Timpul, iunie 1890 (nr. 161-176)

1890-06-10 / nr. 169

EDIȚIA A DOUA DUMINECĂ 10 IUNIU ABONAMENTELE: A toata țara, pe an ... 40 lei „ „ pe 6 luni . . 20 ” ,, pe 3 luni . . 10 ,, Pentru streinătate pe an. . 60 ,, Asonamentele se primesc la Administrație DE EXEMPLAR 10 BANI MANUSCRIPTELE NEPUBLICATE SE ARD ANUL XI No. 169 ANUNCIURI SI INSERTIUNI Linia 30 litere petit pag. IV . 1.40 Reclame pag. III.........................1­50 ..II.........................2.50 ANUNGIURILE SI INSERȚIILE sunt exclusiv primite la administra­ția ziarului, Calea Victoriei, No. 45. IN PARIS la Agenția Havas, 8 Place de la Bourse SCRISORILE NEFRANCATE NU SE PRIMESC Arenda perpetuĂ Am vorbit er! de legea văn­­vtărea bunurilor Statului, și cre­dem că nu e rou să ne ocupăm și azi de populații­ nea rurală. Lupta a publicat mai zilele­­ trecute un articol al d-lui C. Do­­brescu (Argeș) cam fantesist. D. Dobrescu care a fost invă­­țător și care se imbracă țărănește, se crede obligat să ia in mână causa țăranilor și să impărtă­­șească lum­ei in toate zilele di­feritele soluțiuni, descoperite de d-sa pentru im­bună­tățirea soar­­tei lor. Din fericire, d. C. Dobrescu ■vine cam târziu și, tot din feri­cire, nu s’a așteptat ieșir­a d-lui la lumină pentru a se ocupa de această parte a populațiunei noa­stre, atât de numeroasă și de in­teresantă. S-a făcut acum vreo 28 de ani o lege rurală care a supri­­­mat claca, remas­i din legile fă­cute pentru alte vremuri, și a inlocuit niște drepturi nedefini­­te grice prin o proprit­t­e limpede, "^BPPind ast­fel de o­dată vre-o cinci sute de mii de mici pro-­­ prietați. In urmă, și ca o consecință a legei rurale, sau împroprietărit incă 30 ori 40 de mii de însu­răței. Acum un an sa făcut iarăși o lege care a hotărât vânzarea mo­­șielor Statului numai la plugari și in loturi mici, plătibile in a­­nuitățî fără a li se cere nici un ban înainte. S’a mai făcut un proiect de reformă a creditelor agricole care le va pune la disposiții in con­­dițiuni mai bune de­cât până acum, mnicele sume ce le trebue pentru exploatarea câmpului lor, sau pentru a se strămuta dintr’o localitate intr’alta. Se vor vinde cu modul acesta mai mult de un milion de hec­tare, ast­fel că această lege va mai da naștere incă la vre-o două sute de mii de mici pro­­prietari. Putem zice că nu va fi țăran in fericita țara Românească, care să nu fi fost înzestrat cu o mică proprietate in cursul acestor din urmă trei­zeci de ani. Nu cre­dem că se poate face mai mult, și nu cunoaștem țară in lume unde să se fi petrecut un ase­menea fapt. Nu s’a petrecut nici chiar in Franța in timpul revo­luții celei mari. Ei bine, cu toate acestea, d-nu Dobrescu și amicii săi tot nu sunt mulțumiți, și declară că nu s’a făcut nimic pentru țărani. Ceea ce îi îngrijește mai cu seamă, este faptul ca țăranii cari cumpără loturi pe moșiile Sta­tului, sunt nevoiți să părăsească moșia unde erau stabiliți ca să i se strămute pe acele moșii. D. Dobrescu declară că natura țăranului e fixă, imobilă, și că îi vine foarte greu să se strămute. De aceea d-lui propune di­ferite metoade pentru a îi da pământ fără a îi tulbura imobi­litatea. A depus întăiii pe biuroul Camerei acum câte­va săptămâni, un proect de lege subsemnat de domnia­ sa și de câți­va amici ai d-sale, proect prin care se cerea ca Statul să cumpere mo­șiile particularilor pentru a le revinde țăranilor. Acum vedem că d. Dobrescu părăsește această idee și propune in ziarul Lupta, ca așezămintele publice și particularii să fie obli­gați a-și da moșiile cu arendă perpetuă la țăranii așezați pe dănsele. După prima idee a d-lui Do­brescu, Statul lua moșia dar o plătea de bine de reű. Dupe a doua idee moșia tot să ia­ dife­rența e numai că nu o mai plă­tește nimeni. E progres! Proprietarului i se dă dreptul să dea instrumente, sămînță, sfa­turi bune și chiar să perceapă o arendă de la câte­va sute de arendași ce va avea atunci. Dar aceștia fiind perpetui, e probabil că nu o vor plăti de­cât când le va veni bine. D. Dobrescu are grije să adaoge că cu sistemul acesta dreptul de proprietate rămâne intact, sfânt, neatins. Ciudată idee își face d-lul despre dreptul de proprietate. Se poate intra adevăr, cum o afirmă d. Dobrescu, ca moșia pe care ar prefera-o țăranul să fie aceea pe care este deja așezat. Dar aceasta nu ni se pare un motiv suficient, pentru ca Statul să fie obligat cu ori­ce preț să caute toate mijloacele de a o da tocmai pe aceea. Când vedem in toate țările din lume comersanțî, medici, a­­vocațî, urbieri și plugari mer­gând de la un capăt al țărei lor la altul pentru a ’și câștiga viața, când vedem englezi, germani, italieni, emigrând cu miile, și răspândindu-se până in părțile cele mai depărtate și mai sălba­tice ale lumii, credem că țăranul Roman va putea fără mare greu­tate să se hotărască a merge până in plasa ori pănă in dis­trictul vecin ca să găsesc acolo tot intre Români, o mică pro­prietate gata, care i se oferă cu tot felul de condițiuni avan­­tagioase. Țara­ Românească nu e mare; drumuri de fer sunt in toate direcțiile, și de câte ori îl va a­­puca dorul de vechiul său că­min, câte­va ceasuri și parale foarte puține îi vor ajunge ca să-l revază. Gustul pentru fixitate al ță­ranilor, chiar daca ar fi așa de mare cât o spune d. Dobrescu, nu ni se pare că trebue consi­derat ca o dogmă sfântă inain­­tea căreia trebue să se incs ii­ne cu ori­ce preț toate legile și toate interesele țării. Credem că a declara că nu s’a făcut nimica pentru țărani, numai pentru cuvântul că ar fi nevoiți să umble câte­va kilo­metrii ca să se bucure de fo­loasele ce li s’au acordat, este a se presupune o natură d’o lene și d’o moliciune extraordinară; a afirma cum face 4­ Dobrescu că numai o moșie I­e convine, că numai la un pământ răvnesc, la pământul altuia, la moșia pro­prietarului, este a le presupune de­geaba niște segmente rele care chiar daca ar fi in inima lor (ceea­ ce nu credem), nu trebue nici incuragiate, nici satisfăcute. Și când ne gândim la popula­­țiunile din alte țări, când ne gândim la milioanele de uviieri cari trăesc și muncesc închiși in fabricele nesănătoase ori prin minele de cărbuni de o sută de ori mai rele de­cât ocnele noas­tre, nu putem să ne oprim a gândi că populația* noastră nu este așa de plâns,­­și nu se gă­sește așa de nefericită pe cât ’i o zice d. Dobrescu, și pe cât se si­lește să -i o facă să crează. Arendașii și proprietarii mari, nu sunt și nici nu pot să fie schingiuitorii și exploatato­ri pe cari ’e arată d-sa și amicii d-sale. Nici legile, nici moravurile, nici starea economică a țarei unde tot muncitorul găsește de lucru, nu permite să se petreacă abu­zurile de cari ne vorbesc; și dacă s’ar petrece unde­va, sunt destule ziare in aifă și se pot face destule interpelări in Ca­meră, pentru a le semnala de o sută de ori. Intr’ade­văr, condițiunile exis­tenței au­ devenit mai stricte la țară ca pretutindeni. La țară, ca pretutindeni, e ne­­voe acum de o muncă mai as­pră, de o economie mai severă. Dar acesta e un fapt univer­sal. La noi, sarcinele Statului și ale județelor s’au urcat in 30 ori in 40 de ani de la câte-va milioane la 200 milioane, din cari vre-o 36 pentru armată și vr’o 45 pentru profesori. Este evident că această sar­cină apasă pe umerii tuturor, și toate doftoriile d-lui Dobrescu și ale grupului democrat-radical-so­cial nu o vor face să dispară. O administrație mai bună și un învățământ sănătos și moral, ceeia ce speram că vom dobândi cu vremea, vor aduce credem noi, un ajutor mai puternic re­formelor deja făcute, și vor îm­bunătăți incă soarta populației rurale. ce ele au realizat, și-au exprimat în­crederea lor in ministrul Kallay.— De­legatul Sutes a zis că condițiunile favo­rabile in cari se găsesc aceste provincii ocupate ar putea fi ca o învățătură pentru Serbia, căci ele ii probează cât este de folositor unei țeri un guvern tare și energic. ENGLITERA Londra, 20 Iunie.—Camera Comune­lor.—L. Buchanant întrebând, dacă în­voiala intre Englitera și Germania ar fi menținută in cazul când parlamentul ar respinge cesiunea insulei Helgoland, d. Smith a declarat că crede că ’n a­­cest cas învoiala n’ar putea fi menți­nută. FRANCIA Paris, 20 Iunie.—Se asigură că con­versiunea datoriei egiptene ipotecată in domenii și in­da­ fra abia se va pu­tea face până în luna lui Octom­bre. GERMANIA Berlin, 20 Iunie.—Comisiunea budge*­­­i’ă a Reichstagului a respins in una­nimitate proiectul de sporire a soldei ofițerilor superiorii, a căpitanilor, a pri­milor locotenenți și a amploiaților de clasa III. GRECIA Atena, 20 iunie.—Regele a plecat la Veneția; absența sa va fi de o lună. TELEGRAME Serviciul Agenției Ro­mâ­n­e AUSTRO-UNGARIA Viena, 20 iunie.— Starea sănătății Contelui Kalneky merge spre îndrep­tare, insă foarte incet, și bolnavul va trebui să stea incă câte­va zile in pat. Budapesta, 20 iunie. — «Pester Lloyd» află că un nou transport de porci sârbi a fost respins la frontiera ungară pen­tru cauză de boală, de asemenea și o altă turmă de vite a cărei stare de in­­fecțiune era evidentă.— Ziarul spera că un control foarte sever se va face la frontieră. 20 iunie. — Comisiunea delegațiune Ungare a terminat discuția bugetulu extra­ordinar al resbctului; delegațiu­­nea austriacă a adoptat creditul pen­tru provinciile ocupate.—Toți oratori a­i recunoscut buna administrație a a­­cestor provincii și au­ arătat progresele Procesul Panitza (Prin fir telegrafic) ori înaintea Curții de Casație militară din Sofia, a început des­­baterile recursului lui Panitza. Procurorul general pe lângă Cur­tea de Casație recunoaște că com­punerea comisiunei de instrucție s'a făcut in mod neregulat. El roagă Curtea să respingă ca ne­întemeiat recursul procurorului tri­bunalului, care a cerut pedeapsa cu moa­te fără drept de grație pentru Panu­za. Procurorul general al Curți de Casație cere pur și simplu con­firmarea hotărîrea consiliului de Resbel. Panitza nu vrut să fie față la audiență, fiind­că majoritatea ju­decătorilor, afară de președinte și un alt membru, îi sunt inferiori in grad. Advocatul lui Panitza a cerut amânarea spre a aștepta ho­­tărîrea curței de Apel privitor la competența tribunalului militar care a judecat după procedura urmată un timp de resbel. Ședința urmează: Aflămor: Starea recoltelor noastre la toate ploile cele multe, mare parte din ele iosoțite de grindină, pe une locuri de o mărime extra­ordinară, totuși recoltele noastre nu au suferit aș­a de mult, și p­omit incă a fi abundente și de bună calitate. S­tă starea recoltelor noastre din câte­va județe din Muntenia și Mol­dova. Județul Botoșani.—Prașila a doua la porumb a început, grădinările cu zarzavat, pomii roditori, imașu­­rile, fânețele sunt bune și promit o recoltă abundentă. Semănăturile de toamnă și de primăvară sunt in ge­nere bune. Pe teritoriul comunei Ungur nu e puțină rugină in grafi­t si niste viermi de culoare vinătă mă­­­­nâncă popușoiul de pe șesurile Pru­tului, in comuna Bobulești. In plasa Coșula semn­ăturie sunt foarte bune. In plasa Târgu-Mile­­tin timpul a fost cam ploios, pe une locuri puțină grindină, dar nu s’au fă­ut stricăciuni însemnate. Po­­rumburile in genere sunt bune. In plasa Siret timpul a fost variabil, dar semănăturile de toarnă și pri­­măvară sunt bune.—Pomii roditori nu promit roade abundente. Județul Tecuci. — De la 15 la 31 Mai si starea timpului a fost favora­bil semănăturilor cu toate ploile ce afi căzut pe tot cuprinsul județului. Semănăturile in genere sunt bune af­ră de orzul din plasa Zeletin care e mediocru. Grădinile, viile, livezile și pomii fructiferi sunt frumoase. Secerișul rapiței aproape s’a ter­minat in comuna Gohor. La 2 Iunie a căzut ploaie cu pu­țină grindină care a stricat 17 fălci de popușor pe moșia Furceni, Județul Olt. — Plasa Mijloc.—Se­măn­ăt,ntriț^ de toamnă și primăvară sunt frumoase, de asemenea și zar­zavaturile. Seceratul și strânsul rapiței a cam întârziat din pricina deselor ploi La 19 Maifi a căzut la comuna Periețî, ploaie cu grindină care a cauzat stricăciuni la niște porumb. La 21 Maifi, o ploaie torențială cu grindină a stricat 127 pogoane grăji, 80 pogoane rapiță in comuna Milcov. In plasa Șerbănești semănăturile sunt bune; pe alocurea grâul e că­zut din cauza ploilor. In plășile Vedea-Olt ploi abundente, semănă­turile insă sunt bune. In noaptea de 20—21 Mai fi o ploaie torențială cu grindină a cauzat vii­lor și livezilor cu pruni o pagubă de vre-o 700 de lei. Județul Vâlcea. —In plasa Ocolu- Otasău, timpul variabil, ploi abun­dente fără furtuni; porumburile, grâul sunt frumoase, de asemenea și grădinile cu legume; pometurile nu afi roade afară de meri și peri; viile și fănețele dafi mari speranțe. In plasa Cuzia starea timpului a fost neplăcută, ploi torențiale in toate zilele cari afi cauzat vătămare semănăturilor și celor­ la alte roade prin inecuri și frig. Zarzavaturile merg binișor. In plasa Kotez, ploi fără grindină. Semănăturile progresează, fânețele sunt in special excelente. In plasa Oltu-Oltețu de jos po­rumbul e satisfăcător; grâul, orzul și ovăzul sunt foarte bune, rapița s’a secerat. In comuna Fumureni și Șușanii de jos viile s’au declarat filoxerate ; pomii afi cam suferit din causa ră­­celei și a omizilor cari acum s’afi inchis. In plasa Oltețu-de-sus semănătu­rile in genere sunt bune. Județul Neamțu.­­ Timpul ploios cu răceală. Recoltele de toamnă și primă­vară sunt bune, afară de o­­rez care nu promite­ rapița și se­' . ,

Next