Telegraful Român, 1954 (Anul 102, nr. 1-52)

1954-01-01 / nr. 1-2

ORGANUL OFICIAL AL ARHIEPISCOPIEI ORTODOXE ROMANE DE ALBA-IULIA Şl SIBIU Şl AL EPISCOPIILOR CLUJ Şl ORADEA Abonamentul pentru parohii ei. 1 Lei 40; cl. il Lei 30; cl. Hi L,e! 25. Particulari Lei 25 Autoriăţi şi străină­tate Lei 50. De sprijin Lei 75 Pentru America 10 Dolari Articolele şi corespondenţa se adresează REDACŢIE.) Telegrafului Român, Sibiu, str. 1 Mai 35. — Articolele nepublicate nu se înapoiază. — Scrisorile nefrancate se refuză. Preţui­­aserţiunilor un cm.~ 60 Bani pentru odată; dacă se publică J de mai multe ori se dă rabat corespunzător. Inserţiunile se adresează ADMINISTRAŢIEI Tala­grâ­ului Român, Sibiu strada 1 Mai Nr. 35 pentru descinderea încordării internaţionale — Sesiunea de la Viena a Consiliului Mondial al Păcii — între 23—28 Noembrie 1953, a avit loc la Viena, sesiunea Consiliului Mondial al Păcii, la care au participat 314 delega­ți din 59 de fari. Ca şi precedentele sesiuni ale Consiliului Mon­dial al Păcii — şi această sesiune a oglindit cu putere creşterea mişcării pentru pace, lăr­girea necontenită a rândurilor ei, forța mobili­zatoare a ideilor promovate de Consiliul Mon­dial al Păcii şi al acţiunilor iniţiate de acesta. Ea a oglindit sprijinul popoarelor față de ma­rea campanie iniţiata de sesiunea de la Buda­pesta a Consiliului Mondial al Păcii, campanie menită s­ă ducă la triumful tratativelor asupra politicii de forţă. Intr’adevăr în perioada ce a trecut dela acea sesiune a crescut impetuos în lumea întreagă curentul în favoarea tratativelor ca mijloc de reglementare paşnică a probleme­lor internaţionale litigioase. Ideia tratativelor a câştigat nouă milioane de aderenţi din cele mai diferite pături sociale, de variate concepţii poli­tice şi credinţe religioase, căpătând o imensă forţă mobilizatoare. De aceea la lucrările se­siunii de la Viena au participat alături de repre­zentanţi cunoscuţi ai mişcării internaţionale pentru apărarea păcii, şi soli ai popoarelor din unele ţări, care n’au fost reprezentate până acuma la nici o consfătuire internaţională simi­lară, şi oameni care până de curând au stat departe de mişcarea pentru pace. în centrul discuţiilor a stat cea mai impor­tantă şi mai urgentă problemă a momentului actual: problema destinderii, a micşorării încor­dării internaţionale. în lumina acestei probleme au fost desbătute toate celelalte probleme inter­naţionale şi s-au căutat căile concrete şi efi­cace pentru rezolvarea lor. La aceste discuţii au participat şi reprezentanţii diferitelor culte religioase, aducând adeziunea credincioşilor lor la vastul program de acţiune pentru destinderea internaţională, pentru pace. Astfel din delegaţia noastră a făcut parte şi părintele vicar Ale­xandru Ionescu. între reprezentanţii creştini mai de seamă, care au luat cuvântul la această se­­siune, amintim pe: I. P. S. Mitropolit Nicolae de Krutiţi şi Colomna, pastorul evanghelic lu­­theran din Germania occidentală Martin Nie­möller, pastorul canadian Dr. J. Endicott şi alţii. P. P. S. Mitropolit Nicolae de Krutiţi şi Colomna, după ce a arătat că Biserica Orto­doxă Rusă, împreună cu întreg poporul sovie­tic, este stăpânită de năzuinţa păcii şi că for­ţele păcii cresc mereu în toată lumea, s’a ocu­pat în special de sarcina atragerii credincioşilor la cauza păcii. Amintind că la Congresul dela Viena, şi la sesiunea dela Budapesta, slujitorii diferitelor religii au fost larg reprezentaţi, î. P. S. S. remarcă pe deoparte că alăturarea adep­ţilor Islamului, budismului şi altor religii din Asia şi Africa la Lupta pentru Pace se adaogă noui forţe de luptă în frontul păcii, pe de altă parte în acelaş timp s’a lărgit şi mişcarea cre­ştinilor pentru apărarea păcii. Un număr tot mai mare de creştini de diferite confesiuni ajung la unica hotărîre justă: să lupte pentru pacea internaţională laolaltă cu popoarele, în încheere I, P. S. Sa a spus: „ Chem cu înflăcărare cre­ştinii şi credincioşii tuturor religiilor, să fim uniţi în cauza sfântă de apărare a păcii şi în lupta împotriva acţiunilor agresive ale duşma­nilor păcii !“ In acelaş sens a vorbit şi pastorul Martin Niemöller, care a propus să se adre­seze în numele Consiliului Mondial al Păcii un Apel către toţi slujitorii Bisericii în vederea intensificării luptei lor pentru pace, lupta pentru pace fiind o datorie sfântă a tuturor credincio­şilor şi a tuturor slujitorilor din diferitele Bise­rici creştine, în urma discuţiilor, a cuvântărilor, a lu­crărilor în sânul comisiilor, în care s’au trecut în revistă toate problemele internaţionale ac­tuale şi căile de soluţionare paşnică a lor, se­siunea dela Viena a Consiliului Mondial al Păcii a adoptat mai multe hotârîri. Astfel, a ales noui membru­ in Consiliul Mondial al Păcii şi în Biroul Consiliului Mondial al Păcii, a fixat sărbătorirea în 1954 a jubileurilor ma­rilor reprezentanţi ai culturii mondiale: 200 de ani dela moartea scriitorului englez Fielding, 50 de ani dela moartea lui A. P. Cehov, 50 de ani dela moartea compozitorului ceh Dvorak, 2400 de ani dela naşterea lui Aristofan, a apro­bat: Mesagiul adresat organizaţiilor şi perso­nalităţilor, care doresc slăbirea încordării inter­naţionale, Rezoluţia generală a Consiliului Mon­dial al Păcii, Apelul adresat oamenilor de şti­inţă din întreaga lume, şi Recomandarea Co­misiei culturale a Consiliului Mondial al Păcii cu privire la desvoltarea legăturilor culturale între popoare. Aceste documente fac o analiza clară a situatiei internaţionale, prezintă un vast program de acfiune pentru micşorarea încor­dării în relaţiile internaţionale, arătând căile concrete şi eficace pentru soluţionarea paşnică a problemelor ce preocupă azi omenirea, şi constitue totodată un înflăcărat apel adresat popoarelor de a nu precupeţi nici un efort în lupta pentru destinderea internațională, pentru tratative, pentru pace. Le publicăm în cele ce urmează. (Continuare In pag. 2) % 30 Decemvrie La 30 Decemvrie s a sărbătorit a şasea aniversare a R. P. Române. în cei 6 ani, cei­i au trecut de la proclamarea R. P. R., poporul muncitor a realizat în Patria se liberă şi independentă mari transformării revoluţionare. El a instaurat regimul de democraţie populară, în care puterea apar­­ţine oamenilor muncii dela oraşe şi sate, şi a pornit pe calea construirii socialis­mului in ţara noastră, dobândind s­ucese însemnate. Industria socialistă, care se des­­voltă într’un ritm nemaivăzut la noi în trecut, stă la temelia construirii socialis­mului şi a unei vieţi mai bune, mai feri­cite. In sectorul agricol, gospodăriile agr­­­cole de stat, gospodăriile agricole colective, şi întovărăşirile agricole, constitue nucleul­ agriculturii socialiste din ţara noastră. Viaţa culturală, ştiinţifică, artistică este în plină înflorire. Principalul scop al activităţii Sta­­tului este ridicarea nivelului de trai şi cul­tural al oamenilor muncii. Poporul munci­tor al ţării noastre întâmpină a 6-a aniver­­sare a R. P. Române, muncind cu elan pentru înfăptuirea marelui program de măsuri economice elaborat de plenara C. C. al P. M. R. din 19-20 August 1953 pe baza raportului prezentat de d. Gh. Gheorghiu-Dej, Preşedintele Consiliului de Miniştri. Prin aceste măsuri, sprijinindu-se realizările obţinute în industrializarea ţării şi pe desvoltarea de până acum a indu­­striei grele, guvernul pune în centrul preo­cupărilor sale realizarea unei producţii­ mărite în industria uşoară şi industria ali­mentară şi în agricultură. î­n felul acesta se ajunge la o abundenţă de produse ali­­mentare şi produse de larg consum, la ri­dicarea sistematică şi rapidă a nivelului de trai a oamenilor muncii. Căci în orânduirea socialistă totul stă în slujba nevoilor mate­riale şi culturale ale oamenilor muncii. De aceea alegerile de deputaţi în Sfa­turile Populare, care au avut loc în 20 Decemvrie 1953, au avut caracterul unei puternice manifestări de ataşament a po­­porului muncitor faţă de Patria sa, Patrie făurită prin luptă şi muncă,neprecupeţiţi. Dar toate aceste realizări importante au fost posibile numai datorită ajutorului fră­ţesc şi multilateral al Uniunii Sovietice şi sprijinului ţărilor de democraţie populară. De aceea poporul nostru împreună dra­gostea de Patria sa cu dragostea de ma­rea ţară a socialismului, Uniunea Sovie­tică. Ţara noastră este un factor activ în marele lagăr al democraţiei, socialismului (Continuare In pag. 3)

Next