Timpul, august 1890 (nr. 210-233)
1890-08-05 / nr. 214
í SSSE Hissasra .In suita impăratului Wilhelm va fi, afară de cancelar, șeful Statulu major al armatei germane, generalul de cavalerie Waldersee, adjutanții generali, locot.-general de Wittich și locot.-general de Hahnke, precum și marele mareșal al curei contele Eulenburg. Tot acești domni vor fi găzduiți in castelul Rohnstock.» Precum se vede clar, întâlnirea împăraților german și austiac nu va fi lipsită nici ea de nici unul din simptomele cari fac pe unii să dea, astăzi, o insemnătate escepțională intrevederea dintre împărații german și rus. CURIERUL PROVINCIEI Corespondența particulară din Iași Desi in aparență colectivitatea locală nu-și face tocmai sângerea din faptul retragere d-lui Gheorghian, totuși, in realitate această retragere pustură. Aceasta se poate deduce din interpretarea nu tocmai bine-voitoare ce dau colectiviștii cei mai fanatici demisiunea președintelui clubului liberalnațional. Așa deunăzi, unul dintre colectiviștii cei mai agreați la centru (deci o voce autorizată) spunea, că nu pricepe de loc demisiunea lui Gheorghian. Supărarea lui pe partidul liberal-național samănă cu aceea a văcarului pe sat. — Slavă domnului — continuă colectivistul—tot timpul cât am stat la putere, nu zicea măcar câte , ba mai mult, a fost ministru tocmai in timpul când—ce e drept —Brătianu perduse mult din aureola sa (prețioasă mărturisire !) și atunci puritanul nu simțea necesitatea unui program. Iar azi când suntem in oposiție, când ne-am purificat(?!), azi vine tocmai acela, care trebuia să ne dea tot concursul in împrejurări așa de grave (?) și ne scoate ochii... ba cu purificarea liberalilor, ba cu programe etc. etc. Drept conclusie colectivistul in chestiune califică purtarea lui Gheorghian ca culmea relei credințe... Nevoind a ne amesteca in certele familiare, dăm cuvântul d-lui Gheorghian.* D. ministru de Justiție Theodor Hosetti, a sosit cu acceleratul de azi in orașul nostru.* Concediul d-lui prefect de poliție Sandu Rășcanu expirând mâine, d-sa se va reintoarce la post. * Școala Normală Vasile Lupu urma să se mute la 1 Septembrie un nou seu local ce se construesce afară din oraș la grădina supranumită «Pesther». Dar cu toate silințele ce iși dau cei însărcinați cu construcțiunea școalei, ea nu va fi gata decât la 1 Octombrie, când se va face inaugurarea.Până la această dată, cursurile se vor ține tot in vechiul local. Faptele Dilei DIN BUCUREȘTI Crima din strada Șoimului. In strada Șoimului, un militar a înjunghiat era pe un băiat de prăvălie cu care se certase. Victima a fost dusă la spitalul Colțea intr’o stare de plâns. Asasinul a fost arestat. * * * Nenorocirea de la Malmeson.—Era noapte introducându-se in latrina casărmei Malmesonului Niculae Voicu in etate de zi—ioanî, Matern și incă unul, curățitor de latrine, din nefericire alunecând in aceea latrină a încetat din viață cel d’ăntâiu, iar cel de al doilea a fost imediat transportat spitalului militar ; după câteva ore a murit și el. Al treilea a fost scos teafăr. TIMPUL 5 August prim procuror până la reîntoarcerea d-lui Canari din concediu. Colectiviști vor să reînvie vechiul lor ziar Liberalul. A. D. judecător de instrucție, Cabinetul I. I. Bastachi, obținând congediu, a plecat azi cu familia la Vaslui. * Ieri la orele 5 o ploaie torențială însoțită de o furtună violentă a visitat orașul nostru. Din fericire nici o stricăciune nu s’a întâmplat. După 2 ore ploaia și vântul au încetat. Un june destituit de la Sf. Spiridon a luat nobila misiune de a da pe față in coloanele ziarului «Drapelul* ntorânduelile (?) comise de epitropii actuali și in special de d. A. D. Hulban. In 2 numere consecutive, onorabilul a publicat sub titlul «Situația casei Sf. Spiridon» verzi și uscate, fără a crticula măcar un fapt. Cetind acele articole, vezi că nu se potriveșce de loc cu reclama făcută de câtva timp, că se vor da pe față hoții ne mai pomenite.* 1). judecător de instrucție Leonescu e însărcinat a ține locul d-lui Bastachi in tot timpul absenței acestuia din urmă până la 1 Septembrie. * Consiliul de administrație al creditului Funciar Urban a ținut afară ședință. S’au resolvat mai multe cereri de împrumut, de asemenea s’a dispus scoaterea in vânzare a mai multor imobile luate in posesiune. *■ Distinsul nostru bas Cristea Georgescu, absolvent al facultății juridice din localitate,și-a propus a da o serie de Concerte in orașele Iași, Bucuresci, Roman, Botoșani, etc., îndată ce va trece examenul general de licență in luna lui Octombre. In urma acestor concerte d. Georgescu e decis a pleca in străinătate pentru a se perfecționa in arta musicală la Conservatoarele din Franța si * * Italia. Sperăm că acest turneu musical va fi încoronat de succes, cu atât mai mult, cu cât d. Georgescu promite—după un studiu de 2 ani—a deveni o celebritate musicală. * D. doctorand in medicină Mendonicii, delegatul secțiunei din București a sosit in orașul nostru. Dupe două zile d-sa împreună cu delegatul secțiunei Iași se vor duce la Botoșani pentru a organise congresul viitor al studenților ce va avea loc acolo la 5, 6 și 7 Septembrie. La congresul de la Botoșani numărul studenților va fi peste 500, atât din cauză că Bucureștenii au o ocasiune foarte nemerită de a visita toată Moldova, cât mai cu seamă din causa serbării ce va avea loc acolo cu ocasiunea inaugurărei bustului nefericitului nostru poet Eminescu. Principele Grigore Sturza a intentat din nou o acțiune fraților săi Dimitrie Sturza și Principesa Gorciacof in urma unor unor descoperiri de câteva milioane depuse la câțiva bancheri din străinătate. Procesul se va judecă la 17 octombrie de tribunalul secțiunei a II -a. * D-nul procuror Sculy ține locul de Descinderea Parchetului și a poliției Poliția Iu imediat avizată, precum și Parchetul, și la ora 1 din noapte d. inspector Dristorian însoțit de d. procuror Sfetescu, au sosit in localul tripoului. Ancheta, arestările S’au început imediat o anchetă sumară. Frumusețea este că acuzați unul pe altul. Cel mai escroc insă e Kanu Faranga, la care s’au găsit 400 de pachete de cărți vechi măsluite, ceia ce proba că exercitează de mult această meserie onorabilă. Kanu Faranga, avocatul Ionescu și incă două persoane au fost arestate. Nea-Veche. CASA DE JOC din STRADA ACADEMIEI înființarea tripoului Chestiunea tripourilor in care prin înșelăciune la cărți se fură banii naivilor s’a agitat de mai multe ori. Reprobarea a fost unanimă in toată presa și in totdeauna s’a acuzat poliția că nu ia măsuri destul de energice pentru stârpirea râului. Un asemenea local de spoliare nerușinată se deschisese din nou pentru nu mai știu a cătea oară, in casa lui Mercur din calea Victoriei și str. Academiei. Intemeetorul tripoului era un Kann Faranga, care constitui acest tripou un fel de societate, al cărei președinte fu numit un advocat Ionescu. Escrocheriile lui Faranga Acest Faranga avea multă dibăcie in a stoarce banii acelor ce încăpeau pe mâna lui in această casă și procedeurile lui erau numeroase. Iată un specimen: Când se începea jocul, Faranga scotea 100 sau 200 de franci pe cari îi perdea curând fiindcă juca fără de nici o băgare de seamă. După pierdere, el începea să se vaite și anunța că se duce să-și pue ceasornicul amanet pentru ca să continue jocul. Dispărea cinci minute și sosea apoi cu un pachet de cărți măsluite și începea o serie de câștiguri incât intr’o jumătate de ceas clienții erau scurși de parale. Apoi Kann anunță că e târziu și că nu mai joacă. De multe ori chiar in timpul jocului, închidea gazometrul, zicând că poate s’a stricat și in timpul cât ținea intunerecul, amicul Faranga punea pachete de cărți așezate in cărțile de pe masă. Președintele triponlnî păcălit. In noaptea de Juoî spre Vineri, sergentul de noapte postat in calea Victoriei in dreptul otelului Oteteleșanu auzi zgomote si strigăte. Hoții, escrochii, pradă lumea! In același timp vreo două geamuri de la tripouri sareau in bucăți in stradă, sparte de pumnul președintelui tripoului, avocatul Ionescu. El era de asemenea acela care da alarmă că in acea casă se pradă lumea ca in codru, căci Faranga reușise să-l pâcălească și pe dânsul și sar ia toate paralele. isw raxmmammesmm zimmmawmmmmmmmmmmmmmmammm DIN JUDEȚE O biserică in flăcări. — La 29 Iulie s’a aprins interiorul bisericei Sf. Nicolae din comuna Gohor, județul Tecuci și au ars strana unde se afla icoana Maicei Domnului lângă iconostas, in partea dinapoi, o icoană mică și sfeșnicul ce era lângă strană, apoi flăcările mărindu-se au ajuns până la pod care deja incepuse să ia foc. Cu ajutorul insă al locuitorilor din comună, focul s’a putut localiza. Se crede că focul a provenit de la un capăt de lumânare pe care din neglijență servitorii bisericei l’au lăsat aprins in sfeșnicul de lângă strană. * * * îngrozitoarea sinucidere din Galați. — Vasile Dinu locuitor plugar din quartalul al V a din Galați și in vârstă ea de 60 ani, de mult da semne de smințenie și spunea la toată lumea și mai ales ginerelui seu la care ședea că el in curând ’și va pune sfârșit zilelor, că se va ineca. Nu trecu mult de la spusele luî și dispăru. După vr’o 17 zile de la dispariția betrtnului apa din fântâna ogradei unui căpitan din quartulul al V a nu prea era bună de băut ca mai inainte și toți se întrebau care să fie oare causa și chibzuiră s’o curețe. Mai inainte de a se pune curățirea la cale, o fețișoară și o femee zăriră in fundul fântânei ceva negru și după vorba acestor două persoane, o idee trecu prin mintea tuturor vecinilor fântânei, că moș Dinu era înăuntru in fântână. Un vad ungurean care se întâmplase să fie acasă se coborâ in fântână și cercetă ce era negrul care se zărise in fundul fântânei, găsi insă că era chiar moș Dinu care se ținuse de cuvânt. Își curmase zilele prin înecare, * at * 1000 de snopi arșî . In noaptea de 26—27 iulie, răufăcătorii au dat foc la un număr de 1000 de snopi de grâu aflați pe câmp și care aparțineau d-lui Dumitru Borneag din comuna Podu- Grosului, județul Mehedinți. Parchetul cercetează cu mare activitate la fața locului, dar autorii incă nu sunt prinși. DIN ITALIA NEAPOLI A(Urmare) 27 Maiu. Prin Vomero, la muntele Camaldulilor. E amiezi. Sub căldura amețitoare nici o șoaptă prin frunziș, nici un tremurat de aripe in pădurea de lângă sat, un sat care seamănă foarte bine cu o mahala de oraș mare. Strade pavate, plăci de marmură in răspintiș, o dugheană de pălărier, cu câteva hornuri la fereastră. Pădurea e rară, molifț inalțî ridică sus stogul lor de frunze ascuțite și fine, de un verde albăstriu. Drumul merge pe o înălțime de pe care ochiul pătrunde in tot acest intins defileu de copaci supuratici. Din loc in loc, câte un măgar, un măgar cuminte tremurând din urechi la soare, niște urechi fantastice pe acest trup gracil și slab. Deasupra, pe cei duci desagi, ce atârnă de o parte și de alta a răbdătorului dobitoc până la pântece, vreun moșneag cu șapca neagră și obrajul ras și dubit la soare, ori câte-o Napolitană cu pălăria de paie plecată inainte, arătându-și fața mai totdeauna bătrână și sarbădă. Se pierd pe cărări și drumul așa de uscat, că multă vreme incă răsună pocnitul copitelor, ritmat și leneș. La o răspintie, la marginea unei alte păduri, un șir de măgari ne ese inainte, serioși toți și de o leneșe pomenită in toate mișcările lor, ducând pe spinare niște enorme grămezi de breascuri, care-î fac să semene ca niște arici fantastici, cu urechile lungi și coada supțire. Departe tocmai, două flăcăi bronzați la față, cu cămașa albastră căscată pe piept, si urmăresc cu ochii, țipând ceva in limba lor așa de tare și aprins, că socoți cuțite, aproape de a eși din teacă. DIN STRĂINĂTATE Crima din pădurea la Haye.—Din Nancy (Franța) ui se scrie că o mare enoțiune domnește intre populațiunea din Saxon, capitala cantonului Meurthe et Moselle, in urma arestărei lui Jean ,Vlayer, de 48 de ani și a fiului acestuia, inculpați amândoi de asasinat asupra lui Henri Petit Jean, amplasat intr-o fabrică de încălțăminte de la Nancy. Cadavrul lui Petit Jean a fost descoperit la 6 Iulie st. n. sub un vraf de crengi din pădurea la Haye, in locul numit Patru vânturi; cadavrul avea la tâmple o rană făcută cu o armă de foc ce nu s’a putut găsi. Ceasornicul și portofelul lui Petit Jean dispăruseră. La autopsie, se găsi, trei gloanțe unul lângă altul așezate. Ancheta ce s’a făcut atunci nu isbutise la nimic și se crezuse că Petit Jean se sinucise. Zilele acestea «d. Duper, comisar la Nancy, luase cunoștință de niște cuvinte ce se schimbaseră pe vremea primei anchete asupra acestei morți și redeschise afacerea. In urma unei scurte anchete, el aresta pe Mayer tatăl, acuzat de a fi comis o crimă la Metz și pe fiul acestuia, întrebat asupra intrebuințărei timpului in ziua când s’a comis crima, Mayer pretinde că a părăsit pe Petit Jean in pădure unde acest din urmă s’a culcat fiind beat; el neagă a fi autorul crimei. Fiul seu, luat din scurt de d. Dupera, și incurcat cu dibăcie in întrebări, a strigat: — Ei bine ! dar tatăl meu a ucis pe Petit Jean, apoi a aruncat pistolul și ceasornicul furat in Mosella, lângă Pont-Saint-Vincent. După acest interogatoriu, cei două acuzați au fost închiși. De când a fost arestat, Meyer a fost apucat de o tremurătură nervoasă continuă și a manifestat intenția de a se sinucide. Acest fapt, precum și mărturisirile fiului său, tind a demonstra că el e principalul autor al crimei. Soția lui Mayer a fost arestată și ea. Se fac cercetări ca să se găsească pistolul și ceasornicul lui Petit Jean la Pont Saint-Vincent. Ancheta se urmează cu activitate. Fiul Mayer persistă in mărturisirile lui, in vreme ce tatăl neagă cu desăvârșire. Mayer fiul pretinde că el numai a ajutat pe tatăl său ca să transporte cadavrul la o depărtare de vre-o 15 metri, de cărarea unde s’a comis asasinatul . El mai spune că Mayer tatăl a ii-Ne-am oprit înaintea unei ostenii. De o bucată de vreme, duci copii ne urmăresc, un băiat și o fată. El e îmbrăcat ca toți țăranii de pe aici, ea poartă pe un trup ușor de gândac o rochie de lână tărcată, ale căreia colori vii se potrivesc de minune cu obrazul de țigăncușă, lucind la soare. Ne duc la mănăstire, unde femeile n’au voie să intre. Dumnezeu știe, de ce. O poartă mare zăvorită, înaintea căreia un om se odihnește... de prea multă odihnă, una din acele fețe de țărani napolitani indiferente și adormite. Sună dintr’un clopot ruginit și la o ferestruică, d’asupra, un călugăr, ese cu capul pentru a-și observa musafirul. Se vede că mutra mea-1 asigură, de vreme ce inhală dupe aceia aud sulul de fer lunecând cu sgomot in verigi și-l ved inainte îmi, un moșneag, alb ca omătul, cu ochii buni, îmbrăcat intr’o rasă de postav alb, încins cu o frânghie. Me primește zimbind și iar zimbind, mă poartă prin coridoare lungi de mănăstire cu colonete albe și inscripții latinești. La stânga o ușă, care duce la un câmp de grâu aproape copt, cu spicele grele făcând piele să atârne in jos și la o bisericuță cucuiată pe un desuleț, îmbrăcat cu trifoi, trandafiriu și drobițe aurii și aromite, apoi pe niște portițe la o cărare strâmtă, mărginită de viță de vie verde deschis tăind in curmeziș cenușiul negricios al baracilor de plop. La capăt, o terasă veche, înconjurată cu lespezi, având in dos o bancă cu mai multe despărțituri, care pare furată dintr’un amfiteatru antic. E cea mai frumoasă vedere din tot ținutul : la dreapta pădurile se țin lanț și privirea, lunecând pe trunchiurile umbrite se oprește numai la tăpșanele de iarbă lungă și mătăsoasă, presărată de mierea ursului vinătă și nalbă galbenă. In față marea, așa de albastră că se intrece cu cerul care, el, sus, pare o mare de lumină, un ocean de safir topit, plutind intr’o lumină orbitoare. Insulele o pătează Nisida in față, pe stânci negre, țișnită din mare, prin puterile cele ascunse, care clocotesc aici sub coaja aceasta de cenușe vulcanică,Ies scuturată de cutremure. Alt foc decât al soarelui ce ascunde acolo jos, urmând lucrarea î tainică și necurmată și ridicând din vreme in vreme acoperișul acesta șubred ca pe o jucărie. Insule apar și dispar ca intr’o feerie la porunca întunecatului Hephaistos, care fierbe lava in căldările— de sub pământ, șironele de lavă se revarsă peste câmpi și târguri întregi se îngroapă, cu oameni cu tot, sub potopul cenușei calde a vulcanului. E aici aproape uriașul cel rău, Vezuviul, depanând pe crater suluri de fum ce se resfiră in nord și venit așa de liniștit, iți pare un munte ca toți cell’allî, căruia fumul ce varsă • *a crucișat picioarele victimei, și î-a insoit mâinele spre a se crede că s’a •sinucis. DIN LUMEA ÎNTREAGA — Congresul de navigație.—In orasul Manchester s’a finut anul acesta • • al patrulea congres internațional de navigație interioară. Întâiul congres de felul acesta s’a ținut, acum sease ani, la Bruxelles și seria s’a urmat din doi in cinci anî, mai ăntâiu la Viena și apoi la Francfort. Congresul de anul acesta de la Manchester a fost cu deosebire strălucit și instructiv prin numărul și calitatea aferenților de toate naționalitățile și prin însemnătatea lucrărilor ce s’au făcut. Viitorul congres se va ține la Paris in 1892. Tn ultim cuvânt O damă către un cerșetor orb. — Desigur că seara vine săjjte iea cineva ca să te ducă acasă? — Nu, cuconiță. — Apoi, atunci cum faci să poți merge pe drum și mai cu seamă sara? — Deschid bine ochii. Nea-Vede