Telegraful Român, 1978 (Anul 126, nr. 1-48)

1978-01-01 / nr. 1-4

ANUL 126 Sibiu, i—io ianuarie iy/6 mi iei FOAIE RELIGIOASA EDITATA DE ARHIEPISCOPIA ORTODOXĂ ROMANA A SIBIULUI ABONAMENTUL: l’e un an: 25 lei Cont nr. 45.10.4.09.2 ARTICOLELE ŞI CORESPONDENTA se adresează REDACŢIEI Telegrafului Român, Sibiu, str. 1 Mai nr. 35.­­ Articolele nepublicate nu se înapoiază. Cititorii din străinătate se pot abona, adresîndu-se la ILEXIM Departamentul Export — Import Presă, P. O. Box 136- 137 — telex: 11226, București, str. 13 Decembrie nr. 3. La 125 ani de apariţie neîntreruptă „Ne mîndrim cu toţi cei care au ştiut să ţină sus steagul luptei pentru neatîrnare, pentru independenţă, cu toţi cei care au luptat pentru ca poporul român să fie stăpîn pe destinele sale!“ „Cunoaşterea istoriei, preţuirea ei constituie un important factor de învăţăminte şi totodată un îndemn de a face totul pentru a duce mai departe făclia civili­zaţiei, materiale şi spirituale, de a înălţa tot mai mult edificiul socialismului în România.“ NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România »IUMM r» u'rpH*i*r». t­ ss-*- 4. «Jtn* tu*’. ’Sftattt*» «5 «*«»»†•*» I ^»x^**&*** ‘'t &**♦* -** v-r-K&t*jw ****•{• ne ;h- '. i #1 f. . .» «uri ui* -f** î I *:**✓**.- vjjcct*»**. " t Vtpa | • • «*•*« 1 Hi \mx% CI Bl« 3. iMnsapUÎ IS5.L fittí* < it* rn waÍÍ**«. *.... „ i,*u a*L *^*.1 #**-**■»* ♦**# «-«fi, Pţ| ttuMket^UM M»i *»*t*ţ* fám «r «M «M N M :*M*«*»* <• ♦» I rv ***«*«$ ** «. i^I wV«« <# »•**• «■*. Tflittt 7. femapil. SwwtWTjiimi ti emiți Un Zsi:itwS, ett­i­ «• ti tentat?» .fmrvitpii» nm­nâ Kt v4it­­sr». Tspna Wa­­ntn. Essests te» btifu sut Jo**??«. «teintecn sa o. ns «le maui,«­­■Mite ossnneflTC Ui­i fm pstek Ittriiten.­«at ii» SuairtetfO. Mo npSm'» nterte. 4«p «I .pa ui j­ a r­spnn MttMter» *x teotndn me­­«JJlHai OU SAiJI'OojH.tt’ ispaspi «op. Am* f porni uiti mi ful Ml no+uti nonei rirtu*» te te*­­rp»i.n; tef n'te •H.Msrt w! nrjurspf npasrHr tuf» ».«­ se»« P* m­­of»t*. tort tr.lh «{irt­a an at ro a ,oterti«cmi-i a pa»»»« te » «*» tete vrrperhrt te test« co* e**».. fi» .icpissrt donuitt. Jmn aotefi-­fs »»i.itsH, rrw.i. vt­rpo «wpteiwS cora.ra.te » U l^nit jawuiBf» w te Bfitet* lima *i.«« CmttjTa .»«i .smmk-iw te Som­árja «io a cmmtepa. ntte oi«4f* »0 ®. 1» tete ao Jlonriwfte, te Onwp* Bont», eobo afin aojtepi tBicrt 1:­­med­M* »1 Jte .jmtptwannri. *• f«*n*l mm*#*- «axm « «*­ Urare La împlinirea a 125 de ani de apariţie neîntreruptă, — eveniment care cinsteşte presa noastră bisericească —, Telegraful Român se înfăţişează cititorilor înveşmîn­­tat în aureola jubileului său, cu hotărîrea de a continua opera sa în ţară şi peste hotare. Ctitorit de pururea pomenitul mitropolit Andrei Şaguna, în condiţiile de grea viaţă religioasă şi naţională de la mijlocul seco­lului trecut, Telegraful Român a fost un fidel purtător de cuvînt al năzuinţelor spre mai bine ale obştei noastre româneşti din Transilvania, purtînd stăruitor făclia do­rinţei de eliberare naţională, de dreptate socială şi de unirea tuturor românilor în­­tr-un singur stat. In anii noştri de bogat şi multilateral avînt creator, cînd poporul român este stăpîn pe destinele sale, zidindu-şi o viaţă nouă şi afirmîndu-se în chip strălucit în viaţa internaţională , Telegraful Român îşi împlineşte cu destoinicie chemarea sa bisericească şi patriotică, împărtăşind, cu acest prilej festiv, patriarhiceasca noastră binecuvîntare, facem Telegrafului Român urarea de a fi şi de acum înainte slujitor vrednic al neamului şi Bisericii.­­ IUSTIN Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române zmic. Telegraful Român la 125 ani de la apariţie La 3 ianuarie 1853 vedea lumina tiparului, primul număr al Telegrafului Român. Important eveniment pentru acele vitrege vremuri cînd: „Domni vicleni jurau pe spadă să sfarme sfînta noastră lege“, cum cînta poetul suferinţelor Tran­silvaniei, Octavian Goga. De sub teascurile tipo­grafiei, înfiinţată la anul 1850 de marele mitro­polit Şaguna, ieşeau cărţi folositoare neamului românesc din această provincie subjugată de Hab­sburgi. Telegraful Român venea să completeze, să satisfacă necesităţile mereu crescînde ale publicu­lui dornic de a cunoaşte, dornic de a afla veşti de la fraţii de pe celălalt versant al Carpaţilor. A­­ceasta era marea misiune a Telegrafului Român, aceasta era marea răspundere ce şi-o asumase la apariţia sa, de a ţine cît mai strîns uniţi pe fraţii de un sînge şi de o lege. In lunga sa apariţie, bă­­minul Telegraf n-a dezminţit nădejdile ce s-au pus în el. Toate frămîntările vremii pe plan extern, toate evenimentele importante, toate faptele mă­reţe cu care poporul român se poate mîndri au fost consemnate cu mult zel în paginile Telegra­fului Român. La numai cîţiva ani după apariţie, Telegraful Român vibra de emoţie şi bucurie cînd saluta Unirea Principatelor şi pe primul domnitor al Ro­mâniei în persoana lui Alexandru Ioan Cuza. Vi­sul de aur al poporului român de a fi una într-o singură ţară, într-o Dacie care să cuprindă pe toţi cei ce vorbesc o limbă şi păstrează aceeaşi lege moştenită de la străbuni, se întrezărea la orizont. în paginile Telegrafului Român din anul 1861 apare un articol cu titlul semnificativ: „Limba şi Naţionalitatea“ din care vom cita: „Individualita­tea unui popor se manifestă şi susţine prin limbă, limba este fâşia comună a tuturor fiilor de o ma­mă, ea este vasul în care se păstrează cugetele şi simţămintele, cercarea şi ştiinţa, cîştigurile dobîn­­dite şi dorul; ea este mijlocul spre învierea şi lă­ţirea acestora ea singură este măsura culturii“. Prin paginile Telegrafului Român era mobilizat poporul să participe la înfiinţarea Asociaţiunii ASTRA, căci conchiemarea făcută de mitropoli­tul Şaguna se adresa către „toţi inteligenţii Na­ţiunii noastre“. Această prestigioasă Asociaţie ro­mânească — împreună cu Biserica, singura institu­ţie românească de pe aceste meleaguri cu un tre­cut atît de zbuciumat — a fost tribuna de luptă pentru emanciparea poporului român, în acele vre­muri atît de vitrege. La 23 octombrie 1861, cu ocazia inaugurării şi deschiderii AST­RE­­, Sibiul şi Blajul şi-au dat mina frăţeşte, neţinînd seama de despărţirea vremelnică făcută de duşmanii po­porului român la 1700. Primul preşedinte al AS­­IREI, Andrei Şaguna, spunea în discursul inau­gural: „Mărturisesc sincer convingerea mea, că eu problema asociaţiunii noastre o caracterizez precît de nobilă şi frumoasă şi unică în felul său astăzi în întreaga noastră naţiune din toate păr­ţile, unde se află ea, pre asta şi de serioasă şi grea, pentru că cere o perseverenţă de fier şi un sacrificiu din inimă.“ In aceste puţine cuvinte se vede viziunea lui Andrei Şaguna pentru ridicarea neamului românesc, pentru emanciparea poporului, oriunde s-ar afla el. Această concepţie avansată justifică sacrificiile făcute de Şaguna pentru na­ţiunea română. Discursul reprezentantului Blajului , persoana lui Timotei Cipariu scoate în evi­denţă originea poporului român, unitatea şi con­tinuitatea lui pe aceste meleaguri. Nu putem să nu remarcăm cît de bine era orientat bătrînul nos­tru periodic, cum a căutat să cultive în sufletele cititorilor dragostea de neam, vorbind mereu des­pre gloriosul trecut al poporului român. Intre redactorii „Telegrafului Român“, se numă­ră Nicolae Cristea, marele patriot luptător pen­tru drepturile poporului român. Cu cită claritate erau expuse punctele de vedere ale naţiunii ro­mâne, în paginile Telegrafului Român în timpul în care era redactor Nicolae Cristea, se poate constata citind un articol din această perioadă. Relatînd evenimentele din Balcani din anii 1877— 1878, marele patriot ne apare şi un mare ecume­nist, in înţelesul de azi al cuvîntului. Nicolae Cristea militează pentru românii din Balcani — macedo-românii — precum şi pentru celelalte na­ţiuni care nu trebuie să fie înghiţite de naţiunile mari. Totodată scria, într-unul din numerele anu­lui 1878, „că un popor nu poate trăi decît prin luptă şi că nepăsarea îl omoară“. Pe tot parcursul anilor de asuprire, poporul era mobilizat la luptă. (Continuare în pag. a 4-a)

Next