Telegraful Român, 1978 (Anul 126, nr. 1-48)
1978-01-01 / nr. 1-4
ANUL 126 Sibiu, i—io ianuarie iy/6 mi iei FOAIE RELIGIOASA EDITATA DE ARHIEPISCOPIA ORTODOXĂ ROMANA A SIBIULUI ABONAMENTUL: l’e un an: 25 lei Cont nr. 45.10.4.09.2 ARTICOLELE ŞI CORESPONDENTA se adresează REDACŢIEI Telegrafului Român, Sibiu, str. 1 Mai nr. 35. Articolele nepublicate nu se înapoiază. Cititorii din străinătate se pot abona, adresîndu-se la ILEXIM Departamentul Export — Import Presă, P. O. Box 136- 137 — telex: 11226, București, str. 13 Decembrie nr. 3. La 125 ani de apariţie neîntreruptă „Ne mîndrim cu toţi cei care au ştiut să ţină sus steagul luptei pentru neatîrnare, pentru independenţă, cu toţi cei care au luptat pentru ca poporul român să fie stăpîn pe destinele sale!“ „Cunoaşterea istoriei, preţuirea ei constituie un important factor de învăţăminte şi totodată un îndemn de a face totul pentru a duce mai departe făclia civilizaţiei, materiale şi spirituale, de a înălţa tot mai mult edificiul socialismului în România.“ NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România »IUMM r» u'rpH*i*r». t ss-*- 4. «Jtn* tu*’. ’Sftattt*» «5 «*«»»†•*» I ^»x^**&*** ‘'t &**♦* -** v-r-K&t*jw ****•{• ne ;h- '. i #1 f. . .» «uri ui* -f** î I *:**✓**.- vjjcct*»**. " t Vtpa | • • «*•*« 1 Hi \mx% CI Bl« 3. iMnsapUÎ IS5.L fittí* < it* rn waÍÍ**«. *.... „ i,*u a*L *^*.1 #**-**■»* ♦**# «-«fi, Pţ| ttuMket^UM M»i *»*t*ţ* fám «r «M «M N M :*M*«*»* <• ♦» I rv ***«*«$ ** «. i^I wV«« <# »•**• «■*. Tflittt 7. femapil. SwwtWTjiimi ti emiți Un Zsi:itwS, etti «• ti tentat?» .fmrvitpii» nmnâ Kt v4itsr». Tspna Wantn. Essests te» btifu sut Jo**??«. «teintecn sa o. ns «le maui,«■Mite ossnneflTC Uii fm pstek Ittriiten.«at ii» SuairtetfO. Mo npSm'» nterte. 4«p «I .pa ui j a rspnn MttMter» *x teotndn me«JJlHai OU SAiJI'OojH.tt’ ispaspi «op. Am* f porni uiti mi ful Ml no+uti nonei rirtu*» te te*rp»i.n; tef n'te •H.Msrt w! nrjurspf npasrHr tuf» ».« se»« P* mof»t*. tort tr.lh «{irta an at ro a ,oterti«cmi-i a pa»»»« te » «*» tete vrrperhrt te test« co* e**».. fi» .icpissrt donuitt. Jmn aotefi-fs »»i.itsH, rrw.i. vtrpo «wpteiwS cora.ra.te » U l^nit jawuiBf» w te Bfitet* lima *i.«« CmttjTa .»«i .smmk-iw te Somárja «io a cmmtepa. ntte oi«4f* »0 ®. 1» tete ao Jlonriwfte, te Onwp* Bont», eobo afin aojtepi tBicrt 1:medM* »1 Jte .jmtptwannri. *• f«*n*l mm*#*- «axm « «* Urare La împlinirea a 125 de ani de apariţie neîntreruptă, — eveniment care cinsteşte presa noastră bisericească —, Telegraful Român se înfăţişează cititorilor înveşmîntat în aureola jubileului său, cu hotărîrea de a continua opera sa în ţară şi peste hotare. Ctitorit de pururea pomenitul mitropolit Andrei Şaguna, în condiţiile de grea viaţă religioasă şi naţională de la mijlocul secolului trecut, Telegraful Român a fost un fidel purtător de cuvînt al năzuinţelor spre mai bine ale obştei noastre româneşti din Transilvania, purtînd stăruitor făclia dorinţei de eliberare naţională, de dreptate socială şi de unirea tuturor românilor într-un singur stat. In anii noştri de bogat şi multilateral avînt creator, cînd poporul român este stăpîn pe destinele sale, zidindu-şi o viaţă nouă şi afirmîndu-se în chip strălucit în viaţa internaţională , Telegraful Român îşi împlineşte cu destoinicie chemarea sa bisericească şi patriotică, împărtăşind, cu acest prilej festiv, patriarhiceasca noastră binecuvîntare, facem Telegrafului Român urarea de a fi şi de acum înainte slujitor vrednic al neamului şi Bisericii. IUSTIN Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române zmic. Telegraful Român la 125 ani de la apariţie La 3 ianuarie 1853 vedea lumina tiparului, primul număr al Telegrafului Român. Important eveniment pentru acele vitrege vremuri cînd: „Domni vicleni jurau pe spadă să sfarme sfînta noastră lege“, cum cînta poetul suferinţelor Transilvaniei, Octavian Goga. De sub teascurile tipografiei, înfiinţată la anul 1850 de marele mitropolit Şaguna, ieşeau cărţi folositoare neamului românesc din această provincie subjugată de Habsburgi. Telegraful Român venea să completeze, să satisfacă necesităţile mereu crescînde ale publicului dornic de a cunoaşte, dornic de a afla veşti de la fraţii de pe celălalt versant al Carpaţilor. Aceasta era marea misiune a Telegrafului Român, aceasta era marea răspundere ce şi-o asumase la apariţia sa, de a ţine cît mai strîns uniţi pe fraţii de un sînge şi de o lege. In lunga sa apariţie, băminul Telegraf n-a dezminţit nădejdile ce s-au pus în el. Toate frămîntările vremii pe plan extern, toate evenimentele importante, toate faptele măreţe cu care poporul român se poate mîndri au fost consemnate cu mult zel în paginile Telegrafului Român. La numai cîţiva ani după apariţie, Telegraful Român vibra de emoţie şi bucurie cînd saluta Unirea Principatelor şi pe primul domnitor al României în persoana lui Alexandru Ioan Cuza. Visul de aur al poporului român de a fi una într-o singură ţară, într-o Dacie care să cuprindă pe toţi cei ce vorbesc o limbă şi păstrează aceeaşi lege moştenită de la străbuni, se întrezărea la orizont. în paginile Telegrafului Român din anul 1861 apare un articol cu titlul semnificativ: „Limba şi Naţionalitatea“ din care vom cita: „Individualitatea unui popor se manifestă şi susţine prin limbă, limba este fâşia comună a tuturor fiilor de o mamă, ea este vasul în care se păstrează cugetele şi simţămintele, cercarea şi ştiinţa, cîştigurile dobîndite şi dorul; ea este mijlocul spre învierea şi lăţirea acestora ea singură este măsura culturii“. Prin paginile Telegrafului Român era mobilizat poporul să participe la înfiinţarea Asociaţiunii ASTRA, căci conchiemarea făcută de mitropolitul Şaguna se adresa către „toţi inteligenţii Naţiunii noastre“. Această prestigioasă Asociaţie românească — împreună cu Biserica, singura instituţie românească de pe aceste meleaguri cu un trecut atît de zbuciumat — a fost tribuna de luptă pentru emanciparea poporului român, în acele vremuri atît de vitrege. La 23 octombrie 1861, cu ocazia inaugurării şi deschiderii ASTRE, Sibiul şi Blajul şi-au dat mina frăţeşte, neţinînd seama de despărţirea vremelnică făcută de duşmanii poporului român la 1700. Primul preşedinte al ASIREI, Andrei Şaguna, spunea în discursul inaugural: „Mărturisesc sincer convingerea mea, că eu problema asociaţiunii noastre o caracterizez precît de nobilă şi frumoasă şi unică în felul său astăzi în întreaga noastră naţiune din toate părţile, unde se află ea, pre asta şi de serioasă şi grea, pentru că cere o perseverenţă de fier şi un sacrificiu din inimă.“ In aceste puţine cuvinte se vede viziunea lui Andrei Şaguna pentru ridicarea neamului românesc, pentru emanciparea poporului, oriunde s-ar afla el. Această concepţie avansată justifică sacrificiile făcute de Şaguna pentru naţiunea română. Discursul reprezentantului Blajului , persoana lui Timotei Cipariu scoate în evidenţă originea poporului român, unitatea şi continuitatea lui pe aceste meleaguri. Nu putem să nu remarcăm cît de bine era orientat bătrînul nostru periodic, cum a căutat să cultive în sufletele cititorilor dragostea de neam, vorbind mereu despre gloriosul trecut al poporului român. Intre redactorii „Telegrafului Român“, se numără Nicolae Cristea, marele patriot luptător pentru drepturile poporului român. Cu cită claritate erau expuse punctele de vedere ale naţiunii române, în paginile Telegrafului Român în timpul în care era redactor Nicolae Cristea, se poate constata citind un articol din această perioadă. Relatînd evenimentele din Balcani din anii 1877— 1878, marele patriot ne apare şi un mare ecumenist, in înţelesul de azi al cuvîntului. Nicolae Cristea militează pentru românii din Balcani — macedo-românii — precum şi pentru celelalte naţiuni care nu trebuie să fie înghiţite de naţiunile mari. Totodată scria, într-unul din numerele anului 1878, „că un popor nu poate trăi decît prin luptă şi că nepăsarea îl omoară“. Pe tot parcursul anilor de asuprire, poporul era mobilizat la luptă. (Continuare în pag. a 4-a)