Timpul, iulie 1890 (nr. 186-209)
1890-07-22 / nr. 203
DUMINECA 22 IULIE DE EXEMPLAR 10 BANI MANUSCRIPTELE NEPUBLICATE SE ARDTIMPUL % ZIAR COTIDIAN fi ■ I . Redacția și Administrația: Calea Victoriei, No. 54. ABONAMENTELE: [n toată țara, pe an . . . 40 lei ., „ pe 6 luni . . 20 „ ,, pe 3 luni . . 10 ,, Pentru străinatate pe an. . 60 „ Abonamentele se primesc la Administrație EDIȚIA A DOUA ANUNCIURI SI INSERTIUNI Linia 30 litere petit pag. IV . p.40 Reclame pag. III..................1.50 .. 2.50 ANUNCTURILE SI INSERȚIILE sunt exclusiv primite la administrația ziarului, Calea Victoriei, No. 54. IN PARIS la Agenția Havas, 8 Place de la Rourset SCRISORILE NEFRANCATE NU SE PRIMESC PROTECTIUNEA MUNCEI «Propaganda activă, socia«cialistă sau democratică cu «privire la muncitorii industriei este o parte interesată de «reclamă electorală Campionilor populari le convine admirabil ca să poată căpăta «prin o osteneală relativă mișca, aglomerații mari» de lucratori, armate populare pe «cari să le poată duce cu un «semn la vot». (G. Panu, Lupta 17 iunie 1890. Domnul G. Panu, deputat, șeful partidului radical-democratic, director politic al ziarului Lupta, polemist fără seamăn, intr’un prim-București al ziarului său, apărut cam pe la începutul lui Iunie, ne vestește că se va ocupa in timpul vacanțelor parlamentare cu studiul cestiunelor economice, in loc de a urma făgașul in care s’a adâncit de mult timp deja, presa noastră, adică de a injura pe oamenii sau partidele cari nu zic aminta tot ce unii cred sau pretind a crede. Domnii Panu astă-dată ca totdeauna, s’a ținut de cuvent. Chiar inaintea încetării ocupațiunilor sale parlamentare, Lupta a publicat sub semnătura sa, o serie de articole, cu titlu general de Protecțiunea muncei, iar fiecare din aceste, are un subtitlu. Nu putem decât impărtăși cu totul sforțările d-lui Panu de a impinge presa română pe o altă cale decât aceea a invectivelor și a insinuărilor ren tăcioase la adresa celor ce nu au norocul de a vedea faptele politice și sociale așa precum acei cari întrebuințează acest procedeu, le véd sau le doresc a le vedea. Nu tot astfel vom zice despre ideile emise de d. Panu in acele articole. Domnia sa afirmă, in articolul No. 2 din 15 iunie 1890, și acesta smră un mod magistral că: «toate legile protectoare muncesc cerute sau obținute, nu au un caracter socialist. Prin nici una din «ele nu se schimbă nici baza societă țâței, nici aceea a proprietății, «nici a produc banei. Ele respectă costarea actuală economică cu toate defectele ei fundamentale și nu fiind decât a regula raporturile «existente dintre lucrători și cei ace îi întrebuințează, introducând «in acele raporturi mai multă «dreptate,stabilitate și siguranță"». Apoi d-mia sa enumera principalele măsuri reclamate de lucrători sau de apărătorii cauzei lor. Aceste mesuri sunt: 1. Fixarea unui număr mai mic de ore de lucru; 2. Fixarea unui minimum de salariu ; 3. Asigurarea obligatorie a lucrătorilor in contra accidentelor rezultate din exercițiul profesiunelor; 4. Asigurarea in contra boalei și lipsei de lucru ; 5. Asigurarea unei pensiuni pentru timpul de bătrânețe ; 6. Luarea de mesuri in scop ca copiii lucrătorilor să aibă timpul disponibil de a frequenta școalele primare; 7. Regulamentarea in mod mai restrâns a muncei minorilor, precum și a femeei de ori-ce vârstă; 8. Dispozițiuni in contra lucrului in timpul nopței sau in fundul minelor ; 9. Condiție de higienă in ateliere și alte asemenea, etc, etc. Acestea sunt după d. Panu revendicațiunele minimale ale lucrătorilor, revendicațiuni cari nici una din ele nu schimbă nici baza societăței, nici aceea a proprietăței, nici a producțiunei; din contra ele respectă starea actuală economică cu toate defectele ei fundamentale și nu tind decât a regula raporturile existente dintre lucrători și cei ce îi întrebuințează, introducând in acele raporturi mai multă dreptate, stabilitate și siguranță. Așa o fi, insă aceasta după d Bani și partidul radical-democratic, cărora convine admirabil să capete prin o osteneală relativă mică, aglomerații mari de lucrători armate populare, pe cari le pot conduce cu un semn la vot, dar după noi, nu. Regretăm că d. Palin n’a enumerat printre rezultatele menite a isvorî din introducerea măsurilor propuse de d-sa, pe lângă dreptatea, stabilitatea și siguranța și libertatea individuală. Aceasta zis in treacăt. Care să fie oare mobilul ineluctuabil care a condus pe d. Pain a deveni unul din adepții și apostolii socialismului de Stat, căci toate măsurile înșirate de d-sa in studiul său, nu sunt decât socialism de Stat, de cea mai limpede apă? Să fie oare facilitatea cu care cu o osteneală relativă mică d-sa ar conduce, numai făcând un semn, pe lucrători la vot ? Nu o credem. Domnu Panu nu este un politician de rând. Domnia sa are in vederile sale, in aprecierile sale, o lărgime de spirit, o adâncime de judecată cari nu le întâlnești niciodată la politician, pentru cari toate mijloacele sunt bune când e vorba de a parveni. Domnia sa este inzestrat cu o putere de raționament care strivește toate fantasmagoriile, toate halucinațiunile, toate prejudecățile, chiar cele vechi ca și omenirea, toate ilusiunile și toată fraseologia seacă și goală, și le face pe toate praf și țărână. Cum dar incă odată, domnia sa s’a înfipt in nămolul socialismului de Stat? Ne place a crede că domnia sa a alunecat pe povîrnișul acestei prăpăstii, împins fiind de sentimentalismul bolnăvicios predicat și răspândit la finele secolului al 18-lea de școala enciclopedică. Convinși că acest din urmă a fost mobilul care a condus pe domnii Panu in studiul său asupra protecțiunei muncei, ne vom încerca a combate ideile domniei sale și a școalei ce o profesează și a probat, dacă vom reuși, că dacă din nenorocire ele ar lua rădăcini in România, țară eminamente inzestrată cu suflarea și tradițiunile civilisațiunii greco latină, nu numai că starea ei morală ar periclita cu desăvârșire, dar chiar starea ei politică și materială s’ar confunda intr'o mizerie fără leac, și s’ar întoarce la o stare de barbarie, ca să nu zicem de sălbătăciune, din care toate generațiunile de la începutul secolului acestuia și până astăzi, luptă neîncetat s’o scoată și s’o aducă la gradul de civilisațiune, de prosperitate și le libertate in cari sunt astăzî țările occidentali. Pentru aceasta vom urma pe domnu Panu, punct după punct, in ordinea in cari domnia sa le a enumerat in surjinl sau. Insă, înainte de a începe examinarea acestor puncte, fie ne permis a face o mică observațiune. Domnu Panu se miră, chiar de la începutul lucrărei sale, de ce apărătorii revendicațiunilor lucrătorilor și inginiere toți colectiviștii din DeCitrenhi, nu se ocupă decât de lucrătorii de fabrici; domnia sa se întreabă de ce numai soarta lucrătorilor de usină a avut darul de a deștepta interesul acestor adepți ai adevărului și nu și soarta celorlalțî salariați, cari sunt atât de numeroși pe lumea aceasta, precum lucrătorii agricoli,meseriași cari sunt ocupați obișnuit, in mici ateliere casnice, impiegați ai comerciului și ai industriei, funcționarii infimi ai administrațiunilor publice și private. Domnn Panu, cu lealitatea care îl caracterisează ne dă răspunsul adevărat pentru care nici socialiștii revoluționari nici cei de Stat, nici democrații, nici radicalii zicem noi, nu s’au ocupat până acuma și nici nu se vor ocupa in viitor, de soarta salariaților ce nu sunt înregimentați in fabrice și usine. Causa principală după domnu Panu, și noi adăogăm, nu causa unică a acestei indiferențe pentru soarta celor mai numeroși salariați este, că lucrătorii de fabrici și de usine sunt concentrați in număr însemnat, la un singur loc, in cât propaganda asupra suferințelor ce ’i bântuie se poate face cu inlesnire, cu o osteneală relativă unică, se pot conduce cu un semn la vot, pe când cei l’alțî salariați, lucrătorii agricoli, meseriași din atelierele casnice, impiegați ai comerciului și ai industriei, funcționarii mici ai administrațiunilor publice și particulare deși mai numeroși in totalitatea lor decât cei ai fabricilor și usinelor, sunt răspândiți, nu formează decât grupuri mici in acea localitate, de unde decurge că propăvăduitorii, adevărului ar trebui să desfășure o osteneală relativă mai mare, spre a-i convinge de suferințele lor, și să i poată conduce cu un singur semn la vot. Acesta este adevărul și nu are trebuință de nici o observațiune; insă dacă această causă este una din cele mai de căpetenie, ea nu este nici unică nici cea mai importantă. Dacă vom face abstracțiune pentru moment de lucrătorii agricoli, și vom vedea mai târziu pentru ce, găsim că ceilalțî salariați ce nu sunt lucrători de fabrici și usine, in marea lor majoritate sunt pe o treaptă de cultură morală și intelectuală relativ destul de ridicată, pentru ca teoriile socialiste, fie a socialismului revoluționar, fie a celui de „*stat, să nu găsească adepți printre ei. Aceasta aveam decis ca observațiune generală și preliminară. Vom desvolta pe larg căușele cari împiedică pe aceste categorii de salariați de a fi victimele politicianilor fără conseciință, cu ocasiunea discuțiunii fiecăruia din punctele enumerate de d. Panu, și aceasta de câte ori subiectul ne va permite. In numărul viilor ne vom ocupa de fixarea unui număr mai mic de ore de lucru. Alex. St. Catargi. TELEGRAME Serviciu Agentiei II oin Are Republica Argentină Buenos-Aires, 1 August.— Bombardarea orașului de către flota revoltată a făcut mari stricăciuni : representații străini au protestat guvernului. Insurecțiunea a fost înăbușită de generalul Rocca. Panica a încetat. Se numără in total 1000 morți și 5000 răniți. Belgia Bruxp.l. 1 August. — Camera a hotărât să înceteze ancheta in afacerea Fuetei. Ostenda, 1 August—Comtele de Flandra și principele Baudoin vor veni la Ostenda spre a saluta pe împăratul Germaniei. Engliteza Londra, 1 August.O telegramă din Buenos Aires către Lloyd constată că corăbiile ce se găseau in port in momentul bombardării n’au suferit nici o stricăciune. Agenția Reuter află din Djeddah că la Mecca holera are un caracter epidemic : sunt câte 80 morți pe zi. Sir Fergusson a declarat in Cameră că Portughezii au confiscat un vapor al Societății africane trimițând pe ofițeri și echipagiul la Quelimane; guvernul din Lisabona a dat ordin telegrafic ca autorii acestei confiscări să fie pedepsiți. Data luărei protectoratului in Zanzibar nu e incă fixată. Sultanul din Zanzibar și consulul Angliei vor ținea socoteală de măsurele adoptate pentru suprimarea gradată a robiei domestice. Se anunță Agenției Reuter din Gibraltar că escadra austro-ungară a plecat la Portsmouth, de unde va pleca in Germania de Nord și in Danemarca. Elveția Friburg, Brisigan 1 August.—Principele Leopold de Hohenzolern a sosit la Umkirchen așteptând pe Regina României. ANUL XI No. 203 CALIMANESTI Lumina electrică. — Marele otel. — Parcul.—Apa de Căciulata. Dupa Sinaia, Călimăneștii, una din cele mai frumoase stațiuni balneare și loc de petrecere pe timpul verei, e luminată cu electricitate. Mâine Duminică, se va face inaugurarea luminei electrice in această stațiune de băi, in presența d-lui ministru al Domeniilor, Gr. Peucescu, care a plecat azi dimineață acolo, a d-lui inginer C. Bottea, directorul serviciului apelor din ministerul Domeniilor, căruia, fie zis in treacăt, se datorește mult prosperarea și avîntul ce au luat stațiunile noastre balneare intreținute de Stat. Lumina electrică la Călimănești s’a instalat in condițiunile aceleia de la Sinaia. Două mașini dinamo-electrice funcționează necontenit. Lampele sunt de 2000 de lumini putere și de sistem Siemens din Viena. In aceste condițiuni iluminatul intregei stațiuni va costa de la 500 — 600 de lei pe toată stagiunea de vară, cu incepere de la 1 Iunie până la 1 Septembrie. Iluminatul ordinar costa inainte, pe același termen, intre 2500 —3000 de lei. Se vede deci economia ce se face cu introducerea luminei electrice. Cheltuelile primei instalări, bineînțeles, că sunt deosebite. Lume este destulă la Călimănești și marele otel care are Î55 de camere se umple cu vizitatori. Distracții la această stațiune sunt d * multe și variate. Muzica regimentului 2 de dorobanți cântă in frumosul parc, bine întreținut și intr’o poziție superbă, de trei ori pe zi. Escursiunile sunt din ce in ce mai dese si escursioniștii mai numeroși. A A Apele de Căciulata cari fac minuni prin efectele lor sunt foarte căutate. Personalul apelor s’a indoit și d’abea poate să satisfacă cererile numeroase ce vin din toate părțile țarei. In numărul viitor vom da amănunte complecte despre serbarea inaugurarea luminei electrice la Călimănești. Aflător. ALEGEREA DE MÂINE Mâine este alegerea pentru un loc de deputat la Călărași. Cetitorii noștri cunosc împrejurările in cari se face această alegere. De o parte d. Poenaru Bordea cu candidatul d-sale d. M. Schina, iar de alta amicul nostru d. Vines. Pentru cine nu cunoaște situațiunea escepțională din Ialomița, se pare că e vorba de o alegere ca toate alegerile, se pare că e vorba de un candidat conservator și unul liberal. Ei bine, lucrurile nu stau realmente astfel. D’intru ănteză, dacă lupta se pune inevitabil intre liberali și conservatori, totul nu se mărginește aci. La Călărași nu e vorba numai de atât. Acolo taberile sunt altfel divizate și diviziunea cea mai distinctă, caracter pur local, este acela intre oamenii d-lui Boenaru-Bordea și cetățenii cari vor să scape de această protipendadă modernă. In Ialomița, d. Poenaru este aceia ce Tache Anastasiu—mutatis mutandis — era la Tecuci sau Simulescu la Vâlcea. D-sa își inchipue că are tot județul la