Timpul, iulie 1876 (nr. 65-83)
1876-07-22 / nr. 82
r A4 TV -4 T UMPUL3 Zice că nu primesce acesta resoluțiune, că este anti-constituțională ? Ce se va face? Comisia pare să emită un mandat și ministeril să nu-l execute. D. Em. Costinescu, propune un alt cap de acuzare și care este faptul de desființare de înscrise. D. L. Catargi a ordonat desființarea sau arderea corespondențelor cari descoperea abuzurile sale. D. I. Câmpinenu propune o resoluțiune care e relativă la tote și prin care se dă dreptul comitetului numit de Cameră de a aduna tote faptele prin care se inculpă foștii miniștrii și cari fapte se vor depune la Curtea de Casațiune. Se cere închiderea discuțiunea și se aprobă. Ședința se suspendă patru cinci minute pentru ca comisiunea întrunindu-se să se pronunțe asupra amendamentelor. La redeschiderea ședinței, de raportare comunică Adunăre, amendamentele pe care comisiunea le a admis, respins și rectificat. Se citește prima resoluțiune astfel modificată și punându-se la vot, se primește cu 98 voturi contra a 3 și 7 abțineri din 101 votanți. D. Colonel Gherghelly, propune ca înaintea celorlalți miniștrii și ca secundă resoluțiune se se pue ca ordine d. Teodor Rosetti. Pentru acesta dor d. Pantazi Ghica dă citire unei propuneri în acest sens, enumerându-se faptele ce i se impută. D. Pantazi Ghica, dice că decă dăm în judecată, trebue să se dea în judecată și d. Rosetti care s’a făcut solidar cu colegii săi, fiind în frunte cu dânșii în comiterea faptelor imputate. D. G. Mârzescu, zice că mai înteî să ne ocupăm de miniștrii propuși de comisiune și apoi de ceî-l-alțî. Se pune la vot decă trebue a se pune în ordine d. Rosetti, ca a doua resoluțiune și se respinge. Se citește resoluțiunea a doua privitóre pe fostul ministru de finanțe P. Mavrogheni. D. Em. Costinescu, propune modificarea unor articole. Comisiunea a admis: Se pune la vot acestă a doua resoluțiune și se primește cu 90 voturi contra a 4 și 6 abțineri din 94 votanți. Se citește resoluțiunea a treia privitore pe fostul ministru de finanțe G. Gr. Cantacuzino. D. V. Maniu,zice că -și face datoria către d-sa și Adunare, spre a se opri la o persona care formula cele mai frumose pagine din istoria țarei. D-sa )fice că ar fi dorit ca acest om să nu fie în rîndul celor ce se dau în judecată. A votat pentru darea în judecată a d-lui Catargiu, pentru că a fost inamicul neîmpăcat al țărei, pe când d. Cantacuzino a fost cu totul din contra. D-sa spune cum d. Cantacuzino ca ministru de lucrări publice, a făcut să nu se emaneteze, drumurile de fer. Acesta e un fapt mare și care ar trebui să se aștepte la o recunoștință din partea țărei. Pentru acesta d-sa va vota în contra resoluțiunei. D. E. Pătărlăgenu, zice că d. Cantacuzino fiind in Prahova unde e și d-sa, crede de a d-sale datorie de a spune din faptele sale publice. D. Cantacuzino în 1875 printr’un anunț <jice cetățenilor că adunendu-se în casa prefectuluiub președința d-sale ca ministru a desemnat pe personele care să fie alese de deputați. D-sa enumera mai multe fapte prin care se inculpă d. Cantacuzino. D. Pantazi Ghica, propune un amendament relativ la faptul a se imputa că prin vinderea moșiei Sfatului Cornățel, d. G. Gr. Cantacuzino, ca ministru, a cumpărat’o. Comisiunea se întrunește a se pronunța. D. P. Grădiștenu, zice că votăm aceste resoluțiunî fără să fim convinși de veracitatea faptelor. D. N. Voinov, b’pe că nu trebue să confundăm un individ cu o familie. Familia Cantacuzino are drept la recunoștința țărei Decă însă unul din acesta familie a călcat drepturile țărei, se face culpabil. Faptele comise de d. Cantacuzino sunt destule cari să-l facă culpabil. Discuțiunea se închide. D. raportare, declară că comisiunea a priimit parte din amendamentul d-lui Pantazi Ghica. Se pune la vot resoluțiunea a treia și se primește cu 78 voturi contra 21 din 99 votanți. Se citește resoluțiunea a patra privitore pe fostul ministru de resbel general I.Em. Florescu. Se citește un amendament. Comisiunea întrunindu-se, admite amendamentul. Se pune la vot resoluțiunea a patra modificată și se primește cu 84 voturi contra 3 din 781 votanți și 8 abțineri. D. I. Câmpineau,zice că fiind rudă cu d. General Florescu nu putea să se facă judecătorul șefi și sti 1 acuze și pentru acesta s’a abținut. Ședința se rădică la o a 53/4. Ședința de Mercur 21 Iulie 1876. Ședința publică se deschide la ora 12 sub președința d-lui C. A. Rosetti, cu îndeplinirea formalităților obicinuite. Sumarul ședinței precedente citindu-se, se aprobă. D. Ministru de finance reagă pe dd. deputația trece în secțiuni unite pentru o jumătate oră, în scopul de a se consulta pentru modificarea impositului personal, acesta fiind o cestiune de dreptate și care nu póte adăsta întârziere. D. El. Vergall, desvoltă interpelarea sa asupra ministrului de finanțe. D-sa rugă a i se arăta cum s’a arendat moșiile Statului în periodul 1876. Sub fostul guvern s’a făcut un regulament cum nu s’a mai văzut, ceea ce a făcut ca arendașii cei buni, în fața lui, să refuze și să se presante la licitație, aceia ce plăceau administratorilor. Din acestă causă s’a născut pagube așa de mari pentru Stat, încât numai d. ministru de finance pate să dea informațiuni sigure. Deca d. ministru e sigur pentru acestă prădare, nu înțelege cum nu s’a conformat legei, dând afară pe acei răi administratori. Pentru acesta conform legei, d. ministru de finanțe pate, printr’un referat către consiliul de miniștri, să ceră alungarea lor. D-sa Zice, că decă d. ministru știe, a făcut ceva? D-sa crede că va face. Pe lingă reglement mai sunt faptele care atestă roua credință. Astfel o moșie din Romanați care în cea din urmă periada trebuia să se dea cu 50,000 franci, s’a dat d-lui senator Vlahuți cu 28,000. D-sa mai enumera și alte asemenea arendări de moșii afară din lege și în detrimentul Statului. D. ministru de finanțe. «Zice că administrația domeniilor, era o secție făcând parte din ministerul de finanțe; ministerul trecut a crezut de cuviință a reforma legea ei și a forma administrația de astăzi, însă s’a înșelat asupra produsului la care se aștepta să vadă. D-sa Zice că știe cât de rău se conduce acea administrație, și pentru acesta a presentat un proiect de lege Camerei. Rogă dar pe Adunare a lua cât mai curând în desbatere acel proiect de lege. D-sa zice că e forte timid, căci, destituind pe unii și puind pe alții, trebue să fie sigur de aceștia. D. Vergati Zice ca să se facă un referat la consiliul de miniștrii și să se ceră alungarea lor. Nu se pate, Zice d. ministru, pentru că tóte lucrările lor sunt făcute și aprobate de consiliul miniștrilor trecut și prin urmare fată responsabilitatea cade asupra celora care am aprobat acele lucrări. D-sa rugă pe d. Vergatl a depune o moțiune prin care să se ceră trecerea la ordinea Zilei și tot de odată a răspunde întrebărea d-sale dacă trebue să urmeze cu vânzarea garanției acelora care au rămas datori Statului sau trebue a se mai amina cestiunea. D. Furculescu, rugă pe Cameră a nu aproba d-lul ministru a amâna cestiunea vampirei. D-sa zice că d. ministru nu pote cere acesta Camerei, legea Zice că se se esecute prin vânzări de garanții, aceia din arendași care sunt insolvabili. D. ministru, dér, trebue a se conforma legei, și chiar dacă unii merită amânare, d-sa póte face ceva, căci este responsabil. D. ministru de finanțe. Zice că a esecutat legea, dar arendașii a venit la Cemeră cu petițiune. Puterea esecutivă nu pate decât a executa contractul, dar când din arendașii vin și se rugă ai amâna puțin cu plata și nu li se aprobă, eltanii dânșii vin la Cameră. D. E Pătărlăgenu zice că e bine informat că administrarea moșelor Statlui se face forte rea și în cea mai mare pagubă pentru Stat. D-sa Zice că sunt 63 de moșii nearendate Aceste moșii, administrația a găsit de cuviință a le da în regie. Aceste moșii produceau pentru Stat 1,400,000. D-sa Zce ce a întrebat dupe ce regulament se dă aceste moșii în regie? Administrația a respuns că așa a găsit de cuviință, fără s’aibă vre-un regulament și în unele părți a însărcinat pe omenii d-lor ale dirige. In județul Teleorman sunt 14 moșii d’ale Statului, s’a însărcinat o singură persona de Stat a le dirige. A întrebat ce retribuțiune se dă acestor persone? I s’a respuns că mai nimic nu i se dă, adică li se dă 10 la sută din profitul întreg, astfel dar administrația domeniilor plătesce pe an 42.000 lei. D-sa mai zice că și în județul Ilfov se petrece tot astfel cu moșiile Statului. D-sa Zice că e imposibil ca un funcționar să fie respungetor de averea Statului ce admnistresă. De aceia d sa dă citire unei propuneri în sensul că : Camera mulțămită de esplicațiunele d-lui ministru de finance ’1 vogă a lua memri pentru acoperirea din averile administratorilor a pagubelor causate Statului și astfel trece la ordinea Zilei. D. Ministru de finance, d-sa Z ce că condițiunile grele ale legei, a adus starea acesta a moșiilor Pentru acesta câți proprietari au rămas cu moșiile inspinafte, și arendașii din causa grelelor condițiune, au fugit în Turcia! Administratorii în tabloul presentat d-sele nu concord să cu cele arătate de d. Pătărlăganul sa să vină la administrație și să constate adevărul. Pentru acesta rugă pe d Pătărlăganu a modifica moțiunea și a cere numirea unei comisiuni care să se ducă la administrație spre a constata faptele. D. El. Vergatti, Zice că ar fi bine să examinăm faptele ascunse, ce Zice d. ministru că esistă. Apoi ar trebui modificate condițiunile arătate ca grele de d. Ministru. In privința anchetei ce Zice d. ministru, ca să se numescă, d-sa Zice că deja este una pentru Ministeriul de finance, și aceia să mergă la administrația domentilor și să constate tote acestea. D. Ministru de finance, rugă pe d. Vergattia propune ca comitetul delegaților ce examinasă proiectul de lege depus de d-sa, să mergă la domeniu să examinese actele de sub guvernul trecut. Se cere închiderea discuțiunei și se aprobă. Propunerile se trimit la secțiuni. D. Ministru de finance, dă cetire unui mesagiu pentru trimiterea unui proiect de lege pentru reorganisarea Casei de Depuneri și consemnațiuni. Un altul pentru tăerea monedei in sumă de 3 milione. Un altul pentru desființarea impositului impus cultivatorilor de vii, pentru ca cel puțin cu vinul să se facă concurență pe piețele nóstre, vinurilor străine. Se trimit la secțiuni. Se continuă desbaterea resoluțiunilor de punere sub acuzare a foștilor miniștrii. De raportare citesce resoluțiunea a cincea prin care se acusă fostul ministru de justiție, Al. Lahovary. Se pune la vot resoluțiunea a cincea și se primeșce cu 88 voturi contra 4, din 92 votanți. D. Negulescu declară că s’a abținut pentru cașul de rudenia cu d. Lahovary. Se citesce resoluțiunea a șasea privitóre pe fostu 1 ministru de externe V. Boerescu. D. Negulescu. Zice că propune ca adăogire la actul de acusațiune, faptul că a presentat Camerei convențiunea cu Austria. D. Boerescu n’a arătat causa pentru care a încheiat acastă convențiune, că n'a consultat pe nimeni, și c’apoi c’a jucat tata noptea cărți atunci când trebuia să se ocupe mai serios cu acea convențiune. In acestă afacere s’a vezut că d. ministru de lucrări publice nu s’a amestecat, ci numai d. Boerescu s’a ocupat. Se scie că d. Boerescu mai din impunere, pentru că Austria ’î-a umplut peptul cu decorațiune, a făcut să se voteze acea convențiune care e atât de periculosa pentru țară. D-sa citesce un amendament în acest sens și rogă pe Adunire a’l aproba. Dr. VuHurescu, Zce ca în actul de casare ce se fac trebue să fim condus numai de spiritul de drenate. Se zice că convențiunea s’a votat fără să se consulte Camera. D-sa Zice că acea convențiune s’a votat de Cameră și de Senat, și prin urmare, nu e numai d. Boerescu responsabil D. G. Mărsescu Zice că înțelege a se da în judecată întregul consiliut de miniștrii, să se dea în judecată pentru ori-ce fapte comise contra legei, dar nu înțelege să se acuse pentru c’a presentat Camerei acel proiect de convențiune. Atunci d. Negulescu să facă un amendament prin care să se propună darea in judecată a deputaților care a votat acea convențiune. D. D. Giani, anunță an adaus la actul de acusațiune acela,că decă s’a dat în judecată d. Catargi, să se dea toți colegi iî sei, pentru că așa se înțelege când colegi d. Catargi au comis în unire nisce asemenea fapte. Astfel este cestiunea drumurilor de fer făcută prin jurnale și isălite de d Boerescu. D sa zice că nu face cestiune personală nici odată dupe cum s’a vezut, ci sa nu se ocupă de persone, se ocupă de fapte D-sa Zice că să se admtă amendamentele pentru ca să se complecteze actul de acusațiune D raportor Zice că se va da sarcina Comisianei, numită de Cameră, care să adune tóte faptele. D. D. Giani Z^ă că déca s’a decis acesta nu înțelege de ce mai propune amendament și se declară ca mulțumit. D. P Grădișteanu. Zice că în privința amendamentului d- n. Negulescu, nu se póte admte. D. Boerescu, pentru care d-sa n’are nici o simpatie, nu pate fi responsabil către Curtea de Casațiune, el este responsabil către națiune, către istoria care va nara faptele sale Causa nu e de cât Camera care a trecut pe de asupra, votând acea convențiune. D-sa zice că nu s'a luat nicî o decisiune d’a nu se admite amendamentele. Nu înțelege dar cum nu se admite noi capete de acusațiune pentru d. Boerescu, când pentru ce î l’laltî s’a admis? Cum admitem trimiterea in judecată a miniștrilor, fară să avem elementele trebuinciose? De raportare declară că comisiunea a respins amendamentul d-lui Negulescu, mai cu semn pentru motivul că unul din susțiitori acestui amendament, ’șî-a retras semnătura. Se pune la vot resoluțiunea a șasea și se primesce cu 82 voturi contra 7 și 9 abțineri din 89 votanți. Se citesce resoluțiunea a șaptea privitore pe fostul ministru de externe și justiție G. Costaforu. Necerând nimeni cuvântul, se pune la vot resoluțiunea a șaptea și se primeșce cu 81 voturi contra 6 și 9 abțineri din 87 votanți. Se citesce resoluțiunea a opta privitore pe fostul ministru de culte și instrucțiune publică Titu Maiorescu. Necerând nimeni cuvântul, se pune la vot și se primeșce cu 87 voturi contra 1 și 9 abțineri din 88 votanți. D. G. Mârzescu Zice că a avut nenorocirea d’a fi cel mai intim amic al d-lui Maiorescu și apoi inimicul seu cel neîmpăcat. Pentru acest motiv a crezut de cuviință a se abține. D. A. Visanti, Zlie c’a fost în disgrația d-lui Maiorescu, pentru acest motiv se abține. D. raportare, citesce resoluțiunea a noa privitóre pe fostul ministru de justiție și lucrări publice N. Cretzulescu. Necerând nimeni cuvântul se pune la vot resoluțiunea a noua și se primesce cu 79 voturi contra 9 din 88 votanți. Ședința se suspendă pentru 5 minute. La redeschidere, d. Pantazi Ghica, Z’ee că era când a presentat amendamentul seu, s’a decis a se pune dupe resoluțiunea a noua. Deca s’a decis a se da în judecată foștii miniștrii, apoi să se facă dreptate pentru toți. Decă se dă de culpabil fostul guvern, d Carp a fost unul din agenții cei mai diligenți în fostul guvern, d. Carp a luat parte la tóte faptele comise de acel guvern. D sa citesce amendamentul relativ la d. Carp format drept resoluțunea a Zecea. D. Gr. Vulturescu, Z’ce ca s’a numit o comisiune care să constate tóte faptele și personele ce le au comis D-sa Zice, că nu va vota amendamentul d-lui Pantazi Ghica. D. Carp se inculpă că a declarat că nu e decât o continuare a d-lui Maioressu. Aci se vede că nu e altceva decât setea de acuzare. Pentru ca să votese î en insolință trebue, să scie faptele de care e inculpată persona ce se acusă. Terminind, cere a se respinge amendamentul D. N. Dimancea, rogă pe Cameră a crede că aceea cari au suscris amendamentul, între care și d-sa, n’au făcut din setea d’a acusa. Acusațiunile ce s’au adus d-lui Maiorescu. Se pot aduce și d lui Carp Când d. Carp a 7's că e continuatorul d-lui Maiorescu, a Z’s ca primesce și împărtășesce crimele comise de ceî-lalțî* Aci am venit să facem justiția și justiția sa condamne pe fiecare dupe faptele sale. D. G. Mârzescu declară că fiind contra punerei în acuzare a d-lui Carp, și fiindcă d. Diman”cea a vorbit pentru, trebuia să se dea cuvântul celui care, ar voi să vorbesca contra și prin urmare să nu se închidă discuțiunea. !