Timpul, noiembrie 1889 (nr. 3-15)
1889-11-25 / nr. 11
a cunoștiințat direcțiunea târgului de vite de la Constanța că,doresce a cumpăra din acel târg un număr de peste 24.000 vite mari, și că peste 10 zile, adică la 30 Noembrie ,curent, va incepe cumpărătoarea. Aceste știri fiind destul de îmbucurătoare pentru comerciul nostru de vitele grăbesc a le aduce cu plăcere la cunoștința d-voastre, ca să aveți timpu necesar pentru transportarea la Constanța, a vitelor ce ați dori să desfaceți in tergul de acolo. Odată cu aceasta, veți bine-voi a cunoaște că am intervenit la ministerul lucrărilor publice să facă ca direcțiunea generală a căilor ferate să pună la disposițiunea proprietarilor vagoanele trebuitoare pentru transportul vitelor cu calea ferată pănă la Fetesci și de la Cernavoda pana la Constanța, iar pentru transbordata pe Dunăre intre Fetesci și Crnavoda s’au destinat bacuri, cari vor face un serviciu regulat și permanent Primiți, vă rog dnul meu, asigurarea osebitei mele considerațiui. Ministru, Gr. G Pancescu. Ministerul de Interne Se aprobă regulamentul privitor la modul de funcționare a azilului de noapte, construit deja comuna București pe cheiul Dămboviței pentru săraci, astfel cum s’a votat de consiliul comunal in ședința sa de la 27 Octombre anul curent. [x— Se aprobă regulamentul privitor la veniturile din abonamente la serviciul curățirei gunoaelor particulare, votat d consiliul comunal al Capitalei in ședința sa de la 28 Octombre 1889. —x— D. Dimitrie Catargi este numit in funcțiunea de prefect al județului Roman, in locul vacant. —x— D. N. G. Boldur Epineanu este numit in funcțiunea de prefect al județului Dorohoiu, in locul d-lui Gr. Hoban demisionat. . — x— D. Scarlat Al. Crăciu, actual comisar inspector clasa I, in funcțiunea de comisar-director, in locul d-lui G Cârlova, trecut in altă funcțiune D. Ștefan O. Șuțu, in funcțiunea de comisar-inspector clasa I, in locul d-lu Scarlat Al. Orascu, trecut comisar-director. —x— Ministerul de Justiție D. Pantele Obedenaru, licențiat al facultaței juridice din Paris, fost membru supleant de tribunal, intrunind condițiunile art. 1, 3 și 7 din legea de admisibilitate, s’a numit membru la tribunalul Ilfov, in locul dlui G. Bursan, demisionat. —x— D. Dimitrie M. Ghelmegeanu, licențiat al facultaței juridice din București, actual judecător al oolului Oltenița, in aceeași calitate la ocolul Drăgășani, județul Vâlcea, in locul vacant. D. I. E Manolescu-Macri, licențiat al facultaței juridice din București, intrunind condițiunile art. 47 din legea judecătorielor de ocoale, judecător al ocolului Oltenița, in locul d-lui Dimitrie M. Ghelmegeanu, permutat. Știri mărunte Austria. In cercurile curiei se anunță că s’a hotărât căsătoria arhiducelui Ferdinand, moștenitor al tronului. El va lua pe arhiducesa Maria- Dorothea, fiica arhiducelui Iosef, nepot al împăratului și comandant in șef a landerei ungare. Mama arhiducesei este o fiică a principelui August de Saxe-Coburg-Gotha și a principesei Clementina d’Orleans. Principele Ferdinand al Bulgariei ar deveni prin această unire unchiul viitorului împărat al Austro-Ungariei. Știrea acestei căsătorii nu va fi publicată in mod oficial de cătrn Februarie viitor, după aniversarul morței arhiducelui Rudolf. * «■ * Negocieri Turco-Ruse. Agenția Română dă astăzi o desmințire la informațiunea publicată de Daily News, relativă la negocieri Turco-Ruse. Iată textul informației ziarului englez : „E .svon prin cercurile oficiale că negocieri secrete se urmează intre Rusia și Turcia. Ar fi vorba de cedarea unei părți a Armeniei Turce, cesiune care s’ar face formal in primăvara viitoare daca isbutesc negociările „Nu se zice ce va da Rusia in scimb , dar este probabil că partea ei in ințțelegerea aceasta, va fi ertarea rămășiței din indemnitatea ultimului resbel și oarecare garanții.“ „Poarta știe bine că Rușii sunt in orice caz hotărâți de a pune măna, cu bună înțelegere sau cu de-a sila, pe Erzerum, din primul moment in care s’ar incepe resboiul, sau chiar de la întâiul pretext ce s’ar ivi. Știrea aceasta care, de altmintere, are in toate privințele nevoe de confirmare, ar dovedi că Sultanul nu este tocmai pe punctul de a intra in intreata alianță. Informațiunile noastre particulare ne îndreptățesc a nu avea nici o grijă in această privință.“ de economie mujea are hatăr la funcționarii noștr In adevăr, avem funcționari lățiți de județe și de comune. Astia n’au dreptul la pensie. Ei bine, intrebați unde le sunt rețisrile ce ’și vor fi făcut ei insuși,pentru asigurarea zilelor negre ‘ Asigur că nu se găsesc nici l0 cari să’și fi făcut asemenea mineri. Știu că tinerii oștri iubesc libertatea , nici mieiu-mi place mai puțin, insă sunt cuvins că și libertatea trebue s aibă marginile ei. Ori voiți să lăsă liber și pe acei ce voiesc să arunce in abis ? voiți să lasațca funcționarii care nu știu economia, să peară de foame la batrănie, ori in cas de infirmitate ? Acasta nu este resonabil. A doua obiecțiuni Fondul economic ce se poate forma la casa de retragere, nu pote fi suficient pentru asgurarea otrănetelor. Spre a vede căte de nefondată această obiecțiune, să luăm căteva exemple numerice: a) . Un funcționa are 100 lei pe lună. Dacă i se rețin 10 °/o de către casa de retragere, el va avea fondul economic 2,000 lei după 12 ani, 4,100 lei după 20 ani, 8,200 lei după 30 ani; 12,000 lei după 26 ani. De i se va reține insă 1500 va avea : 3,000 lei după 13 ani; 6200 lei după 20 ani; 12,300 lei după 30 ani și 18.000 lei după 36 ani. b) Funcționarul cu 100 lei pe lună in primi 10 ani, cu 150 lei in alți 10 ani și cu 200 lei in anii următori, va avea (reținerea fiind 10%: 2,200 lei după 12 ani, 5,000 lei după 20 ani, 11,100 lei după 30 ani, 16,500 lei după 36 ani. Iar cu reținere de 15% va avea: 3,200 lei după 12 ani, 7,400 lei după: 20 lei, 16,500 lei după 30 ani, 14,1Ä o lei uuii» 36 ani. c) . Funcționarul retribuit toată perioda de serviciu cu 200 lei pe lună, reținerea fiind 15% va avea: 6.000 lei după 12 ani, 8,700 lei după 16 ani, 12,400 lei după 20 ani, 16,500 lei după 24 ani, 21.500 după 28 ani, 28,800 lei după 32 ani și 36,000 lei după 36 ani. d) . Acel retribut cu 200 lei pe lună in primi 10 ani, și cu căte 300 lei in alți 10 ani, și cu căte 400 lei in restul anilor, va avea reținerea fiind 15% 6,400 lei după 12 ani, 10,000 lei după 16 ani, 14,500 lei după 20 ani, 20,700 lei după 24 ani, 28,400 lei după 28 ani, 37,000 lei după 32 ani și 46,600 lei după 36 ani. Cifrele acestea sunt destul de eloquente pentru a demonstra netemeinicia obiecțiunei. Ori sunt neasigurate bănețele, când și cel mai mic amploiat poate avea capitalul de 18,000 lei ? Este rău dacă moștenitorilor le rămâne un capital sigur, un loc de pensie care curănd incetează? A treia obiecțiune . Pentru funcționarii cari n’au împlinit 30 ani de serviciu, este mai preferabilă chiar legea actuală a pensiilor, decăt legea casei de retragere, ce se propune , căci funcționarul care a a servit 20 ani, mai degrabă se va mulțumi cu suma ce ’i vine ca pensie de căt dividentul fondului său economic. Nici această obiecțiune nu e destul de solidă, după cum se poate vedea din exemplul următor : Funcționarul retribuit cu 100 lei pe lună, ar primi, după 20 ani de serviciu, pensie nette 40 lei pe lună, iar văduva sa ar primi mai puțin. Un alt funcționar in aceleași condițiuni de serviciu, ar primi, după sistemul ce propun cel puțin dividentul de 26 lei pe lună ; văduva sa ar primi tot atât, dar să nu se uite că, in acelaș timp are și un capital sigur de 6.200 lei. A patra obiecțiune. Dacă s’ar admite sistemul de inființarea casei de retragere, atunci repartiția beneficiilor se va face proporțional cu capitalul fiecaruia, și cu timpul, prin urmare, neavăndu-se in vedere meritul, cum se vor răsplăti funcționarii meritoși? Răspunsul e ușor. Pentru incuragiarea și răsplătirea funcționarilor vrednici, pot fi aceste mijloace : decorarea, gradarea, avansarea și scutirea de oarecare taxe. încă un cuvănt in favoarea sistemului propus pentru inființarea casei de retragere , funcționarii ne mai așteptându-se la pensie, vor fi prinși de gustul de a-și mări fond[.] economic pr*** duspuneri voluntare. Această împrejurare, pe de o parte va desvolta spiritul de economie, iar pe de altă parte va face ca fiecare funcționar să caute a-și asigura mai bine viitorul. Pentru ca chestiunea privitoare la asigurarea și îmbunătățirea soartei funcționarilor să fie mai bine studiată, așa incăt corpurile legiuitoare să poată avea la disposiție toate opiniunele emise in această privință, ar fi de dorit ca, financiarii noștri in unire cu funcționarii, care au la dispoziție toate actele, de unde se pot constata toate serviciile făcute, să facă un tratat amănunțit, in care să se poate mai bine studia chestiunea clasei funcționarilor. De va fi nevoe, vomu reveni. I. G. Pioneanu. Roman, 1889 Noembre 5 Mitam lepimanilor (Urmare și fine) 10) Când funcționarul ajuns la bătrânețe, nu mai poate servi, iși va primi de la casa de retragere dividendul cuvenit pe fiecare an. Acum după ce am arătat pe scurt propunerea mea, mă simt dator să răspund și la căteva obiecțiuni. Prima obiecțiune: Pentru ce să silim pe funcționari la economie forțată ? De ce să nu-i lăsăm a face cum se va place ? Cei ce se opun economiei forțate, se vede că sunt prea tineri și nu-și cunosc bine țara. Cerceteze dar, și vor vedea că spiritul TIMPUL— 25 Noembre CORPURILE LEGIUITOARE CAMERA (Ședința de azi 23 Noembre 1889) Ședința se deschide la ora 1 lf* sub președința d-lui Cantacuzino. Presenți 122 din deputați. Se dă citire sumarului ședinței precedente, care se aprobă. Se fac mai multe comunicări, cari se trimit la secțiuni. D. D. Alexandrescu cere cuventu să facă mai multe interpelări pe care leamănă nefiind nici un ministru presinte. Ședința se suspenda pentru 10 minute. La redeschidere d. Alexandrescu adresează următoarele interpelări d-lui ministru de Finance: 1. Ce măsuri a luat guvernul cu creditul funciar urban din Iași ? 2. Ce disposiții a luat d. ministru de finanțe in privința abuzurilor comise de casierul Basarabescu din Constanța? 3. Întreabă pe d ministru al lucrărilor publice, relativ la scăderea prețurilor de transport pe căile noastre ferate. D. Ministru de finance răspunde d-lui interpelator, că guvernul va veni cu propunerea asupra căreia atrage atențiunea Camerei și roagă pe d-nii deputați să -și depue și d-lor silințele pentru studierea acestei cestiuni. In cestiunea 2-a, d-sa răspunde că n’a găsit la venirea sa in Minister nici o denunțare despre casierul Basarabescu pe care 1 cunoaște de om cinstit. D. Ministru de finance depune mai multe proiecte de legi relativ la deschidere de credite cerând urgența. Intre aceste proiecte de legi este și acel prin care se cere un împrumut de 1 600.000 lei cu care să se vină in ajutorul creditului funciar urban din Iași (aplause). D. Hulban cere a se încuviința urgența pentru studiul acestui proiect de lege. Se admite urgența (aplause). D. Nicorescu cere a se pune la ordinea zilei proiectul de lege pornit din inițiava parlamentară pentru modificarea taxei licențelor, asupra cărui proiect ministrul de Finance a fost contra. D. Președinte încuviințează a se pune acest proiect de lege la ordinea zilei "îndată după terminarea respunsului la Mesagiul Tronului. D. N. Ionescu combate punerea la ordinea zilei a proiectului de lege pentru modificarea taxei licențelor, fără a se fi consultat ministrul de finance, ale cărui proiecte, singure trebue să aibă preferință, și roagă pe d. ministru să-și afirme prerogativele sale in legile financiare. D. G. Vernescu răspunde d-lui Nicorescu, că ministrul de finance nu a fost in contra modificărilor taxei licențelor, ci a fost numai o divergință de opiniuni in sinul comisiunei asupra modului de a se aplica in comunele rurale; ci-sa dă precădere inițiativei parlamentare. D. Nicorescu susține propunerea sa. FOIȚA ZIARULUI „TIMPUL“ CALATORIA FMEI LI 1650-601. TARA ROMI.HEASCI. de Archidiconul PAUL de ALEPP Tărgoviște.—Plecare.—Mănăstirea de Filipești. Incăt privește iconostasul, Simbolul și Icoanele, ele nu seamănă, decăt numai doară cu acelea din monastirile beiului Vasile. Clopotnița e peste măsură frumoasă, fiind din afară toată acoperită cu feurite tablouri zugrăvite pe mortier, cari ar crede că sunt marmură albă și colorată, și mosaic de toate formele și culorile. In partea inferioară ea este rotundă, iară d’asupra octogonală, avănd in culme opt arcuri, de care sunt aninate clopotele. Mai sunt acolo și alte două biserice din cari una nouă și frumoasă, iară ceal’altă intre chiliile monastirei. Refectoriul e lângă biserică, pe un loc inalt, cu vederea la monastire și la o luncă. E lung, vast, și cu multe ferestre boltite. Picture potrivite il impodobesc in giur. Pe păretele din fund e zugrăvită ultima Judecată. Ceilalți trei păreți prezintă pe D-zeu, ocupat cu creațiunea Cerului și a pămăntului: acolo priviți cum Eva răsare din coasta dormindului Adam; priviți toate dobitoacele, fiare, păsări, arbori și roduri; toate productele pământului; priviți cum Eva ia din fructe și dă lui Adam; cum se acoperei cu frunze de smochină ; cum, după alungarea lor, cherubimul cu sabia inflăcărată păzește ușa raiului; cum îngerii învață pe Adam de a lucra pământul; &. Pe un părete e zugrăvită istoria Fiului Prodig in următoarele scene : 1 Cum primește avere de la tată-său și purcede intr’o depărtată călătorie; 2. Cum se dă un amor cu o femee perdută; 3 Cum mănâncă carne de porc și bea dintr’un heleșteu apă de ploaie ; 4. Cum se întoarce despoiat de haine la tatăsău, și cum acesta, sărutăndu-l cu bucurie, il imbracă in haine domnești și-i dă un inel; slugile taie un vițel gras. &. Mai este acolo in tablou Masa unui bogat și Lazăr. Bogatul mănâncă și bea cu veselie, eară Lazăr e alungat afară și câinii ii sfășiau ranele. Mai este zugrăvit bogatul in focul iadului, cu degetul in gură, adresăndu-se către Abraham, carele ține pe Lazăr pe sinul său in Paradis. Mai sunt și alte tablouri de serbări și banchete. Monastirea e zidită intre munți și păduri, și incongiurată de bălți cu pește. După o ședere de o oră, purceserăm la satul zisului Postelnic, anume Filipești (Filyeshti), mare, impoporat, cu apă in abundentă și cu grădine. Merserăm la biserica închinată Adormirii, și zidită de tot din nou de același postelnic. Ea are un Necpo-vi^, cu portice esterioare, ai căror pereți sunt peste tot zugrăviți cu insăși mâna artistului, menționat mai sus. Aci sunt depinse toate torturile sf. martir George, cei șeapte frați dormind in pesteră, un taur de bronz implut cu martiri și soldați impușcănd dedesub; Sf. Ignatie aruncat leilor ; alți martiri arși cu fier roșu, etc.,—lucruri, a căror descripțiune ar fi prea lungă. Din biserică merserăm in palatul Postelnicului, compus din zidiri princiare, cari uimesc simțirea, și sunt mai frumoase decăt acelea din capitală. El are o delicioasă laie caldă din frumoasă marmură, la care apa se aduce pe roate din răul ce servește de asemenea, prin nenumărate canaturi, pentru irigațiunea livedelor și a grădinelor. Camerele sunt in tocmai dupe modelul acelor din Constantinopole. In adevăr, toți aristocrații munteni posed vile admirabile din punctul de vedere al arhitecturei. Fiecare din ei mai are căte o monastire a sa, bine-inzestrată. Toți rivaliseaza, intrecăndu-se prin frumusețea zidirilor și stabilimentelor. Aci se indice toată ambițiunea și mândria lor. Cănd se intămplă ca vre-unxol din ei să fie destituit, el se retrage la vilă, petrecăndu-și restul vieței intre edificiile sale și in vecinătatea monastirii sale. Plecarăm Mercuri, și pe la amenzi și ajunserăm la orașul numit Ploești. Joi seara intrarăm in episcopatul Buzăului , Iară Vineri seara venirăm la Rimnic.