Telegraful Român, 1955 (Anul 103, nr. 1-52)
1955-01-01 / nr. 1-2
___L lib m/, i--c sm---r INFORMAŢII a Mulţumire. înalt Prea Sfinţitul nostru Topolit Nicolae mulţumeşte pe aceacale tuturor celor ce l-au felicitat cu zi a Sf. Sărbători şi a Anului nou şi mpârtăşeşte arhiereşti binecuvîntări. Urare. Redacţia şi Administraţia .Tegrafului Român“ urează colaborator, cetitorilor şi sprijinitorilor lui an , cu pace, bucurie şi progres, întru te bună sporire. Anunţ. Administraţia „Telegrafului min“ anunţă că abonamentul la „deratul Romín“ pe anul 1955 este aceea în anul trecut, adică: Lei 25 penparohii de d. 111; lei 30 pentru palii de d. NI. lei 40 pentru parohii de I. Rugăm pe C. Părinţi parohi să iţească abonamentul la începutul anu, pentru ca să putem face faţă cheltue- 3r de tipărire a foii lîîstelare de preot. Duminică, 19 septeme 1954, a avut loc instalarea P. C. N. Geantău în parohia Cibin-Sibiu, unde va sluji îmeună cu păr. I. Gherghel. După sf. Liturghie Prof. A. Radu a recomandat pe noul păstorhovnicesc credincioşilor şi a dat citire Sînghei. Păr. N. Geangalău, după ce pune în faţă Ioa de păstorire duhovnicească a Mîntuitoruî, a sf. apostoli şi a sf. părinţi, arată ca C. Sa păstorit vreme de 24 ani în parohia (fost sefc protopopesc) din Sacadate (r. Sibiu), fiind istins pentru activitatea desfăşurată cu titlul de rotopop onoră.„In Dumineci şi sărbători ne-am donat cu toţii în casa Domnului, unde imprenă am înălţat rugăciuni către Stăpînul cerului I al pâmîntului. Eram ca într-o familie unde arma oaia este desăvîrşitâ, pentru ca toţi aveam aceeaşi ţintă, să facem, voia Domnului". „Evenifemeie cu caracter istoric m-au trimis la toamna anului 1948 să lucrez pe plan mai înalt, să ies din cuprinsul unei parohii, şi să-mi des voit activitatea intr-o importantă acţiune religioasă, care frămîntă de două veacuri şi jumătate clerul şi credincioşii celor două Biserici romîneşti din Ardeal. Realizarea visului de a aduna pe toţi credincioşii de pe cuprinsul patriei noastre era acum o dorinţă care în statul nostru de democraţie populară, cu posibilitatea de liberă manifestare religioasă, marea masă a credincioşilor şi o putea traduce în faptă ţară nicio piedică din partea nimănui. Credinţa şi manifestările religioase ale credincioşilor din cele două Biserici au fost aceleaşi din totdeauna“. După ce vorbeşte despre măreaţa adunare de la Alfoa-Iuna din 21 octombrie 1948, PC Sa arată că a muncit apoi în funcţia de consilier la Mitropolie. Amintind de vrednicii înaintaşi, ale căror morminte străjuiesc altarul acestei biserici, spune că „avînd pururea înaintea ochilor pilda" acestor înaintaşi, „mă voi sili să corespund locului de muncă" pe care îi are, să îndemne pe credincioşi de a muncii conştiincios, pentru viaţa cea noua, să facă cunoscută pe scară cît mai largă străduinţa popoarelor iubitoare de pace pentru lichidarea divergenţelor pe calea tratativelor şi pentru menţinere,ea păcii în lume, chezăşia progresului şi a tenorii popoarelor“. In numele credincioşilor a rostit un cumînt de bun venit epitropul bisericii, I. Fetru. Luni, 8 noembrie 1954 a avut loc sfinţirea bisericii din parohia Ocniţa (prot. Sarmaş), repar.., fă s adicam exterior şi zugrăvită în interior, prin contribuţia benevolă a credincioşilor şi osirena păr. Pop Augustin. Sf. slujbă a fost săvîrşită de un sobor de protopopi şi preoţi (Prot. I. Bordea Sărmaş, I. Pop Bistriţa, preoţii: Ioan 30 Decembrie (Urmare din pag. 1) porului muncitor şi nivelul cultural se ridică mereu, căci scopul suprem al socialismului este împlinirea nevoilor materiale şi culturale ale oamenilor muncii Păşind cu vigoare pe calea construirii socialismului, ţara noastră este un factor activ în marele lagăr al democraţiei, socialismului şi păcii. Sprijinîndu-se pe ajutorul frutesc şi multilateral al Uniunii Sovietice, în solidaritate cu ţările de democraţie populară şi cu toţi luptătorii pentru pace şi progres, poporul nostru priveşte cu încredere viitorul. Sub steagul păcii şi al muncii creatoare, el păşeşte cu hotărîre înainte Todea-Valea largă, Diaconescu-Milaş, A. Pop- Ocniţa), în frunte cu P. C. Prot. vicar T. Belaşcu, ca delegat al I. P. hr. nostru mitropolit Nicolae. După sfinţirea apei şi stropirea bisericii cu apă sfinţită, în cadrul sfintei Liturghii au vorbit: P. C. Prot. T. Belaşcu despre sf. Biserică şi cercetarea ei, aducînd şi binecuvîntarea Invit Prea Sf. nostru Mitropolit Nicolae şi apreciind hărnicia Păr. A. Pop, a Consiliului parohial şi a credincioşilor din parohie ; P. C. Prot. Ifrim Bordea — despre preoţie; P. C. Prot. Pop, care a mulţumit I. P. S. nostru mitropolit Nicolae pentru grija părintească arătată faţă de această parohie şi a promis să fie şi în viitor devotat slujitor al Bisericii ortodoxe, împreună cu credincioşii săi. La praznicul acesta biserica a fost plină de credincioşi. El a fost un prilej de înălţare sufletească şi de manifestare a credincioşielor faţă de Biserica noastră. Pe noi ne bucură vrednicia Par. A. Pop, care e un preot după rinduială, smerit activ, cult, apropiat de credincioşi — şi văednicia credincioşilor, care au jertfit cu dragă inimă pentru înoirea bisericii, şi le dorim noi progrese pe calea credinţei şi a muncii, a ataşamentului lor faţă de Biserica ortodoxă şi a devotamentului faţă de scumpa noastră Patrie R. P. R. Duminecă, 14 noembrie 1954, orele 16, a avut loc în Aula Institutului Teologic Universitar, comemorarea lui Ştefan ce Mare. A vorbit despre viaţa lui Ştefan cel Mare. Păr. Prof. M. Şesan, doi studenţi au citit fragmente din lucrarea lui M. Sadoveanu (Ştefan cel mare) şi din Rev. „Biserica Ortodoxă Română", alţi studenţi au recitat poezii despre Ştefan cel Mare şi s-au produs cu cîntece închinate lui Ştefan cel Mare şi armonizate de I. Vidu, Gh Dima, C. Porumbescu etc. La serbare au fost de faţă I. P. S. nostru Mitropolit Nicolae, consilierii arhiepiscopişti, profesorii institutului şi studenţii teologi. Serbarea a avut un desăvârşit succes. Duminecă, 21 noembrie 1958 , a avut loc sfinţirea bisericii nou clădite din parohia Isenereuş (prot. Sighişoara), prin contribuţia credincioşilor, a sf. Patriarhii şi a Arhiepiscopiei noastre şi prin osîrdia "Păr. I. Pădureanu. Biserica s-a construit în 2 ani şi este pictată. E a doua biserică, pe care Păr. Pădureanu a zidit-o în activitatea sa pastorală Sfinţirea bisericii s-a săvîrşit de P. S. arhiereu-vicar Teodor, înconjurat de soborul preoţilor. P. C. consilier secretar î. Munteanu, Protos. A. Scurtu, Prot. S. Dobre, I. Sîrbu, Gh. Pănculescu, Colceriu, ş. a., diacon fiind Păr. I. Bolog Au predicat P. STeodor despre Biserică şi Păr. I. Pădurean, care a mulţumit autorităţilor bisericeşti şi credincioşilor. „Cine nu munceşte, nici să nu mânînce“ Taxa poştală plătită in numerar tată Redactor: Profesor Dr. NICOLAE MLADIN,. f Preotul loan Ciora Da,vineaă 26 septembrie 1954 porţile vieţii celei veşnice s-au deschis, spre a primi pe cel ce a fost harnic slujitor al Domnului Hrimos, pe preotul loan Ciora, din parohia Zagori, protopopiatul Sf. Gheorghe. Născut în 22 iulie 1884, în comuna Dridif- Fâgăraş, a urmat cursurile şcolii primare din sat, complectindu-le apoi la liceul ,,A. Şagum" din Braşov. Glasul tainic al conştiinţei sale — influenţată de dragostea mereia ce Domnist Hristos — i-a condus paşi, spre Academiea Teologică din Sibiu, pe care a absolvit-o in acad. 1908. Idealul de a fi slujitor al lui Hristos ■— păstor de suflete i se pare a fi aţit de curat, măreţ şi frumos, incit doi ani după ce termina şi Academia Teologică s-a pregătit sufleteşte pentru primirea tainei celei mari, plină de răspunderea darului preoţiei. Astfel în anul 1910 după ce se căsătoreşte cu fica preotului Neagovici Ana, este hirotonit intru preot. Păstorind turma credincioşilor timp de 44 de ani, în Zagon, 1910—1912; Poiana Săraţi 1912—1913; Zagon 1913—1940; Toderiţa-Făgaraş 1940—1944; Zagon 1944—1947. Anoi se pensionează din motive de boală, neincetind însă a sluji la Altarul Domnului Hristos, pînă In ultime clipă a vieţii sale. Cei 44 ani de păstorire surit ani încununaţi de o rodnică activitate. In mijlocul poporului fiind, a trăit bucuriile şi necazurile lui — şi a muncit plin de rîvnă pentru ridicarea şi prosperitatea lui. Ca. mărturie stau — şcoali şi Căminul cultural din Zagon, iar in fiii:: I'opluti frumoasa Biserică — ridicate tre C. Sa. Inaitul nostru stăpîn l-a şi răsplătit, i s-a acordat distincția de a purta brîul roşu pentru nénie. Slujba înmormîntării s-a săvîrș .i în ziua or 28 septemvrie 1954, de un sobor de opt preoţi în frunte cu P. C. păr. protopop . Ar Cicher Cuvin de rămas bun au rostit per. protopop Iuliu Cucuiat în numele preoţilor şi .Ar. Dumitru Mereţ — frate împreună slujitor cu roposatul cm. Zagon, în numele credincioşilor din parohie. Purtat pe braţele preoţilor, armat ceîntrata familie compusă din soţie şi vin fii cu soţiile lor, — dintre care unul e preot — şi Ar mulţimea, credincioşilor, a fost condus spre loc de veşnicii odihnă. Fie-ţi ţarina uşoară şi memoria rrecm ■Ar. im. Oileamieeeeeectta&ee&ceeca . t Costin Petrescu 1873- 1954 La Bucureşti i-a stins din viaţă fiul pictorului cu acelaş nume: Costin Petre-icu. Filoan la patriarhala vîrstă de 81 ani. Ficiorul Petrescu face parte din şcoala eclectică A fost un bun cunoscător al frescei bizantine. El e fruntaş între reprezentanţii şcoalii bizantine, adoptind un bizantin simplificat Pecetea personali...inta atistice se vede pe toate icoanele şi picturile bisericeşti lucrate de ei. Portretist, pictor decorativ, o distinge prin calităţi remarcabile. A executat larăni serioase pentru că şi-a luat temele din mediu sever și grav al Sfintei Scripturi A. picta arai a bFerth, între altele biserica red. reguli d n Alba Jude, ta capelă din Sibiu; dfcstmerea p.-r 'rdit /• P- nostru Mitropolit Nicolae Ac. Prin moartea picicuA. A.: • :a crta pia a un mare meșter ch peru -Aii, ier Hiecrca ■r •prezentării da seamă d picturii bisericești TN' ****** A AI-f. i l?it llgf'Tî . liSS .f SÎ Editura *„ Tiparul Tipografi«*1 .Printre pire»“, Sibiu.