: Veniţi la Hristos, un mănunchi de pilde şi învăţături scrise de I. P. S. mitropolit Nicolae. Cucernicii preoţi sânt invitaţi să respândească toate cărţile apărute în această nouă pu­blicație, ce se adresează în­deosebi membrilor din Oastea Domnului. f Nr.tn

Next