Telegraful Român, 1958 (Anul 106, nr. 1-48)

1958-01-01 / nr. 1-2

4 Podoabe ale ortodoxiei răsăritene Viaţa cuviosului Nestor, cronicarul de la mănăstirea Pecersca Unul dintre scriitorii Rusiei vechi este cro­nicarul Nestor de la mănăstirea Pecersca din Kiev. Fericitul Nestor s-a născut in 1056. El este acela care ne­­face cunoscut începutul vieţii du­­­hovniceşti şi monastice din Rusia. Tot­odată cu­viosul Nestor scrie şi despre duhovnicescul în­temeietor al monahismului rus, cuviosul Antonie, cel cu adevărat sfînt, şi despre alţi urmaşi ai săi, care au devenit apoi sfinţi ai mănăstirii Pecersca. Dintre aceştia a fost şi acest vrednic de laudă cronicar. Nefiind încă monah, Cuviosul s-a deprins cu toată fapta bună cea călugărească ,adică: cură­ţenia trupească şi sufletească, sărăcia de bună voie, smerenie adîncă, ascultare, postire multă, rugăciune neîncetată, priveghere şi celelalte os­teneli. La vîrsta de 17 ani Fericitul părinte Nestor a mers la mănăstirea Pecersca pe cînd cuviosul Antonie trăia în peşteră, iar fericitul Teodosie fondase mănăstirea, cerîndu-le să-l îmbrace în îngerescul chip al­ călugăriei. Din scrierile sale reiese că el avea mare dragoste faţă de acei cu­­vioşi întemeietori şi nu numai cu cuvîntul, ci cu fapta şi cu adevărul. Odată primit în rîndul mo­nahilor, el proslăvea pe Dumnezeu în trupul şi în sufletul său, văzînd faptele cele bune şi lumi­nate ale celor doi mari luminători ai pămîntului rusesc. Iar după moartea cuviosului Antonie şi Teodosie, fericitul părinte Nestor primeşte înge­rescul chip monahicesc, de la cuviosul Ştefan, egumenul mănăstirii Pecersca, şi nu după mult timp a fost ridicat la treapta diaconiei. Din zi în zi îşi îndoia faptele bune, omorîndu-şi patimile trupeşti, ca să nu mai fie nici­decum trupesc, ci cu totul duhovnicesc, avînd bine întipărite în minte cuvintele Domnului: „Dumnezeu este duh şi cel ce se închină Lui, se cuvine să se închine cu duhul şi cu adevărul” (Ioan IV, 25). Pe duhul cel rău totdeauna îl biruia prin smerenie nespusă, căci pretutindeni se smerea pe sine şi se socotea nevrednic şi plin de păcate. In 1091, fraţii mănăstirii­ au făcut sfat ca să desgroape cinstitele moaşte ale cuviosului Teo­dosie şi să le mute din peşteră in sfînta biserică a necerschii. La această ascultare cel dintîi era fericitul Nestor.I In tot cursul vieţii sale s-a ostenit cu scrisul cronicilor (istorie) cum a fost: „Povestea anilor de început”, primul letopiseţ rusesc, atribuit con­deiului lui Nestor. Tot el scrie despre Boris şi Gleb şi Viaţa lui Teodosie la Pecersca. Insă cea mai desăvîrşită lucrare a sa se socoteşte scrierea despre mănăstirea Pecersca şi sfinţii şi monahii ce au trăit în ea. El a adormit întru Domnul la anul 1114 şi a fost aşezat în peşteră, unde cinstitul lui trup se odihneşte întru făcătoarea de minuni nestrică­­ciune. Acest cuvios scriitor de vieţi ale sfinţilor şi­ de cronici, şi-a scris lui însuşi nestricăcios lă­caş în coruri. “­­ Biserica li cinsteşte amintirea în ziua de 27 ale lunii octombrie. Fie ca rugăciunile acestui cu­vios scriitor să ne ajute şi nouă, de a fi scrişi în cărţile vieţii lui Hristos-Dumnezeu, ai cărui ani nu se vor împuţina, şi căruia cu Dumnezeu Tatăl şi cu făcătorul de viaţă Duh, i se cuvine toată slava, cinstea şi închinăciunea, acum şi pururea şi în vecii vecilor Amin. Preot CHIRIL PISTRUI — In ultimii trei ani prin gospodăriile agricole de stat au fost puse la dispoziţia ţărănimii muncitoare seminţe selecţionate de grîu, orz, porumb, floarea soarelui şi de alte plante cu care au fost însămînţate 4.376.570 ha. teren.­­ In anul 1935 un inginer agronom asigura îndrumarea agrotehnică la 30 de comune, ceea ce în­semna circa 12.500 ha. teren agricol. In prezent aproape în fiecare comună sunt in-n gineri sau tehnicieni agronomi. In afară de aceștia, în comune se găsesc ingineri­­zootehniști, medici veterinari, tehnicieni pomiviticoli, fito-sanitari etc. — înainte de 1944 un medic deservea pînă la 35.000 de lo­cuitori, ceea ce făcea ca numărul bolnavi­lor de pelagră, guşă, malarie, tuberculoză să fie de peste 3.850.000. Astăzi un medic deserveşte 810 locuitori. La sate funcţio­nează 225 spitale cu 13.000 de paturi, 2.000 de dispensare, 1.500 puncte săteşti de sănătate şi cîte un dispensar în fiecare raion. — In perioada 1951—1956 ţăranii au cumpărat numai prin cele 24.600 magazine ale cooperaţiei de consum măr­furi în valoare de 35.111.000.000 lei. Anul acesta volumul mărfurilor ce se desfac prin cooperative creşte cu peste 200 mili­oane lei faţă de anul 1956. — 12.094 cămine culturale şi case de­ citit, 2.076 colţuri roşii în G.A.C., 739 bi­blioteci săteşti, 11.101 biblioteci aparţinînd căminelor culturale şi caselor de citit, 1.783 biblioteci aparţinînd colţurilor roşii din G.A.C., sute de cinematografe săteşti şi caravane­­cinematografice. Iată doar cîte­­va din lucrurile noi în viaţa satului înfăp-, tuite în ultimii ani, cu care ţăranii mun­citori s-au obişnuit, li se par fireşti. — In anii primului cincinal ţăranii muncitori şi-au construit din veni­turile proprii un număr de case care ar pu­tea alcătui peste 400 de sate noi. — De la eliberare pînă la sfîrşitul pri­mului cincinal au fost electrificate cu peste 800 de sate mai mult decît în toţi­ anii re­gimului burghezo-moşieresc. Zece ani de mari realizări (Urmare din pag. 1) Sprijinind lupta pentru pace a popoa­relor lumii, lagărul socialismului nu se te­me de ameninţările celor ce vor să deslăn­­ţuie un nou război: el este destul de pu­ternic ,ca să se apere împotriva oricărui agresor şi să dea o contralovitură nimici­toare celor ce ar atenta la integritatea şi independenţa ţărilor socialiste. Privind peste realizările dobîndite în cei 10 ani de la proclamarea Republicii, poporul nostru se poate mîndri cu succe­sele sale şi poate privi cu încredere viito­rul. Avem o ţară frumoasă şi bogată, un popor harnic şi talentat, un stat al oame­nilor muncii de la oraşe şi sate şi prieteni buni şi puternici. Atîrnă de munca tuturor desvoltarea mai departe a succeselor de pînă acum, ca scumpa noastră patrie să înflorească şi să se întărească mereu. Săr­bătorind 10 ani de muncă paşnică şi crea­toare, poporul nostru păşeşte cu hotărîre înainte pe calea păcii, pe calea făuririi u­­nei vieţi din ce în ce mai îmbelşugate şi mai luminoase. T. R. Redactor : Profesor Dr. NICOLAE MLADIN TELEGRAFUL ROMÂN Statistică — Înainte de 23 august 1944 25.000 gospodarii moşiereşti şi chiabureşti deţineau mai mult pămînt decît 2.500.000 ţărani muncitori; peste 700.000 gospodării n-aveau deloc pămînt. — Prin reforma agrară din 1945 au fost împroprietăriţi 918.000 ţărani cu 1.109.000 ha pămînt. La aceasta se adaugă împroprietăririle ulterioare, din rezervele de stat. — In 1938 existau în ţară 4.858 tractoare (conven­ţionale) deţinute de moşieri şi chiaburi. In acelaşi timp, o treime din numărul gos­podăriilor ţărăneşti dispuneau de un plug la 3 gospodării, o grapă la 4 gospodării, a­semănătoare la 1.850 gospodării.­­ Azi datorită făuririi şi dezvoltării industriei proprii de tractoare şi maşini agricole şi ajutorului şi colaborării frăţeşti cu Uniu­nea Sovietică şi cu celelalte ţări socialiste, la sate sunt 239 S.M.T.-uri. Cele 19.746 tractoare, 15.569 pluguri de tractor, 5.612 semănători, 6.989 cultivatoare, 4.336 sece­­rători-legători, 8.175 batoze şi alte maşini ale S.M.T.-urilor lucrează pe ogoarele ţă­rănimii noastre. Din anul 1955 şi pînă în prezent prin Banca Agricolă s-au acordat credite în valoare de peste 1.998.000.000 lei pen­tru sporirea producţiei agricole, pentru procurarea de animale şi pentru con­­strucţii. Nr. 1—2 A­i ştiut că?... — POPULAŢIA GLOBULUI S-A DUBLAT în ultimii o sută de ani. In 1857 pe planeta noas­tră trăiau cam 1.100 milioane locuitori. Astăzi cifra populaţiei de pe glob se ridică la 2.500 milioane. — CEL MAI MIC CEAS DIN LUME a fost construit la Geneva. El cîntăreşte 93 de penti­­grame şi are un diametru de 11 mm. Acele sale sunt lungi de 1,3 și respective 2,4 mm. — OI CU SGARDA. Animalul favorit al lo­cuitorilor orașului sirian Alepp este oaia. Cu bla­na vopsită în culori foarte vii, ea este plimbată cu o sga­rdă de cîine prin oraș de către originalii ei proprietari. — 25 DE COPIL Malagura­ Folk din New­ York a dat naştere celui de al 25-lea copil al ei. Ea a născut de 5 ori gemeni. De la copiii ei că­sătoriţi, Malagura Folk, care este în viaţă de 45 ani, are 15 nepoţi. Tiparul Tipografiei ,,REÎNTREGIREA”, Sibiu Taxa poștală plătită în numerar

Next