Telegraful Roman, 1942 (Anul 90, nr. 1-52)
1942-01-01 / nr. 1
2 ortodoxe, — (observăm că Arhiepiscopia ortodoxă de Alba Iulia și Sibiu a semnat circa 4‘2 milioane de lei), — a stârnit cel mai viu ecou în inimile poporului dreptcredincios, care nu întârzie să împlinească exemplul și îndemnul ce i s’au dat. S’a dovedit astfel că România de astăzi, încununând sacrificiile vitejilor ostași, este strâns alipită de Marele ei Conducător, Ion Antonescu. Nou vicar în Sibiu în ședința plenară, a Consiliului Arhiepiscopesc din 22 August 1941, s’a făcut cunoscută numirea I. P. C. Sale Arhimandrit Teodor Scorobeț în postul de vicar al Arhiepiscopiei de Alba-Iulia și Sibiu. Numirea este dintre cele mai nimerite și a produs bună impresie în mijlocul tuturor celor ce cunosc lucrarea spirituală, luminată și totdeauna desinteresată a distinsului slujbaș al Arhiepiscopiei noastre, în acelaș timp colaborator prețios al organului de publicitate șagunian, ale cărui coloane au fost, și sânt încă, ilustrate cu dese contribuții, datorite unui iscusit și priceput condei. Vlădicii din Ardeal și Banat în misiune In frunte cu I. P. S. mitropolit Nicolae dela Sibiu, vlădicii noștri, anume: PP. SS L episcopul Andrei al Aradului, Vasile al Timișoarei, Nicolae al Orăzii și Veniamin al Caransebeșului, împreună cu alți 53 de preoți și diaconi, au plecat în Sept, la frații noștri basarabeni să cerceteze și, alături de cei izbăviți prin vitejia ostașilor noștri, să aducă fierbinți rugăciuni Atotputernicului Dumnezeu, păzitor și întăritor al poporului basarabean în vremea cumplitei prigoane a bolșevicilor, cari prefăcuseră bisericile în magazii și în localuri de petreceri păcătoase, iar pe slujitorii lor preoți și pe toți oamenii de carte, împreună cu fruntașii satelor, i-au deportat, întemnițat sau asasinat. Tineretul, intrat pe mâna iudeo-comuniștilor, și instruit să disprețuească biserica și tot ce-i aparține, avea să ducă mai departe opera de jale și pustiu a celor fără Dumnezeu. Ceriul însă nu ia mai răbdat. Și, prin răsboiul pentru crucea lui Hristos, au fost goniți din pământul ce nu cotropiseră înainte cu un an, dar la retragerea lor au dat foc satelor și orașelor, au răpit și au omorât, ca pe vremea năvălirilor barbare. Cei rămași aveau mare trebuință de ajutorul cuvântului cald, și al faptei creștinești. In peste șase sute de sate din Basarabia a sunat glasul mângăitor al misionarilor noștri, pretutindeni s’au împărțit cărți folositoare sufletului, icoane, cruciulițe ș. a., iar poporul, tare în credință și mult evlavios, a întâmpinat preoțimea, în tot locul, cu cea mai mare dragoste. La una din mănăstiri, la Căpriana, întrunindu-se toți arhiereii, au făcut parastas pentru odihna sufletului unui mare mitropolit al Basarabiei, Gavril Bănulescu, de origine ardelean, care păstorise în biserica basarabeană înainte cu 120 de ani. Misionarii, trecând râul Nistru, au cercetat și pe frații noștri de acolo, și au constatat, că și după 24 de ani ai stăpânirii bolșevice, „moldovenii“ și-au păstrat credința în Dumnezeu, ascunsă în sufletele lor românești. Biserica unui sat, Sucleia, refăcută in grabă, (bolșevicii o schimbaseră în grajd), a fost sfințită, în 21 Septemvrie, de patru vlădici și zece preoți, spre marea bucurie a credincioșilor din pământul bezboinicilor alungați. In scrisorile pastorale arhierești s’a arătat mersul și înrâurirea binefăcătoare a expediției misionare în Basarabia și Transnistria, — o expediție despre care se va mai vorbi amănunțit și document»!. TELEGRAFUL ROMAN Vizitații canonice în eparhia Clujului Nu putem lăsa nemenționată reluarea vizitațiilor canonice ale P. S. episcop Nicolae Colan, paznicul și însuflețitorul comorilor de viață ce ni le-a agonisit biserica ortodoxă. P. S. Sa. — pe lângă toate greutățile mari ale vieții bisericești din Ardealul cedat, — a coborât la timpuri potrivite în mijlocul credincioșilor din parohiile eparhiei Sale, întâmpinat cu sentimente de profundă alipire, ce nu mai are nevoie de tălmăcirile condeiului de ziarist. Pe teritorul cedat Eparhia are 7 protopopiate, 193 parohii și 56 filii, cu un număr aproape de 154 mii de suflete. Aici a rămas episcopul și Consiliul eparhial, luând sub jurisdicția sa parohiile din teritorul cedat care aparțin Episcopiei de Maramureș, apoi ale Episcopiei Orăzii și cele din regiunea secuizată aparținătoare Arhiepiscopiei noastre. Noua stăpânire n’a recunoscut, până acum, actuala organizare a episcopiei noastre clujene. Pe teritorul României au rămas din această episcopie: 8 protopopiate, 202 parohii cu aproape 180 mii suflete, iar pentru conducerea administrativă a acestei părți s’a organizat un vicariat la Alba Iulia, compus dintr’un consiliu de 3 clerici și 6 mireni. In 14 Februar 1941, I. P. S. Sa mitropolitul Nicolae a vizitat vicariatul, provizoriu instituit și s’a interesat de aproape de buna funcționare a acestui organism, dând conducătorilor din vicariat toate îndrumările necesare, înaltul chiriarh a rămas mulțumit de felul cum se muncește acolo și de sentimentele pline de devotament ce se păstrează toți față de P. S. Sa episcopul Clujului Nicolae Colan, sub a cărui jurisdicție canonică se găsește vicariatul ortodox român din Alba- Iulia. In legătură cu mișcarea culturală a românilor din Ardealul cedat, am anunțat cu bucurie apariția publicațiilor din " Cărțile vieții* și a Cărților de religie, potrivite pentru sufleteasca îmbogâție a creștinilor noștri, mari și mici, de pretutindeni. Toată această activitate culturală și bisericească este inițiată și sprijinită cu părintească iubire de neobositul și valorosul vlădică, ortodox român, de la Cluj. Publicații teologice de valoare Imprimeria șaguniană de la Sibiu, în plină activitate și în anul acesta, a sporit numărul publicațiilor sale, — aproape exclusiv teologice — cu un număr respectabil de cărți nouă, care se deosebesc atât prin extensiunea lor (de peste 400 de pagini], cât și prin scrisul lor, bogat și îngrijit ca formă și conținut. Increstăm că în „Seria Teologică", — colecția e întemeiată și condusă, cum se știe, de I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului. — a apărut al 20 lea număr sub titlul de „Antropologia Paulină” de Diacon Dr. Grigorie T. Marcu, prof. la Academia teologică „Andreiacă", carte apreciată cu multă laudă din partea criticei și călduros recomandată tuturora ca reconfortantă. Colecția „Seria Didactică" a atins Nr. 11, prin volumul „Ajutoarele românești la Mănăstirile din Sf.Munte Athos", de Dr. Teodor Bodogae, prof. la aceeaș Academie, — studiu care s’a împărtășit asemenea de o favorabilă critică. Toate publicațiile, apărute în colecțiile amintite, sânt deplin vrednice de-a fi primite de intelectualii noștri, cu dragoste și înțelegere pentru cărțile bune, menite să fie izvor de răspândirea luminii povățuitoare spre înalte ținte. După un an de guvernare Credincios făgăduelii făcute. Conducătorul statului, prin guvernarea sa din primul an, a căutat să pună biserica noastră în drepturile ei de prestigiu și să o îndrepte tot mai mult spre o direcție națională, «care să-i dea un rol nou în formarea spirituală a familiei și vieții românești». Mareșalul Antonescu, sprijinind acțiunea bisericii, a remarcat cu satisfacție rostul misionarilor ardeleni, precum și exemplul trimișilor de sf. Patriarhie, în Basarabia desrobită, pentru a deschide drumuri nouă și promițătoare în mersul activității tot mai intensive a bisericii noastre. Mai aparține, înfăptuirilor guvernării de un an a Mareșalului, un șir întreg de opere, în toate ramurile de activitate, prin care domnia Regelui Mihai I primește pecetea de reîntregitoare de țară, — prin desrobirea Basarabiei și Bucovinei, — și de apărătoarea drepturilor și intereselor românilor din țară și în afară de țară. Provinciile, revenite la vechea țară, scăpate de colaborarea politică, economică și culturală cu jidovii și cu iudeo-democrații, și răzbuate pe țărănime și pe tinerii intelectuali, vor învia la o nouă și mai bună viață. Al doilea an... Universitatea Regele Ferdinand I fostă la Cluj și a deschis, în Noemvrie, al doilea an de activitate ca refugiată în Sibiu. Dl Dr. Iuliu Hațeganu, noul rector, în cuvântul său de inaugurare, a accentuat misiunea universității moderne, arătând că educația generațiilor de studenți trebue să năzuiască a încadra tinerimea în iubirea de neam, de pământ și de biserică. Aceeaș îndrumare, în calea dreaptă, o cere și biserica urând universității noastre un an academic bogat în resultate binefăcătoare neamului. Aceste urări au fost tălmăcite, de redactorul foii noastre, în cuvântul rostit în catedrala din Sibiu, cu prilejul deschiderii anului universitar 1041 ti?, Răsboi... România, primind comunicarea, cu sens ultimativ, a guvernului englez, de a se retrage din Rusia, a declarat, prin glasul Conducătorului statului român, că ultimatul de la Londra e lipsit de temei: țara noastră luptă împotriva comunismului și slujește crezul național și civilizația însăși, de care Marea Britania nu poate fi străină. Răsboiul s-a întins mai departe și a cuprins toate continentele. Japonia stă astăzi în fața Statelor Unite nordamericane și a Angliei, un respectabil și puternic adversar. Japonia se simte totuș pregătită de ajuns să poarte și să dobândească răsboiul. Primele resultate, ale acțiunii militre japoneze în extremul Orient și în Oceanul Pacific, sânt viu și dureros comentate în lumea de la Washington și Londra. Sfintele Sărbători ale Crăciunului la Sibiu Sfintele sărbători ale Nașterii Domnului au fost prăznuite în cetatea de scaun a Mitropoliei noastre în tradiționala atmosferă de reculegere și rugăciune. In ziua întâia de Crăciun, s’a săvârșit in Catedrala mitropolitană o măreață liturghie arhierească, de către I. P. Sfințitul Mitropolit Nicolae și P. Sf. Episcop Vasile al Maramurășului, înconjurați de un impunător sobor de preoți și diaconi. Cu acel prilej, preotul Ioan Fodoreanu a fost hirotesit întru protopresbiter, pe seama protopopiatului Abrud, iar absolventul de Teologie Visaron Ispas a fost hirotonit întru diacon. La sfârșitul sfintei liturghii, a predicat cuceritor I. P. Sf. Mitropolit Nicolae, desvoltând ideile din splendida Pastorală de Crăciun. A doua zi, liturghia arhierească a fost săvârșită de P. Sfințitul Episcop Vasile al Maramureșului. Nr. 1 I. P. S. La Mitropolitul Nicolae la serbarea pomului de Crăciun în spitale I. P. S. La Mitropolitul Nicolae, de la începutul vremilor tulburi pe cari le străbatem, nu a întreiăsat nici un prilej pentru a îndemna și stimula preoțimea la o cât mai rodnică activitate pastorală în legătură cu îndatoririle speciale ridicate la suprafață în mijlocul poporului cu urmările inevitabile ale răsboiului ca: ajutorarea și colectarea de daruri pentru soldați, grija de cei răniți, de văduve, orfani ș. c. I. P. S. Se poate spune preoțimii și tuturor celor chemați și cu dragoste în slujba de aproapelui, cuvintele Mântuitorului: Pildă am dat vouă... căci nu intrelasă nici o ocazie ca să nu cerceteze pe cei răniți, să nu-i mângăe, ajutându-i cu daruri pentru hrana sufletească și pentru cea trupească. In Sibiu, ca și în alte orașe și spitale, adeseori a cercetat seriile de ostași răniți, având pentru fiecare cuvinte pline de părintească dragoste. Duminecă, 21 Decemvrie c. la ora 4 d. m. I. P. S. Sa, însoțit de păr. consilier Ieronim Grovu, a participat la serbarea pomului de Crăciun de la Spitalul militar. Miercuri, în ajunul Crăciunului, a participat însoțit de cons. mitr. E. Cioran la serbarea pomului de Crăciun la Spitalul public și la cel din Institutul Maicelor Ursuline, unde sunt adăpostiți soldații răniți. Conducerea acestor spitale s-a îngrijit să procure ostașilor o seară de Crăciun, care să le reamintească căminul familiar, datinele străbune, obiceiurile noastre creștinești și românești aceleași pretutindenea pe larga întindere a pământului strămoșesc în legătură cu praznicul luminat al Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos. Ostașii din aceste spitale au avut de astădată și deosebita bucurie să aibă in mijlocul lor pe I. P. S. la Mitropolitul Nicolae, ca un simbol că Iisus a fost și este totdeauna prezent, mai ales lângă cei ce sunt în suferință, iar prin cuvintele adresate tuturor și fiecăruia in parte înaltul Ierarh a revărsat în sufletele ostașilor o rază de lumină, de bucurie și dragoste părintească. In toate trei spitalele serbarea pomului de Crăciun s’a desfășurat cu un bogat și variat program, cu slujbă pentru cei bolnavi și suferinzi, cu colinde, cântări, coruri, piese acomodate redate de ostași, într’o atmosferă cu adevărat creștinească și românească. La Spitalul militar, de sub priceputa conducere a dlui maior Dr. Aurel Mavru, și in fața a numeroși oaspeți militari și civili, după desfășurarea programului, executat de ostașii convalescenți, I. P. S. Sa a împărțit personal cruciulițe, cărți de rugăciuni și broșuri religioase. Cu răniții cari nu s’au putut ridica din paturile de suferință, I. P. S. Sa a stat de vorbă, mângăindu-le frunțile și adresându-se cuvinte rupte din inima Sa de părinte îndurerat. La spitalul public au fost de față: dl docent Dr. C. Filipescu, Dr. C. Manta cu întreg corpul medical, dl general Pleniceanu, insp. san. Dr. G. Preda, doamnele dela Crucea roșie, o echipă din corul catedralei și a maicelor, cu cuvântarea plină de malte gânduri creștinești și românești a dlui Dr. Filipescu directorul spitalului, adresând respectuoase mulțămiri I. P. S. Sale pentru participarea și darurile oferite. A urmat cuvântul I. P. S. Sale și cercetarea fiecărui ostaș în parte, împărțindu-le cruciulițe și cărți de rugăciuni. La Spitalul dela Maicele Ursuline, condus de dl Dr. Emil Țeposu, au însoțit pe I. P. S. La aceleași persoane, cu aceeași serbare, coruri, cuvântări, împărțire de cruciulițe, cărți de rugăciuni și alte daruri. I. P. S. Sa a rămas deplin mulțumit de grija deosebită desfășurată de conducătorii spitalelor, adresându le cuvinte de mulțămire, iar ostașilor îndemnuri la credință în Cel ce se naște în Vifleem, său-