Telegraful Roman, 1948 (Anul 96, nr. 1-52)

1948-01-18 / nr. 1-2

ANUL XCVI SIBIU, 18 Ianuarie 1948 Prețul unui ex. Lei 5.— Nr. 1—2 Organ național-bisericesc, întemeiat In 1§53 de liltrept t ° ®*, 8 Str. 5*«° ° Abonamentul: Pentru parohii cl. I Lei 800; cl. II Lei 600; cl III Lei 500. Particulari Lei 1000. Autorități și străină­­tate Lei 1500. De sprijin Lei 1500. Pentru America 10 Dolari. Articole ți corespondente se adresează REDACȚIEI Telegraful Român Sibiu strada Mitropoliei Nr. 45. — Articole nepublicate nu se înapoiază. — Scrisori nefrancate se refuză. Prețul inserțiunilor un cm.2 12 Lei pentru odată, dacă se publică de mai multe ori se dă rabat corespunzător atâta : ■ £***­­oB,w­t**3 £ k 9 °’° Abonamentele ți inserțiunile se adresează ADMINISTRAȚIEI foii Tele­graful Român, Sibiu, strada Mitropoliei Nr. 45 A­nul 1947 După sorocul împlinit, anul Domnului 1947 s’a adăugat pen­tru vecii lângă înaintașii săi măsură­tori de vreme. In pânzătura sa, anul încheiat poartă nenumărate osteneli și sârguințe duse pentru mai binele ome­nirii. S’au încordat puteri și s’a pus suflet spre statornicirea dreptății și a dragostei către mulți, către cât mai mulți, de se poate către toți oamenii. Căci toți sunt fii ai aceluiași Părinte, toți sub soare vreau să stea, toți egali în muncă și în dreaptă răsplătire. Si­lințele acestea scânteiază în răsăritul unui ev nou, în zorii unei vieți de li­bertate cât mai plină. Pacea, climat al muncii și al sporului în toate, s-a așezat și ea în cea mai mare parte a lumii. Tratatele ei au fost semnate la Paris și apoi, rând pe rând, ratifi­cate. Pentru noi, faptele acestea în­cheie o epocă de zbucium chemată la viața de războiul trecut și deschid porți spre lumea colaborării frățești cu toți cei ce doresc cu adevărat să trăiască în pace, să se bucure de roadele păci. Transilvania s’a întors pe veci la tru­pul Țării. Cât despre sprijinul dat, în aceasta privință, de marea noastră ve­cină din Răsărit, U.R.S.S., se va grăi prin ani mulți și prin vremi viitoare. Doar încheierea tratatelor de pace cu Germania, Austria și Japonia încă nu s’a împlinit. Porțile spre împlinire stau deschise și numai doritorii de un nou război ar putea lucra la zăvorîrea lor. Noi suntem lucrători ai păcii. Și cei mai mulți din semenii noștri sunt și ei pentru pace și muncă liniștită. De aceea, nădejdile în bine sporesc și ele cu fiecare zi. Frații Moldoveni au trăit și in prima jumătate a anului trecut în mare strâmtorare, ba chiar în pătimire, pe urma secetei cumplite ce i-a căutat neîndurător. Parte din ei și-au căutat sălaș și până în alte col­țuri ale țării, iar altă parte au rămas la vetre, bucurându-se de sprijinul ve­nit din multe locuri. Ajutoare de tot felul au curs către Moldova: hrană, 4 haine, bani, medicamente, etc. Toți fiii României s’au solidarizat cu frații cei năpăstuiți. Unii au primit copii spre bună îngrijire și spre creștere, copii cari își vor aminti până departe ’n vreme de cei ce, în ani de cumpănă și foamete, le-au fost părinți. Biserica s’a dovedit, ca și în trecut, maică iu­bitoare de popor. Prin preoți, prin fiii ei, a strâns ce a putut și a mai alinat din suferințe. La noi, în Arhiepiscopie, la chemarea I. P. Sf. Mitropolit Nicolae, s’au colectat sume însemnate și multe vagoane de cereale și alimente, cari au fost trimise Moldovenilor în suferință. Cu dragostea lor i-au copleșit, pe frații Moldoveni, și țările vecine și prietene, ba și unele mai din departe. Și așa, ei au răsbit prin suferințe, din nou sunt s­raveni, din nou ostenitori în glie­și în fabrici. Copiii lor se-ntorc iar pe la vatra părintească, bucuroși că au învins greul secetei. Crainicul Ortodoxiei Ruse, J. P. S. Patriarh Alexei al Mosco­vei și întregii Rusii," ne-a cinstit "cu vi­zita Sa între 29 Mai—11 Iunie. Ochii I. P­­S Sale au putut vedea plaiurile mândrei­ noastre Patrii și lăcașurile ei de închinare pioasă, iar inima Sa a simțit desigur dragostea creștinească a între­gului popor dreptcredincios. Întreprinsă sub semnul întoarcerii vizitei făcute de I. P. S. Patriarh.Nicodim,­aceea împli­nită de I. P. S. Patriarh Alexei rămâne un act istoric de netăgăduită însem­nătate. După trei ani, adică din 1944, Adunarea eparhială a Arhiepiscopiei noastre și-a ținut sesiu­nea ei la 31 Aug. și 1 Sept., desbă­­tând probleme de mare însemnătate. Ea a fost cinstită cu prezența dlui prim-ministru Dr. Petru Groza care este, în present, cel mai vechi și sinodal. Vârstă frumoasă au împlinit: Reuniunea meseriașilor din Sibiu (80 ani), «Albina» (75 ani), Șc. de cântăreți din Sibiu (20 ani), «Re­vista Teologică» (40 ani), etc., fapte cari au chemat la vedere serbări cinstitoare. __ O nouă Mitropolie a luat ființă la Timișoara și în fruntea ei a fost așezat­ă. P. S. Dr. Vasile Lazărescu. La Craiova, în cetatea Ba­nilor, s’a rostuit o Arhiepiscopie și în fruntea ei stă I. P. S. Firmilian Marin. Iată fapte care grăiesc limpede despre grija Guvernului țării pentru treburile duhovnicești ale poporului. Ne-au părăsit, plecând în patria de unde nu este în­toarcere: prot. Dr. Gh. Ciuhandu, Dr. Seb. Stanca, Elena Văcărescu, Dr. Ilie Beu, etc. Dumnezeu să se facă parte cu drepții întemeierea Republicii Populare Române, este actul de cea mai mare însemnă­tate întâmplat în curgerea anului trecut. Actul acesta stă ca o coroană peste toate celelalte, mai ales că s’a făcut tocmai la 30 Decemvrie. Regele Mi­hai I a abdicat, iar România a intrat pe un făgaș de viață nouă, viață de Republică Populară. Prin urmare, începem anul nou cu orânduire demo­cratică nouă, orânduire menită să pună în lucrare toate forțele poporului și spre binele tuturor. Noi sorcovim noul an cu gând curat, cu gândul creștinului adevărat. Glesnele timpului sunt libere Ele fac pas continuu și noi cu ele. De gândul bun și de fapta ziditoare cu care pă­șim și noi în vreme atârnă fericirea noastră și a altora și răsplata dela Dumnezeu. D. CĂLUGĂR Regele Mihai I a abdicat întemeierea Republicei Populare Române Faptele acestea s’au întâmplat la 30 Decemvrie 1947 și dăm mai jos actele de căpătenie care le însoțesc MIHAI I-iu Prin grația lui Dumnezeu și voința națională Rege al României La toți de față și viitori, sănătate. In viața Statului Român s’au produs în ultimii ani adânci prefaceri po­litice, economice și sociale, cari au creat nouă raporturi între principalii fac­tori ai vieții de Stat. Aceste raporturi nu mai corespund astăzi conciț­iunilor stabilite de pactul fundamental — Constituția Țării — ele cerând o grabnică și funda­mentală schimbare. In fața acestei situațiuni, în deplină înțelegere cu factorii de răspun­dere ai Țării, conștient de răspundrea ce-mi revine, consider că instituția mo­narhică nu mai corespunde actualelor condițiuni ale vieții noastre de Stat, ea reprezentând o piedică serioasă în calea desvoltării României. In consecință, pe deplin conștient de importanța actului ce fac în in­teresul poporului român, ABDIC pentru mine și pentru urmașii mei de Tron, renunțând pentru mine și pentru ei la toate prerogativele ce le-am exercitat ca Rege al României. Las poporului român libertatea de a-și alege noua formă de St­l. Bit 1« BiH-uti-M, aflăm­ 50 Dec.rrur.'c Î94T MIHAI R. Proclamația Guvernului către popor __ Muncitori, țărani, intelectuali, soldați, subofițeri, ofițeri, cetățene și co­fțeri ai României / Regele Mihai I, a abdicat astăzi dela Tron. In actul de abdicare, semnat astăzi, la 30 Decemvrie 1947, constată că „în viața Statului Român s’au produs în ultimii ani adânci prefaceri politice, economice și sociale, care au creat nouă raporturi, între principalii factori ai vieții de Stat" In fața acestei situațiiuni, în deplină înțelegere cu factorii de răspundere ai țării, Regele consideră că ,, instituția monarhică nu mai co­respunde actu­alelor condițiuni ale vieții noastre de Stat, c­a reprezentând o piedică serioasă în calea desvoltării României.“ Astfel, poporul român a dobândit libertatea de a-și clădi o formă nouă de stat, — Republica populară. Eliberat în 1944 de sub jugul cotropritorilor hitleriști și al slugilor lor din țară, poporul și-a luat soarta în propriile sale mâini. In frunte cu forța organizată, conștientă și neșovăitoare a clasei mun­citoare, aliată cu țărănimea muncitoare, poporul român a înlăturat jugul mo­șierilor și a pedepsit pe trădătorii intereselor sale, alungând de la cârma țării pe cei care apărau interesele jefuitorilor săi. Astfel, poporul român a reușit să-și înfăptuiască un regim democrat pe care continuă să-l întărească. Monarhia constituia o piedică în calea desvoltării tării noastre spre un regim de democrație populară, care să asigure tuturor celor ce muncesc bu­năstarea materială și culturală, sa asigure independența și suveranitatea Sta­tului Român. Prin înlăturarea monarhiei se deschid democrației noastre populare, căi noui de mărețe înfăptuiri Muncitori, țărani și intelectuali, ostași, subofițeri și ofițeri, cetățeni și cetățeni! Să înălțăm noua formă de viață a Statului nostru, Republica Populară Română, Patria tuturor celor ce muncesc cu brațele și cu mintea dela oarșe și dela sate“. Proclamația— adică acest cuvânt trim­s poporului întreg —este subscrisă de toți membrii Guvernului român în frunte cu dl prim ministru Dr. Petru Groza. Deocamdată, pentru conducerea treburilor tinerei republici, s’a ales un prezidium constătător din dnii: C. I. Parhon, Mihail Sadoveanu, Ștefan Voitec Gh. C. Stere și I. Niculi și se fac mari pregătiri pentru temeinicirea nouei așe­zări democratice populare. I­­­I Invitare la abonament Cu numărul acesta intrăm în al 96-lea an de apariție a fost întemeiate de marele mitropolit Andrei Șaguna. A doua gazetă a Ardealului ca vechime, „Telegraful Român“ rămâne cre­dincios liniei sale de apărător și propagator al ideilor Ortodoxiei românești Cu acest prilej, invităm pe cărturarii noștri din cler și, dintre mireni, să aboneze, în număr cât mai mare, această veche tribună bisericească și să stăruiască totodată pen­tru o cât mai largă răspândire a ei în cercurile celor ce doresc să cunoască mersul vieții bisericești din cuprinsul Mitropoliei Ardealului, precum și munca depusă aici pentru buna propășire a Bisericii și a Neamului. Abonamente se trimit la adresa Administrației fon­.­­ Redacția și Administrația „Telegrafului Român“, Sibiu,

Next