Timpul, iulie 1890 (nr. 186-209)

1890-07-22 / nr. 203

DUMINECA 22 IULIE DE EXEMPLAR 10 BANI MANUSCRIPTELE NEPUBLICATE SE ARDTIMPUL­­ % ZIAR COTIDIAN fi ■ I .­­ Redacția și Administrația: Calea Victoriei, No. 54. ABONAMENTELE: [n toată țara, pe an . . . 40 lei ., „ pe 6 luni . . 20 „ ,, pe 3 luni . . 10 ,, Pentru străinatate pe an. . 60 „ Abonamentele se pri­mesc la Administrație EDIȚIA A DOUA ANUNCIURI SI INSERTIUNI Linia 30 litere petit pag. IV . p.40 Reclame pag. III..................1.50 .. 2.50 ANUNCTURILE SI INSERȚIILE sunt exclusiv primite la administra­ția ziarului, Calea Victoriei, No. 54. IN PARIS la Agenția Havas, 8 Place de la Rourset SCRISORILE NEFRANCATE NU SE PRIMESC PROTECTIUNEA MUNCEI «Propaganda activă, socia­­«cialistă sau democratică cu «privire la muncitorii indus­­­triei este o parte interesată de «reclamă electorală Campio­­­nilor populari le convine ad­­­mirabil ca să poată căpăta «prin o osteneală relativă mi­șca, aglomerații mari» de­ lu­­­cratori, armate populare pe «cari să le poată duce cu un «semn la vot». (G. Panu, Lupta 17 iunie 1890. Domnul G. Panu, deputat, șe­ful partidului radical-democratic, director politic al ziarului Lupta, polemist fără seamăn, intr’un prim-București al ziarului său, apărut cam pe la începutul lui Iunie, ne vestește că se va ocupa in timpul vacanțelor parlamen­tare cu studiul cestiunelor eco­nomice, in loc de a urma făga­șul in care s’a adâncit de mult timp deja, presa noastră, adică de a injura pe oamenii sau par­tidele cari nu zic amin­ta tot ce unii cred sau pretind a crede. Domnii Panu astă-dată ca tot­deauna, s’a ținut de cuvent. Chiar inaintea încetării ocupațiunilor sale parlamentare, Lupta a pu­blicat sub semnătura sa, o serie de articole, cu titlu general­ de Protecțiunea muncei, iar fie­care din aceste, are un sub­titlu. Nu putem de­cât impărtăși cu totul sforțările d-l­ui Panu de a im­pinge presa română pe o altă cale de­cât aceea a invectivelor și a insinuărilor ren tăcioase la adresa celor ce nu au norocul de a vedea faptele politice și so­ciale așa precum acei cari în­trebuințează acest procedeu, le véd sau le doresc a le vedea. Nu tot ast­fel vom zice des­pre ideile emise de d. Panu in acele articole. Domnia sa afirmă, in artico­lul No. 2 din 15 iunie 1890, și acesta smră un mod magistral că: «toate legile protectoare munces­c cerute sau obținute, nu au un ca­racter socialist. Prin nici una din «ele nu se schimbă nici baza socie­tă țâței, nici aceea a proprietății, «­nici a produc b­anei. Ele respectă costarea actuală economică cu toate­­­ defectele ei fundamentale și nu­­ fiind de­cât a regula raporturile «existente dintre lucrători și cei ace îi întrebuințează, introducând «in acele raporturi mai multă «dreptate,stabilitate și siguranță"». Apoi d-mia sa enumera prin­cipalele măsuri reclamate de lu­crători sau de apărătorii cauzei lor. Aceste mesuri sunt: 1. Fixarea unui număr mai mic de ore de lucru; 2. Fixarea unui minimum de salariu ; 3. Asigurarea obligatorie a lu­crătorilor in contra accidentelor rezultate din exercițiul profesiu­ne­­lor; 4. Asigurarea in contra boalei și lipsei de lucru ; 5. Asigurarea unei pensiuni pentru timpul de bătrânețe ; 6. Luarea de mesuri in scop ca copiii lucrătorilor să aibă timpul disponibil de a frequenta școalele primare; 7. Regulamentarea in mod mai restrâns a muncei minori­lor, precum și a femeei de ori-ce vârstă; 8. Dispozițiuni in contra lu­crului in timpul nopței sau in fundul minelor ; 9. Condiție de higienă in ate­liere și alte asemenea, etc­, etc. Acestea sunt după d. Panu revendicațiunele minimale ale lu­crătorilor, revendicațiuni cari nici una din ele nu schimbă nici baza societăței, nici aceea a pro­prietăței, nici a producțiunei; din contra ele respectă starea actuală economică cu toate defectele ei fundamentale și nu tind de­cât a regula raporturile existente din­tre lucrători și cei ce îi întrebuin­țează, introducând in acele ra­porturi mai multă dreptate, stabilitate și siguranță. Așa o fi, insă aceasta după d Bani și partidul radical-demo­cratic, cărora convine admirabil să capete prin o osteneală rela­tivă mică, aglomerații mari de lucrători armate populare, pe cari le pot conduce cu un semn la vot, dar după noi, nu. Regret­ăm că d. Palin n’a­ e­­numerat printre rezultatele me­nite a isvorî din introducerea măsurilor propuse de d-sa, pe lângă dreptatea, stabilitatea și si­guranța și libertatea individuală. Aceasta zis in treacăt. Care să fie oare mobilul ine­­luctuabil care a condus pe d. Pain a deveni unul din adepții și apostolii socialismului de Stat, căci toate măsurile înșirate de d-sa in studiul său, nu sunt de­cât socialism de Stat, de cea mai limpede apă? Să fie oare facilitatea cu care cu o osteneală relativă mică d-sa ar conduce, numai făcând un semn, pe lucrători la vot ? Nu o credem. Domnu Panu nu este un po­litician de rând. Domnia sa are in vederile sale, in aprecierile sale, o lărgime de spirit, o a­­dâncime de judecată cari nu le întâlnești nici­odată la politician­, pentru cari toate mijloacele sunt bune când e vorba de a par­veni. Domnia sa este inzestrat cu o putere de raționament care strivește toate fantasmagoriile, toate halucinațiunile, toate pre­judecățile, chiar cele vechi ca și omenirea, toate ilusiunile și toată fraseologia seacă și goală, și le face pe toate praf și țărână. Cum dar incă odată, domnia sa s’a înfipt in nămolul socialis­mului de Stat? Ne place a crede că domnia sa a alunecat pe povîrnișul a­­cestei prăpăstii, împins fiind de sentimentalismul bolnăvicios pre­dicat și răspândit la finele seco­lului al 18-lea de școala enci­clopedică. Convinși că acest din urmă a fost mobilul care a condus pe domnii Panu in studiul său a­­supra protecțiunei muncei, ne vom încerca a combate ideile dom­niei­ sale și a școalei ce o pro­fesează și a probat, dacă vom reuși, că dacă din nenorocire ele ar lua rădăcini in România, țară eminamente inzestrată cu suflarea și tradițiu­nile civilisa­țiunii greco latină, nu numai că starea ei morală ar periclita cu desăvârșire, dar chiar starea ei politică și materială s’ar con­funda intr'o mizerie fără leac, și s’ar întoarce la o stare de barbarie, ca să nu zicem de săl­­bătăciune, din care toate gene­­rațiunile de la începutul seco­lului acestuia și până astă­zi, luptă neîncetat s’o scoată și s’o aducă la gradul de civilisațiune, de prosperitate și le libertate in cari sunt astă­zî țările occiden­tali. Pentru aceasta vom urma pe domnu Panu, punct după punct, in ordinea in cari domnia­ sa le a enumerat in surjinl sau. Insă, înainte de a începe exa­minarea acestor puncte, fie­ ne permis a face o mică observa­­țiune. Domnu Panu se miră, chiar de la începutul lucrărei sale, de ce apărătorii reve­ndicațiunilor lucrătorilor și in­giniere toți co­lectiviștii din DeCitrenhi, nu se o­cupă de­cât de lucrătorii de fa­brici; domnia­ sa se întreabă de ce numai soarta lucrătorilor de usină a avut darul de a deștepta interesul acestor adepți ai adevă­rului și nu și soarta celor­lalțî salariați, cari sunt atât de nu­meroși pe lumea aceasta, precum lucrătorii agricoli,­­meseriași cari sunt ocupați obișnuit, in mici a­­teliere casnice, impiegați ai co­­merciului și ai industriei, func­ționarii infimi ai administrațiu­­nilor publice și private. Domnn Panu, cu lealitatea care îl caracterisează ne dă răspunsul adevărat pentru care nici socia­liștii revoluționari nici cei de Stat, nici democrații, nici radicalii zi­cem noi, nu s’au ocupat până acuma și nici nu se vor ocupa in viitor, de soarta salariaților ce nu sunt înregimentați in fa­brice și usine. Causa principală după domnu Panu, și noi adăogăm, nu causa unică a acestei indiferențe pentru soarta celor mai numeroși sala­riați este, că lucrătorii de fa­brici și de usine sunt concen­trați in număr însemnat, la un singur loc, in cât propaganda a­­supra suferințelor ce ’i bântuie se poate face cu inlesni­re, cu o osteneală relativă unică, se pot conduce cu un semn la vot­, pe când cei l’alțî salariați, lucrătorii agricoli, meseriași din atelierele casnice, impiegați ai comerciului și ai industriei, funcționarii mici ai administrațiunilor publice și particulare de­și mai numeroși in totalitatea lor de­cât cei ai fa­bricilor și usinelor, sunt răs­pândiți, nu formează de­cât gru­puri mici in acea localitate, de unde decurge că propăvăduitorii, adevărului ar trebui să desfășure o osteneală relativă mai mare, spre a-i convinge de suferințele lor, și să i poată conduce cu un singur semn la vot. Acesta este adevărul și nu are trebuință de nici o observațiune; insă dacă această causă este una din cele mai de căpetenie, ea nu este nici unică nici cea mai im­portantă. Dacă vom face abstracțiune pentru moment de lucră­torii a­­gricoli, și vom vedea mai târziu­ pentru ce, găsim că cei­l­alțî sa­lariați ce nu sunt lucrători de fabrici și usine, in marea lor majoritate sunt pe o treaptă de cultură morală și intelectuală re­lativ destul de ridicată, pentru ca teoriile socialiste, fie a socia­lismului revoluționar, fie a celui de „*stat, să nu găsească adepți printre ei. Aceasta aveam de­cis ca ob­­servațiune generală și prelimi­nară. Vom desvolta pe larg cău­șele cari împiedică pe aceste ca­tegorii de salariați de a fi vic­timele politicianilor fără cons­­eciință, cu ocasiunea discuți­unii fie­căruia din punctele enumerate de d. Panu, și aceasta de câte ori subiectul ne va permite. In numărul viilor ne vom o­­cupa de fixarea unui număr mai mic de ore de lucru. Alex. St. Catargi. TELEGRAME Serviciu Agentiei II o­in Are Republica Argentină Buenos-Air­es, 1 August.— Bombar­darea orașului de către flota revoltată a făcut mari stricăciuni : representații străini au protestat guvernului. Insu­­recțiunea a fost înăbușită de generalul Rocca. Panica a încetat. Se numără in total 1000 morți și 5000 răniți. Belgia Bruxp.l. 1 August. — Camera a ho­tărât să înceteze ancheta in afacerea Fu­etei. Ostend­a, 1 August—Comtele de Flan­­dra și principele Baudoin vor veni la Ostenda spre a saluta pe împăratul Germaniei. Engliteza Londra, 1 August.­O telegramă din Buenos­ Aires către Lloyd constată că corăbiile ce se găseau­ in port in mo­mentul bombardării n’au suferit nici o stricăciune. Agenția Reuter află din Djeddah că la Mecca holera are un caracter epi­demic : sunt câte 80 morți pe zi. Sir Fergusson a declarat in Cameră că Portughezii au confiscat un vapor al Societății africane trimițând pe ofi­țeri și echipagiul la Queli­mane; gu­vernul din Lisabona a dat ordin tele­grafic ca autorii acestei confiscări să fie pedepsiți. Data luărei protectoratului in Zan­zibar nu e incă fixată. Sultanul din Zanzibar și consulul An­gliei vor ținea socoteală de măsurele adoptate pentru suprimarea gradată a robiei domestice. Se anunță Agenției Reuter din Gi­braltar că escadra austro-ungară a ple­cat la Portsmouth, de unde va pleca in Germania de Nord și in Danemarca. Elveția Friburg, Brisigan 1 August.—Prin­cipele Leopold de Hohenzolern a so­sit la Umkirchen așteptând pe Regina României. ANUL XI No. 203 CALIMANESTI Lumina electrică. — Marele otel. — Parcul.—Apa de Căciulata. Dupa Sinaia, Călimăneștii, una din cele mai frumoase stațiuni balneare și loc de petrecere pe timpul verei, e luminată cu electricitate. Mâine Duminică, se va face inau­gurarea luminei electrice in această stațiune de băi, in presența d-lui mi­nistru al Domeniilor, Gr. Peucescu, care a plecat azi dimineață acolo, a d-lui inginer C. Bottea, directorul ser­viciului apelor din ministerul Dome­niilor, căruia, fie zis in treacăt, se datorește mult prosperarea și avîntul ce au luat stațiunile noastre balneare intreținute de Stat. Lumina electrică la Călimănești s’a instalat in condițiunile aceleia de la Sinaia. Două mașini dinamo-electrice funcționează necontenit. Lampele sunt de 2000 de lumini putere și de sis­tem Siemens din Viena. In aceste condițiuni iluminatul in­­tregei stațiuni va costa de la 500 — 600 de lei pe toată stagiunea de vară, cu incepere de la 1 Iunie până la 1 Septembrie. Iluminatul ordinar costa inainte, pe același termen, intre 2500 —3000 de lei. Se vede deci economia ce se face cu introducerea lumin­ei electrice. Cheltuelile primei instalări, bine­înțeles, că sunt deosebite. Lume este destulă la Călimănești și marele otel care are Î55 de ca­mere se umple cu vizitatori. Distracții la această stațiune sunt d * multe și variate. Muzica regimentului 2 de dorobanți cântă in frumosul parc, bine întreținut și intr’o poziție su­perbă, de trei ori pe zi. Escursiunile sunt din ce in ce mai dese si escur­­­sioniștii mai numeroși. A A Apele de Căciulata cari fac minuni prin efectele lor sunt foarte căutate. Personalul apelor s’a indoit și d’abea poate să satisfacă cererile numeroase ce vin din toate părțile țarei. In numărul viitor vom da amănunte complecte despre serbarea inaugura­rea luminei electrice la Călimănești. Aflător. ALEGEREA DE MÂINE Mâine este alegerea pentru un loc de deputat la Călărași. Cetitorii noștri cunosc împrejurările in cari se face această alegere. De o parte d. Poenaru Bordea cu candidatul d-sale d. M. Schina, iar de alta ami­cul nostru d. Vines. Pentru cine nu cunoaște situațiunea escepțională din Ialomița, se pare că e vorba de o alegere ca toate alegerile, se pare că e vorba de un candidat con­servator și unul liberal. Ei bine, lucrurile nu stau realmente ast­fel. D’intru ănteză, dacă lupta se pune inevitabil intre liberali și conservatori, totul nu se mărginește aci. La Călărași nu e vorba numai de atât. Acolo ta­­berile sunt alt­fel divizate și diviziu­nea cea mai distinctă, caracter pur local, este acela intre oamenii d-lui Boenaru-Bordea și cetățenii cari vor să scape de această protipendadă mo­dernă. In Ialomița, d. Poenaru este aceia ce Tache Anastasiu—mutatis mutandis — era la Tecuci sau Simulescu la Vâlcea. D-sa își inchipue că are tot județul la

Next