Telegraful Român, 1955 (Anul 103, nr. 1-52)

1955-01-01 / nr. 1-2

___L lib m­­/, i--c sm---r INFORMAŢII a Mulţumire. înalt Prea Sfinţitul nostru Topolit Nicolae mulţumeşte pe acea­­cale tuturor celor ce l-au felicitat cu zi a Sf. Sărbători şi a Anului nou şi mpârtăşeşte arhiereşti binecuvîntări. Urare. Redacţia şi Administraţia .Tegrafului Român“ urează colaborato­­r, cetitorilor şi sprijinitorilor lui an , cu pace, bucurie şi progres, întru te bună sporire. Anunţ. Administraţia „Telegrafului min“ anunţă că abonamentul la „de­­ratul Romín“ pe anul 1955 este ace­ea în anul trecut, adică: Lei 25 pen­­parohii de d­. 111; lei 30 pentru pa­lii de d. NI. lei 40 pentru parohii de I. Rugăm pe C. Părinţi parohi să iţească abonamentul la începutul anu­­, pentru ca să putem face faţă cheltue- 3r de tipărire a foii­ lîîstelare de preot. Duminică, 19 septem­­­e 1954, a avut loc instalarea P. C. N. Gean­­tău în parohia Cibin-Sibiu, unde va sluji îm­­eună cu păr. I. Gherghel. După sf. Liturghie­­ Prof. A. Radu a recomandat pe noul păstor­­hovnicesc credincioşilor şi a dat citire Sînghe­­­i. Păr. N. Geangalău, după ce pune în faţă Ioa de păstorire duhovnicească a Mîntuitoru­­î, a sf. apostoli şi a sf. părinţi, arată ca C. Sa păstorit vreme de 24 ani în parohia (fost se­­fc protopopesc) din Sacadate (r. Sibiu), fiind istins pentru activitatea desfăşurată cu titlul de rotopop onoră.­„In Dumineci şi sărbători ne-am donat cu toţii în casa Domnului, unde impre­­nă am înălţat rugăciuni către Stăpînul cerului I al pâmîntului. Eram ca într-o familie unde arm­a oaia este desăvîrşitâ, pentru ca toţi aveam a­­ceeaşi ţintă, să facem, voia Domnului". „Eveni­­femeie cu caracter istoric m-au trimis la toamna anului 1948 să lucrez pe plan mai înalt, să ies din cuprinsul unei parohii, şi să-mi des voit acti­vitatea intr-o importantă acţiune religioasă, care frămîntă d­e două veacuri şi jumătate clerul şi credincioşii celor două Biserici romîneşti din Ar­deal. Realizarea visului de a aduna pe toţi cre­dincioşii de pe cuprinsul patriei noastre era acum o dorinţă care în statul nostru de demo­craţie populară, cu posibilitatea de liberă mani­festare religioasă, marea masă a credincioşilor şi o putea traduce în faptă ţară nicio piedică din partea nimănui. Credinţa şi manifestările re­ligioase ale credincioşilor din cele două Biserici au fost aceleaşi din totdeauna“. După ce vorbeşte despre măreaţa adunare de la Alfoa-Iun­a din 21 octombrie 1948, PC Sa arată că a muncit apoi în funcţia de consilier la Mitropolie. Amintind de vrednicii înaintaşi, ale căror morminte stră­juiesc altarul acestei biserici, spune că „avînd pururea înaintea ochilor pilda" acestor înaintaşi, „mă voi sili să corespund locului de muncă" pe care îi are, să îndemne pe credincioşi de a muncii conştiincios, pentru viaţa cea noua, să facă cunoscută pe scară cît mai largă străduinţa popoarelor iubitoare de pace pentru lichidarea divergenţelor pe calea tratativelor şi pentru men­ţinere,­ea păcii în lume, chezăşia progresului şi a ten­orii popoarelor“. In numele credincioşilor a rostit un cum­înt de bun venit epitropul bisericii, I. Fetru. Luni, 8 noembrie 1954 a avut loc sfinţirea bisericii din­ parohia Ocniţa (prot. Sarmaş), re­par.., fă s adica­­m exterior şi zugrăvită în interior, prin contribuţia benevolă a credincioşilor şi o­­sirena păr. Pop Augustin. Sf. slujbă a fost să­­vîrşită de un sobor de protopopi şi preoţi (Prot. I. Bordea Sărmaş, I. Pop Bistriţa, preoţii: Ioan 30 Decembrie (Urmare din pag. 1) porului muncitor şi nivelul cultural se ri­dică mereu, căci scopul suprem al socia­lismului este împlinirea nevoilor materiale şi culturale ale oamenilor muncii Păşind cu vigoare pe calea construirii socialismului, ţara noastră este un factor activ în marele lagăr al democraţiei, so­cialismului şi păcii. Sprijinîndu-se pe aju­torul frutesc şi multilateral al Uniunii So­vietice, în solidaritate cu ţările de demo­craţie populară şi cu toţi luptătorii pentru pace şi progres, poporul nostru priveşte cu încredere viitorul. Sub steagul păcii şi al muncii creatoare, el păşeşte cu hotărîre înainte­­ Todea-Valea largă, Diaconescu-Milaş, A. Pop- Ocniţa), în frunte cu P. C. Prot. vicar T. Belaşcu, ca delegat al I. P. hr. nostru mitropolit Nicolae. După sfinţirea apei şi stropirea bisericii cu apă sfinţită, în cadrul sfintei Liturghii au vor­bit: P. C. Prot. T. Belaşcu despre sf. Biserică şi cerce­tarea ei, aducînd şi binecuvîntarea Invit Prea Sf. nostru Mitropolit Nicolae şi apreciind hărnicia Păr. A. Pop, a Consiliului parohial şi a credin­cioşilor din parohie ; P. C. Prot. Ifrim Bordea — despre preoţie; P. C. Prot­­. Pop, care a mul­ţumit I. P. S. nostru mitropolit Nicolae pentru grija părintească arătată faţă de această parohie şi a promis să fie şi în viitor devotat slujitor­ al Bisericii ortodoxe, împreună cu credincioşii săi. La praznicul acesta biserica a fost plină de cre­dincioşi. El a fost un prilej de înălţare sufle­tească şi de manifestare a credincioşie­­lor faţă de Biserica noastră. Pe noi ne bucură vrednicia Par. A. Pop, care e un preot după rinduială, smerit activ, cult, apropiat de credincioşi — şi văednicia credincioşilor, care au jertfit cu dragă inimă pentru înoirea bisericii, şi le dori­m noi progrese pe calea credinţei şi a muncii, a at­aşamentului lor faţă de Biserica ortodoxă şi a devotamen­tului faţă de scumpa noastră Patrie R. P. R. Duminecă, 14 noembrie­ 1954, orele 16, a avut loc în Aula Institutului Teologic Univer­sitar, comemorarea lui Ştefan ce Mare. A vor­bit despre viaţa lui Ştefan cel Mare. Păr. Prof. M. Şesan, doi studenţi au citit fragmente din lucrarea lui M. Sadoveanu (Ştefan cel mare) şi din Rev. „Biserica Ortodoxă Română", alţi stu­denţi au recitat poezii despre Ştefan cel Mare şi s-au produs cu cîntece închinate lui Ştefan cel Mare şi armonizate de I. Vid­u, Gh Dima, C. Porumbescu etc. La serbare au fost de faţă I. P. S. nostru Mitropolit Nicolae, consilierii arhiepiscopişti, profesorii institutului şi studenţii teologi. Serbarea a avut un desăvârşit succes. Duminecă, 21 noembrie 1958 , a avut loc sfinţirea bisericii nou clădite din parohia Isene­­reuş (prot. Sighişoara), prin contribuţia credin­cioşilor, a sf. Patriarhii şi a Arhiepiscopiei noastre şi prin osîrdia "Păr. I. Pădureanu. Bise­rica s-a construit în 2 ani şi este pictată. E a doua biserică, pe care Păr. Pădureanu a zidit-o în activitatea sa pastorală Sfinţirea bisericii s-a săvîrşit de P. S. arhiereu-vicar Teodor, încon­jurat de soborul preoţilor. P. C. consilier secre­tar î. Munteanu, Protos. A. Scurtu, Prot. S. Dobre, I. Sîrbu, Gh. Pănculescu, Colceriu, ş. a., diacon fiind Păr. I. Bolog Au predicat P. S­­Teodor despre Biserică şi Păr. I. Pădurean, care a mulţumit autorităţilor bisericeşti şi credincio­şilor. „Cine nu munceşte, nici să nu mânînce“ Taxa poştală plătită in numerar tată Redactor: Profesor Dr. NICOLAE MLADIN,. f Preotul loan Ciora Da,vineaă 26 septembrie 1954 porţile vieţii celei veşnice s-au deschis, spre a primi pe cel ce a fost harnic slujitor al Domnului Hrimos, pe preotul loan Ciora, din parohia Zagori, protopo­piatul Sf. Gheorghe. Născut în 22 iulie 1884, în comuna Dridif- Fâgăraş, a urm­at cursurile şcolii primare din sat, complectindu-le apoi la liceul ,,A. Şagum" din Braşov. Glasul tainic al conştiinţei sale — influenţată de dragostea mere­ia­ ce Domnist Hristos — i-a condus paşi, spre Academiea Teo­logică din Sibiu, pe care a absolvit-o in acad. 1908. Idealul de a fi slujitor al lui Hristos ■— păstor de suflete i se pare a fi aţit de curat, măreţ şi frumos, incit doi ani după ce termina şi Academia Teologică s-a pregătit sufleteşte pentru primirea tainei celei mari, plină de răspunderea darului preoţiei. Astfel în anul 1910 după ce se căsătoreşte cu fica preotului Neagovici Ana, este hirotonit intru preot. Păstorind turma credincioşilor timp de 44 de ani, în Zagon, 1910—1912; Poiana Săraţi 1912—1913; Zagon 1913—1940; Toderiţa-Făga­­raş 1940—1944; Zagon 1944—1947. Anoi se pen­sionează din motive de boală, nein­cetind însă a sluji la Altarul Domnului Hristos, pînă In ultime clipă a vieţii sale. Cei 44 ani de păstorire surit ani încununaţi de o rodnică activitate. In mijlocul poporului fiind, a trăit bucuriile şi necazurile lui — şi a muncit plin de rîvnă pentru ridicarea şi prosperi­tatea lui. Ca. mărturie stau — şcoali şi Cămi­nul cultural din Zagon, iar in fiii:: I'opluti frumoasa Biserică — ridicate tre C. Sa. Inai­tul nostru stăpîn l-a şi răsplătit, i s-a acordat dis­tincția de a purta brîul roşu pentru nénie. Slujba înmormîntării s-a săvîrș .i în ziua or 28 septemvrie 1954, de un sobor de opt preoţi în frunte cu P. C. păr. protopop . Ar Ci­ch­er Cuvin­ de rămas bun au rostit per. protopop Iuliu Cucuiat în numele preoţilor şi .Ar. Dumitru Mereţ — frate împreună slujitor cu roposatul cm. Zagon, în numele credincioşilor din parohie. Purtat pe braţele preoţilor, armat ceîntr­­ata familie compusă din soţie şi vin fii cu so­ţiile lor, — dintre care unul e preot — şi Ar mulţimea, credincioşilor, a fost condus­ spre loc­ de veşnicii odihnă. Fie-ţi ţarina uşoară şi memoria rrecm ■­Ar. im. Oileami­­eeeeeectta&ee&ceec­a . t Cos­tin Petrescu 1873- 1954 La Bucureşti i-a stins din viaţă fiul picto­rului cu acelaş nume: Costin Petre-i­cu. Fi­loan la patriarhala vîrstă de 81 ani. Ficiorul Petrescu face parte din şcoala eclectică A fost un bun cunoscător al frescei bizan­tine. El e fruntaş între reprezentanţii şcoalii bizantine, adoptind un­­­­ bizantin simplificat Pecetea personali­...in­­ta a­­­tistice se ved­e pe toate icoanele şi picturile bise­riceşti lucrate de ei. Portretist, pictor decorativ, o distinge prin calităţi remarcabile. A executat la­răni serioase pe­ntru că şi-a luat temele din mediu sever și grav al Sfintei Scripturi A. picta arai a bFerth, între altele biserica red. reguli d­ n Alba Jude, ta capelă din Sibiu; dfcstmer­ea p­.-r 'rdit /• P- nostru Mitropolit Nicolae Ac. Prin moartea picicuA. A­.: • :a crta pia a un mare meșter ch peru -Aii, ier Hiecrca ■r­ •prezentării da seamă d picturii bisericești TN'­ ****** A AI-f. i l?it llgf'Tî . liSS .f S­Î Editura *„ Tiparul Tipografi«*1 .Printre pi­re»“, Sibiu­­.

Next