Timpul, iunie 1890 (nr. 161-176)
1890-06-10 / nr. 169
EDIȚIA A DOUA DUMINECĂ 10 IUNIU ABONAMENTELE: A toata țara, pe an ... 40 lei „ „ pe 6 luni . . 20 ” ,, pe 3 luni . . 10 ,, Pentru streinătate pe an. . 60 ,, Asonamentele se primesc la Administrație DE EXEMPLAR 10 BANI MANUSCRIPTELE NEPUBLICATE SE ARD ANUL XI No. 169 ANUNCIURI SI INSERTIUNI Linia 30 litere petit pag. IV . 1.40 Reclame pag. III.........................150 ..II.........................2.50 ANUNGIURILE SI INSERȚIILE sunt exclusiv primite la administrația ziarului, Calea Victoriei, No. 45. IN PARIS la Agenția Havas, 8 Place de la Bourse SCRISORILE NEFRANCATE NU SE PRIMESC Arenda perpetuĂ Am vorbit er! de legea vănvtărea bunurilor Statului, și credem că nu e rou să ne ocupăm și azi de populații nea rurală. Lupta a publicat mai zilele trecute un articol al d-lui C. Dobrescu (Argeș) cam fantesist. D. Dobrescu care a fost invățător și care se imbracă țărănește, se crede obligat să ia in mână causa țăranilor și să impărtășească lumei in toate zilele diferitele soluțiuni, descoperite de d-sa pentru imbunătățirea soartei lor. Din fericire, d. C. Dobrescu ■vine cam târziu și, tot din fericire, nu s’a așteptat ieșira d-lui la lumină pentru a se ocupa de această parte a populațiunei noastre, atât de numeroasă și de interesantă. S-a făcut acum vreo 28 de ani o lege rurală care a suprimat claca, remasi din legile făcute pentru alte vremuri, și a inlocuit niște drepturi nedefinite grice prin o propritte limpede, "^BPPind astfel de odată vre-o cinci sute de mii de mici pro- prietați. In urmă, și ca o consecință a legei rurale, sau împroprietărit incă 30 ori 40 de mii de însurăței. Acum un an sa făcut iarăși o lege care a hotărât vânzarea moșielor Statului numai la plugari și in loturi mici, plătibile in anuitățî fără a li se cere nici un ban înainte. S’a mai făcut un proiect de reformă a creditelor agricole care le va pune la disposiții in condițiuni mai bune decât până acum, mnicele sume ce le trebue pentru exploatarea câmpului lor, sau pentru a se strămuta dintr’o localitate intr’alta. Se vor vinde cu modul acesta mai mult de un milion de hectare, astfel că această lege va mai da naștere incă la vre-o două sute de mii de mici proprietari. Putem zice că nu va fi țăran in fericita țara Românească, care să nu fi fost înzestrat cu o mică proprietate in cursul acestor din urmă treizeci de ani. Nu credem că se poate face mai mult, și nu cunoaștem țară in lume unde să se fi petrecut un asemenea fapt. Nu s’a petrecut nici chiar in Franța in timpul revoluții celei mari. Ei bine, cu toate acestea, d-nu Dobrescu și amicii săi tot nu sunt mulțumiți, și declară că nu s’a făcut nimic pentru țărani. Ceea ce îi îngrijește mai cu seamă, este faptul ca țăranii cari cumpără loturi pe moșiile Statului, sunt nevoiți să părăsească moșia unde erau stabiliți ca să i se strămute pe acele moșii. D. Dobrescu declară că natura țăranului e fixă, imobilă, și că îi vine foarte greu să se strămute. De aceea d-lui propune diferite metoade pentru a îi da pământ fără a îi tulbura imobilitatea. A depus întăiii pe biuroul Camerei acum câteva săptămâni, un proect de lege subsemnat de domnia sa și de câțiva amici ai d-sale, proect prin care se cerea ca Statul să cumpere moșiile particularilor pentru a le revinde țăranilor. Acum vedem că d. Dobrescu părăsește această idee și propune in ziarul Lupta, ca așezămintele publice și particularii să fie obligați a-și da moșiile cu arendă perpetuă la țăranii așezați pe dănsele. După prima idee a d-lui Dobrescu, Statul lua moșia dar o plătea de bine de reű. Dupe a doua idee moșia tot să ia diferența e numai că nu o mai plătește nimeni. E progres! Proprietarului i se dă dreptul să dea instrumente, sămînță, sfaturi bune și chiar să perceapă o arendă de la câteva sute de arendași ce va avea atunci. Dar aceștia fiind perpetui, e probabil că nu o vor plăti decât când le va veni bine. D. Dobrescu are grije să adaoge că cu sistemul acesta dreptul de proprietate rămâne intact, sfânt, neatins. Ciudată idee își face d-lul despre dreptul de proprietate. Se poate intra adevăr, cum o afirmă d. Dobrescu, ca moșia pe care ar prefera-o țăranul să fie aceea pe care este deja așezat. Dar aceasta nu ni se pare un motiv suficient, pentru ca Statul să fie obligat cu orice preț să caute toate mijloacele de a o da tocmai pe aceea. Când vedem in toate țările din lume comersanțî, medici, avocațî, urbieri și plugari mergând de la un capăt al țărei lor la altul pentru a ’și câștiga viața, când vedem englezi, germani, italieni, emigrând cu miile, și răspândindu-se până in părțile cele mai depărtate și mai sălbatice ale lumii, credem că țăranul Roman va putea fără mare greutate să se hotărască a merge până in plasa ori pănă in districtul vecin ca să găsesc acolo tot intre Români, o mică proprietate gata, care i se oferă cu tot felul de condițiuni avantagioase. Țara Românească nu e mare; drumuri de fer sunt in toate direcțiile, și de câte ori îl va apuca dorul de vechiul său cămin, câteva ceasuri și parale foarte puține îi vor ajunge ca să-l revază. Gustul pentru fixitate al țăranilor, chiar daca ar fi așa de mare cât o spune d. Dobrescu, nu ni se pare că trebue considerat ca o dogmă sfântă inaintea căreia trebue să se incs iine cu orice preț toate legile și toate interesele țării. Credem că a declara că nu s’a făcut nimica pentru țărani, numai pentru cuvântul că ar fi nevoiți să umble câteva kilometrii ca să se bucure de foloasele ce li s’au acordat, este a se presupune o natură d’o lene și d’o moliciune extraordinară; a afirma cum face 4 Dobrescu că numai o moșie Ie convine, că numai la un pământ răvnesc, la pământul altuia, la moșia proprietarului, este a le presupune degeaba niște segmente rele care chiar daca ar fi in inima lor (ceea ce nu credem), nu trebue nici incuragiate, nici satisfăcute. Și când ne gândim la populațiunile din alte țări, când ne gândim la milioanele de uviieri cari trăesc și muncesc închiși in fabricele nesănătoase ori prin minele de cărbuni de o sută de ori mai rele decât ocnele noastre, nu putem să ne oprim a gândi că populația* noastră nu este așa de plâns,și nu se găsește așa de nefericită pe cât ’i o zice d. Dobrescu, și pe cât se silește să -i o facă să crează. Arendașii și proprietarii mari, nu sunt și nici nu pot să fie schingiuitorii și exploatatori pe cari ’e arată d-sa și amicii d-sale. Nici legile, nici moravurile, nici starea economică a țarei unde tot muncitorul găsește de lucru, nu permite să se petreacă abuzurile de cari ne vorbesc; și dacă s’ar petrece undeva, sunt destule ziare in aifă și se pot face destule interpelări in Cameră, pentru a le semnala de o sută de ori. Intr’adevăr, condițiunile existenței au devenit mai stricte la țară ca pretutindeni. La țară, ca pretutindeni, e nevoe acum de o muncă mai aspră, de o economie mai severă. Dar acesta e un fapt universal. La noi, sarcinele Statului și ale județelor s’au urcat in 30 ori in 40 de ani de la câte-va milioane la 200 milioane, din cari vre-o 36 pentru armată și vr’o 45 pentru profesori. Este evident că această sarcină apasă pe umerii tuturor, și toate doftoriile d-lui Dobrescu și ale grupului democrat-radical-social nu o vor face să dispară. O administrație mai bună și un învățământ sănătos și moral, ceeia ce speram că vom dobândi cu vremea, vor aduce credem noi, un ajutor mai puternic reformelor deja făcute, și vor îmbunătăți incă soarta populației rurale. ce ele au realizat, și-au exprimat încrederea lor in ministrul Kallay.— Delegatul Sutes a zis că condițiunile favorabile in cari se găsesc aceste provincii ocupate ar putea fi ca o învățătură pentru Serbia, căci ele ii probează cât este de folositor unei țeri un guvern tare și energic. ENGLITERA Londra, 20 Iunie.—Camera Comunelor.—L. Buchanant întrebând, dacă învoiala intre Englitera și Germania ar fi menținută in cazul când parlamentul ar respinge cesiunea insulei Helgoland, d. Smith a declarat că crede că ’n acest cas învoiala n’ar putea fi menținută. FRANCIA Paris, 20 Iunie.—Se asigură că conversiunea datoriei egiptene ipotecată in domenii și inda fra abia se va putea face până în luna lui Octombre. GERMANIA Berlin, 20 Iunie.—Comisiunea budge*i’ă a Reichstagului a respins in unanimitate proiectul de sporire a soldei ofițerilor superiorii, a căpitanilor, a primilor locotenenți și a amploiaților de clasa III. GRECIA Atena, 20 iunie.—Regele a plecat la Veneția; absența sa va fi de o lună. TELEGRAME Serviciul Agenției Române AUSTRO-UNGARIA Viena, 20 iunie.— Starea sănătății Contelui Kalneky merge spre îndreptare, insă foarte incet, și bolnavul va trebui să stea incă câteva zile in pat. Budapesta, 20 iunie. — «Pester Lloyd» află că un nou transport de porci sârbi a fost respins la frontiera ungară pentru cauză de boală, de asemenea și o altă turmă de vite a cărei stare de infecțiune era evidentă.— Ziarul spera că un control foarte sever se va face la frontieră. 20 iunie. — Comisiunea delegațiune Ungare a terminat discuția bugetulu extraordinar al resbctului; delegațiunea austriacă a adoptat creditul pentru provinciile ocupate.—Toți oratori ai recunoscut buna administrație a acestor provincii și au arătat progresele Procesul Panitza (Prin fir telegrafic) ori înaintea Curții de Casație militară din Sofia, a început desbaterile recursului lui Panitza. Procurorul general pe lângă Curtea de Casație recunoaște că compunerea comisiunei de instrucție s'a făcut in mod neregulat. El roagă Curtea să respingă ca neîntemeiat recursul procurorului tribunalului, care a cerut pedeapsa cu moate fără drept de grație pentru Panuza. Procurorul general al Curți de Casație cere pur și simplu confirmarea hotărîrea consiliului de Resbel. Panitza nu vrut să fie față la audiență, fiindcă majoritatea judecătorilor, afară de președinte și un alt membru, îi sunt inferiori in grad. Advocatul lui Panitza a cerut amânarea spre a aștepta hotărîrea curței de Apel privitor la competența tribunalului militar care a judecat după procedura urmată un timp de resbel. Ședința urmează: Aflămor: Starea recoltelor noastre la toate ploile cele multe, mare parte din ele iosoțite de grindină, pe une locuri de o mărime extraordinară, totuși recoltele noastre nu au suferit așa de mult, și pomit incă a fi abundente și de bună calitate. Stă starea recoltelor noastre din câteva județe din Muntenia și Moldova. Județul Botoșani.—Prașila a doua la porumb a început, grădinările cu zarzavat, pomii roditori, imașurile, fânețele sunt bune și promit o recoltă abundentă. Semănăturile de toamnă și de primăvară sunt in genere bune. Pe teritoriul comunei Ungur nu e puțină rugină in grafit si niste viermi de culoare vinătă mănâncă popușoiul de pe șesurile Prutului, in comuna Bobulești. In plasa Coșula semnăturie sunt foarte bune. In plasa Târgu-Miletin timpul a fost cam ploios, pe une locuri puțină grindină, dar nu s’au făut stricăciuni însemnate. Porumburile in genere sunt bune. In plasa Siret timpul a fost variabil, dar semănăturile de toarnă și primăvară sunt bune.—Pomii roditori nu promit roade abundente. Județul Tecuci. — De la 15 la 31 Mai si starea timpului a fost favorabil semănăturilor cu toate ploile ce afi căzut pe tot cuprinsul județului. Semănăturile in genere sunt bune afră de orzul din plasa Zeletin care e mediocru. Grădinile, viile, livezile și pomii fructiferi sunt frumoase. Secerișul rapiței aproape s’a terminat in comuna Gohor. La 2 Iunie a căzut ploaie cu puțină grindină care a stricat 17 fălci de popușor pe moșia Furceni, Județul Olt. — Plasa Mijloc.—Semănăt,ntriț^ de toamnă și primăvară sunt frumoase, de asemenea și zarzavaturile. Seceratul și strânsul rapiței a cam întârziat din pricina deselor ploi La 19 Maifi a căzut la comuna Periețî, ploaie cu grindină care a cauzat stricăciuni la niște porumb. La 21 Maifi, o ploaie torențială cu grindină a stricat 127 pogoane grăji, 80 pogoane rapiță in comuna Milcov. In plasa Șerbănești semănăturile sunt bune; pe alocurea grâul e căzut din cauza ploilor. In plășile Vedea-Olt ploi abundente, semănăturile insă sunt bune. In noaptea de 20—21 Mai fi o ploaie torențială cu grindină a cauzat viilor și livezilor cu pruni o pagubă de vre-o 700 de lei. Județul Vâlcea. —In plasa Ocolu- Otasău, timpul variabil, ploi abundente fără furtuni; porumburile, grâul sunt frumoase, de asemenea și grădinile cu legume; pometurile nu afi roade afară de meri și peri; viile și fănețele dafi mari speranțe. In plasa Cuzia starea timpului a fost neplăcută, ploi torențiale in toate zilele cari afi cauzat vătămare semănăturilor și celor la alte roade prin inecuri și frig. Zarzavaturile merg binișor. In plasa Kotez, ploi fără grindină. Semănăturile progresează, fânețele sunt in special excelente. In plasa Oltu-Oltețu de jos porumbul e satisfăcător; grâul, orzul și ovăzul sunt foarte bune, rapița s’a secerat. In comuna Fumureni și Șușanii de jos viile s’au declarat filoxerate ; pomii afi cam suferit din causa răcelei și a omizilor cari acum s’afi inchis. In plasa Oltețu-de-sus semănăturile in genere sunt bune. Județul Neamțu. Timpul ploios cu răceală. Recoltele de toamnă și primăvară sunt bune, afară de orez care nu promite rapița și se' . ,