Telegraful Român, 1969 (Anul 117, nr. 1-48)

1969-01-01 / nr. 1-2

PREŢUL INSERŢIUNILOR. Un cm2 60 bani pentru odată; dacă se publică de mai multe ori se dă rabat corespunzător. Inserţiunile se adresează ADMINISTRAŢIEI Telegrafului Român, Sibiu, strada 1 Mai nr. 35 Utes«*** (Srft»T5 I willUll FOAIE RELIGIOASĂ EDITATA DE ARHIEPISCOPIA ORTODOXĂ ROMANA DE ALBA IULIA ŞI SIBIU ARTICOLELE ŞI CORESPONDENŢA ABONAMENTUL: se adresează REDACŢIEI Telegrafului Român, Sibiu, strada 1 Mai nr. 35. — Articolele nepublicate nu se înapoiază. — Scrisorile nefrancate se refuză. Pe un an: Pe 6 luni. Pe 3 luni: 24 lei 12 lei 6 lei 160 de ani de la naşterea Mitropolitului Andrei Şaguna La începutul anului în curs se împlinesc 160 de ani de la naşterea pururea pomenitului mitropolit A. Şaguna, căruia îi închinăm, cu acest prilej, cî­­teva gînduri de evocare pentru cititorii gazetei noastre. Rar se află o figură de ierarh, care să fi ridicat demnitatea vlădicească la treapta înălţată de Şa­guna şi care să fi lăsat în urma sa un scaun vlădi­­cesc încărcat de atîta prestigiu, cum a făcut acest vlădică admirat, iubit şi venerat de credincioşii săi şi stimat şi preţuit şi de străini. Studiind viaţa şi opera mitropolitului Şaguna, figura lui ne apare tot mai strălucită, iar realizările lui ne umplu de admiraţie. Astfel ajungem la constatarea că acest mare arhiereu, care şi-a pus toată priceperea şi iscusinţa, precum şi toată vrerea sa în slujba idea­lurilor permanente ale Bisericii strămoşeşti din T­ransilvania, a fost nu numai un om strălucit al vremurilor în care a trăit, ci, prin viaţa şi munca sa, a rămas un mare dascăl şi în vremurile pre­zente pentru toţi slujitorii altarului strămoşesc, de felul cum trebuie să lucreze pentru a-şi împlini misiunea încredinţată lor şi pentru a-şi sluji cu iu­bire şi devotament Biserica în slujba căreia se află şi Patria ai cărei fii­ sunt. ■Jti act al Providenţei divine trebuie socotit faptul că acest tînăr talentat, care a studiat fi­lozofia şi dreptul, care cunoştea mai multe limbi şi căruia i se deschideau cariere strălucite, nu a fost atras de aceste perspective, ci s-a decis să studieze teologia, dedicîndu-se slujirii preoţeşti. Cu adevărat, Mitropolitul Andrei trebuie conside­rat ca un trimis al cerului în fruntea Bisericii ar­delene, într-un timp cînd credincioşii ei aşteptau un om deosebit, care să-i ridice din starea de umi­linţă şi asuprire în care se aflau. Acest lucru îl confirmă cît se poate de semnificativ şi următoa­rele rînduri din Telegraful Român nr. 4011868, unde citim: „Românii gr. ort. din Transilvania dacă au avut să treacă prin multe greutăţi şi necazuri, iată că sub conducerea unui bărbat trimis Bisericii şi naţiunii de Dumnezeu, au sosit iarăşi în pământul făgăduinţei al legislaţiunii din care cu încetul fură izgoniţi, pe timpul foametei de drepturi egale, căşunate de seceta privilegiilor feu­dalismului“. Activitatea multilaterală a Mitropolitului An­drei îşi are obîrşiile în conştiinţa profundă a mi­siunii sale preoţeşti, în adîncul sentimentului său religios, peste care era altoită o fierbinte dragoste de popor. Din această conştiinţă a misiunii sale şi a dragostei pentru marea familie a păstoriţilor săi, a izvorît bogatul şi cuprinzătorul său program, exprimat în una din circularele sale: „Eu nimic nu doresc aşa tare ca binele vostru şi iubirea mea către voi (păstoriţii mei) nu o poate nimic a­­morţi“. Opera vrednicului arhiereu nu poate fi apreciată la justa ei valoare decît numai comparînd ceea ce a aflat la venirea lui şi Transilvania, cu ceea ce a rămas pe urma păstoririi sale, de un sfert de veac. El a găsit un popor, deşi majoritar, ţinut sub regimul unor legi nedrepte, o Biserică strămo­şească supusă sub jurisdicţia unei ierarhii străine de aspiraţiile credincioşilor ei şi o Biserică săracă materialiceşte, încît episcopul ei abia avea­ o reşe­dinţă modestă, fără fonduri şi fundaţiuni, o preo­ţime slab pregătită, un popor cu şcoli puţine şi nu exista tipografie şi nici organe de publicitate Din realizările marelui Mitropolit Şaguna, re­ţinem doar pe cele mai de seamă ca: participarea la Adunarea de pe Cîmpia Libertăţii din Blaj din 1848. Luptînd pentru dreptele revendicări ale cre­dincioşilor săi, el nu s-a arătat niciodată şovin şi lucrul acesta ni-l arată desele poveţe date fiilor săi duhovniceşti de a trăi în bună înţelegere şi pace cu toate naţionalităţile conlocuitoare. „Să avem, iubiţilor mei, dragoste frăţească atît între noi cît şi către celelalte naţii cu noi locuitoare“ — spunea el într-o scrisoare pastorală. In munca sa de ridicare obştească, un rol deo­sebit acorda preoţimii noastre, de a cărei pregă­tire s-a îngrijit în chip special. în acest sens, încă în toamna anului 1846 hotărăşte ca pregătirea candidaţilor la preoţie, să se prelungească de la 6 luni la un an, ridicînd cursul teologic la doi, apoi la trei ani. Un accent deosebit pune Mitro­politul Şaguna pe recrutarea candidaţilor la preo­ţie care nu puteau fi primiţi în Institutul Teolo­gic fără ştirea sa şi a căror purtare morală a ur­mărit-o şi a supraveghiat-o de aproape. El voia să facă din preoţii satelor noastre adevăraţi pă­rinţi ai obştei dreptcredincioase, pe care să o în­veţe prin cuvînt şi faptă, cu blîndeţe şi dragoste, tot ce ajută la progresul religios-moral, cultural, social şi material al acestei obşte. El pune bazele unei fundaţii a Seminarului din care se acordau bi­rli. siHzkvrttErr .nct­c.:„jțc. -* ' *- " Cu banii săi proprii cumpără o tipografie, pe care o dăruieşte apoi Eparhiei, în care tipăreşte un mare număr de cărţi de cult, cărţi de în­văţătură creştină şi manuale didactice etc. El pune bazele unui fond pe care îl va spori continuu, pen­tru catedrala mitropolitană care se va înălţa mai tîrziu. Printr-o perseverenţă demnă de admirat, reuşeşte să obţină, în 1864, reînfiinţarea mitropo­liei noastre. Astfel, românii ortodocşi din Tran­silvania, după 164 ani, dobîndesc din nou dreptul la mitropolie. Bazat pe principiile Evangheliei şi ale Sf. A­­postoli, pe canoane pe care le cunoştea foarte bine, utilizînd şi elemente viabile din tradiţia noastră bisericească. Mitropolitul Şaguna ne-a dat „Sta­tutul Organic“, de la a cărui aplicare se împli­nesc 100 de ani, eveniment consemnat de gazeta noastră în două numere din anul trecut. Dată fiind importanţa lui deosebită, principiile lui au fost luate ca bază la organizarea întregii Biserici Ortodoxe Române. O atenţie deosebită acordă el învăţământului con­fesional, organizînd şcolile poporale existente şi sporindu-le numărul prin înfiinţarea altora, astfel încît la moartea sa existau aproximativ 600—700 şcoli poporale, un liceu confesional la Braşov, un gimnaziu inferior la Brad, o şcoală comercială su­perioară, o şcoală reală şi o şcoală de fetiţe la Braşov. El pledează nu numai pentru sporirea continuă a şcolilor poporale şi pentru cît mai multă învă­ţătură, ci şi pentru învăţarea de meserii, ceea ce rezultă şi dintr-o circulară, în care marele mitro­polit spunea: „Drept aceea îmi ridic glasul şi zic: la meşteşuguri turmă credincioasă, la meşteşuguri,­ pentru că fiind tu numeroasă poţi forma din fiii tăi oameni învăţaţi, care să-ţi apere interesele, meşteşugari care să-ţi înmulţească şi susţină econo­mia naţională, căci numai aşa făcînd vei putea nă­dăjdui şi aştepta revărsarea unor zile mai plăcute mai vesele şi mai senine . . .“. Şaguna, care a lucrat cu atîta dîrzenie pentru ridicarea culturală a maselor ţărăneşti, a fost acela prin a cărui stăruinţă s-a aprobat şi înfiinţarea, societăţii „Astra", care a avut atunci pentru ro­mânii transilvăneni, rolul unei adevărate universi- Cuvîntul Arhipăstorului Potrivit obiceiului statornicit, I. P. S. Mitro­polit Nicolae a informat pe credincioşi despre lu­crările Adunării Naţionale Bisericeşti şi ale Sf. Sinod, prezentînd şi cîteva din aspectele activităţii externe şi interne a Bisericii noastre în cursul a­­nului 1968. In legătură cu activitatea externă (Consiliul Ecumenic al Bisericilor, vizitele P. F. Patriarh Justinian şi ale altor ierarhi etc.), I. P. S. con­chide: „Aşadar, noi ţinem legături cu toate Biseri­cile naţionale pe baza independenţei şi respectului reciproc, pentru ca prin unitatea şi dragostea lui Iisus Hristos, să aducem contribuţia comună la pacea, propăşirea şi binele omenirii întregi. S-au arătat de asemenea vizitele făcute în ţara noastră de către conducătorii altor Biserici, ca de pildă cu prilejul sărbătoririi P. F. Patriarh Justinian, cînd am avut înalţi oaspeţi şi noi aici la Sibiu. S-au discutat şi probleme privind viaţa noastră bisericească internă, pe primul plan situîndu-se problema unităţii noastre pe toate planurile. Se cuvine deci să dezvoltăm, să întărim şi să desă­­vîrşim atît unitatea noastră într-o singură Bise­rică străbună, cît şi unitatea noastră naţională. Duxp. lungul veacurilor,■■ du­pă cum şli­n, noi am învins multe şi grele obstacole tocmai prin uni­tatea noastră. Şi astăzi, imperativul de căpetenie este acela al unităţii în jurul conducătorilor noştri iubiţi, pentru construirea unei Patrii înfloritoare, libere şi independente. Au fost dezbătute şi alte probleme şi realizări. Intre acestea este şi aceea că, potrivit hotărîrii Sf. Sinod, la fiecare Centru mitropolitan şi episcopesc, vor fi instalaţi Episcopi-vicari, la centrele mitro­politane, şi Arhierei-vicari la centrele episcopeşti. Deocamdată, la Mitropolia Moldovei şi Sucevei a fost ales P. Cuv. Arhim. Irineu Crăciunaş, care­­a făcut studiile la Sibiu, iar metania de închino­­viere la M-rea Brîncoveanu de la Sîmbăta de Sus şi care este un element de valoare şi de la care se aşteaptă rezultate frumoase. La Mitropolia Sibiului a fost ales P. S. Episcop vicar patriarhal, Visarion. P. S. Sa este din Tran­silvania (de lângă Cluj), fiind un element de va­loare din fosta Biserică greco-catolică, cu studiile făcute la Roma şi un ostenitor vrednic în ogorul Bisericii noastre. Prin lucrarea noastră comună, a Mitropolitului şi a Episcopului-vicar, unitatea noas­tră se va întări şi se va desăvîrşi. lată numai cîteva din elementele pe care am ţinut să vi le aduc la cunoştinţă în legătură cu Sesiunea Sf. Sinod, care arată că Biserica noastră este orientată mereu spre actualitate, că credinţa noastră în Iisus Hristos este mereu izvor de viaţă nouă. (Continuare în pag. 4)­tăţi populare. Prin întreaga sa activitate, Mitropo­litul A. Şaguna rămîne un exemplu luminos de ie­rarh, exemplu de muncă şi jertfelnicie, pentru toţi care sunt chemaţi să slujească credincioşilor Bise­ricii strămoşeşti. _________ Pr. prof. S. VLAD * Rostit de I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului în Catedrala mitropolitană din Sibiu, Duminică, 22 decem­brie 1968. Nr. 1—2

Next