Timpul, septembrie 1890 (nr. 234-258)
1890-09-15 / nr. 245
gele, împreună cu Augustul Séu frate A. S. Principele Leopold și cu A. S. R. Principele României, a mers la Frederichshafen, reședința de vară a M. M. L. L. Regelui și Reginei Wurtembergului pentru a le face o visită. Pornind de la Castelul Weinburg in trăsură, Augustii călători S’au oprit la Rosbach, unde ’I aștepta vaporul regal pe care l’au imbarcat, indreptându-se către Fredriechshafen, unde au ajuns la ora 1 și trei sferturi. Aci au fost întâmpinați de d. adjutant general de Moisbach, de d. Reisbach, ministru de Curte al M. S. Reginei Wurtembergului și de alți demnitari. Indreptându-se spre Palat, Augustii călători fură intimpinați in grădina Castelului de MM. II. Regele și Regina. După ce Se îmbrățișară in modul cel mai cordial, Suveranul și Principii presentară persoanele din suită. La orele 2 dupe amiazi prânziră și, la orele 3 și jum., Regele și Principii ’Si luară rămas bun și merseră la o •» Castelul de Montfort spre a face visită A. S. R. Principesei Luisa de Prusia, de unde, la orele 5 jum. seara, au pornit cu vaporul regal la Rorschach și seara S’au intors la Weinburg. Sănătatea M. S. Regelui e bună. Vineri, 31 August (12 Septembre), M. S. Regina, însoțită de suita Sa, a mers cu tren special la Bangor, unde aștepta Sir Richard Bulkeley, pentru a conduce pe Majestatea Sa in trăsură la reședința sa Baron Hill (in insula Anglesey). La sosire, Majestatea Sa fu întâmpinată la Castel de către Lady Bulkeley, precum și de mai multe doamne din familia sa. Pe timpul dejunului o muzică și un dor de amatori au cântat in onoarea Majestăței Sale. Către orele 4, M. S Regina vizită vechiul castel in ruine «Bulkeley», după care s-a imbarcat la Beaumaris, unde o mulțime enormă se adunase pe chefi, aclamând pe Majestatea Sa. Sir Richard reconduse pe Regina in yachtul său. Trecerea până la Llandudno se făcu intr-o oră și jumătate, pe un timp foarte liniștit. Majestatea Sa, sosind aci la orele 8 seara, luă trăsura și se reintoarse la hotel. Duminică, 2 (14) Septembre, la orele 11 dimineața, Majestatea Sa a asistat la serviciul religios ținut in biserica protestantă, iar la ora 1 a mers de a luat dejunul la Lady Augusta Mostyn. Luni, 3 (15) Septembre, M. S. Regina, însoțită de suită, a mers cu un tren special la Carnarvon pentru a vizita vechea fortăreață de acolo, una din cele mai mari ale regatului Britanic. La gară, Majestatea Sa fu priimită de către Marchizul d’Anglesey, Lordul Peurhyn, Lordul Mostyn, Sir John Paleston, Sir Llewelyn Turner și Sir Richard Bulkeley. Un cordon de trupe de diferite arme era înșirat de la gară până la Castel, iar mulțimea făcea ovațiuni foarte călduroase Reginei noastre. La castel se dete un dejun de 40 persoane la care Majestatea Sa a binevoit a lua parte. După amenzi, Majestatea Sa a mers in trăsură deschisă la castelul Peurhyn, unde Majestatea Sa primise invitațiunea Lordului și Lady Peurhyn (cei mai însemnați proprietari din localitate) să petreacă două zile in splendida lor reședință. Seara avu loc la Castel un mare concert in onoarea Majestăței Sale. A doua zi Marți, Majestatea Sa însoțită de Lordul și Lady Peurhin, a mers să visiteze carierele de ardesie din Bethesda, proprietatea Lordului Peurhyn. La gară mai bine de 2.000 lucrători se adunase pentru a aclama pe M. S. Regina, care, după ce visită carierele, S’a reintors la Castel. A doua zi, Mercuri, Majestatea Sa, condusă de către Lordul și Lady Peurhyn, a mers in trăsură spre a visită satul Llamberis, situat la piciorul muntelui Snowdon, cel mai inalt munte al țerei Galilor. La orele 6 seara, Majestatea Sa luă trenul special la Bangor și Se intoarse la orele 7 și jum., la Llandudno. STUDENȚII fii IAȘI Iată cum s’a stabilit in principiu, petrecerea studenților bucureșteni in orașul Iași. Mercuri 12 Septembre la orele 10 dim. vor sosi la gara noastră, unde vor fi intâmpinați de d. primar cu întregul consiliu comunal, iar musica școalei comunale de arte și meserii va intona marșul «Deșteptăte Române». Studenții vor merge apoi insoțiți de primar și onorabilul consiliu comunal precum și de cetățenii prezenți, parcurgând strada Gărei, strada Bariu, strada Lăpușneanu, strada Unirea, strada de Sus, strada Universităței până la Universitate de unde acolo vor fi incartierați. La orele 3 toți de acolo vor pleca pentru a vizita palatul administrativ, statuia lui Ștefan cel Mare, biserica Treî-Erarhi, Mitropolia, statuia lui Miron Gostin și noua școală centrală.— La 8 ore seara va avea loc Faptele Cilei DIN JUDEȚE Trei biserici prădate.— In noaptea de 8—9 curent, de către necunoscuți făcători de rele s’au prădat trei biserici din comuna Cârlomenescu, plasa Corod, jud. Tutova luându-se de la una 400 lei, iar de la cele două diferite lucruri prețioase. Hoții se presupune a fi nisce țigani nomazi. * 1 * * Popă otrăvit din greșală. Zilele trecute pe la orele 8 seara, preotul C. Constantinescu, din comuna Smirna, jud. Ialomița, voind să bea țuică dintr’o sticlă care era pe masă, in loc să ia sticla cu țuică a luat o alta care conținea o soluție de accid fenic și a băut’o toată. Soluția fiind foarte tare, peste două ore preotul Ghiță a încetat din viață. * * * Nenorocirea de la Sinaia.—Din Sinaia se scrie că d-na dr. Sache Ștefănescu a fost victima unui accident foarte periculos. Preumblăndu-se in trăsură, caii au luat-o la fugă și, temându-se de resturnarea trăsurei, d-na Ștefănescu au sărit jos și s’a lovit așa de greu in cât d’aluncî și până ieri dormea intr’una cu toate încercările d’a o deștepta. Urăm d-nei Ștefănescu o repede insănătoșare. _____ * TIMPUL 15 Septembre banchetul dat de comună in sala circului Sidoli—Joi la 13 Septembre la 7 ore dim., toți studenții se vor aduna in sala Universităței de unde apoi vor si pleca la Repedea pentru a vizita băile de acolo. — La 8 ore seara va avea loc o serată teatrală dată in onoarea studenților Bucureșteni.—• Vineri 14 Septembre la 8 ore dimineața escursiune la Copou și Pester. După prânz la orele 3 intrunire la Universitate. La orele 6, seara toți studenții vor fi întruniți la Universitate de unde vor merge la gară spre a petrece pe colegii lor bucureșteni ce vor lua trenul de la 7 și 25. Gazda studenților bucureșteni la Iași se va face de către concetățenii noștrii. Inundațiile din Ungaria Despre inundațiile din Ungaria, undeva temere ca Dunărea să nu facă aceelași lucru pe care l-a făcut in Boemia Moldva, se scrie următoarele : La Budapesta, și chiar in orașele celelalte din susul Dunării, apa a început să scadă. Cheiul, care cu cinci zile înainte nu se mai cunoștea, in present este practicabil. Mărfurile cari au fost duse la loc mai adăpostit, au fost readuse in man gasiile de pe cheia. S’a început de asemeni și navigatiunea, se transpoartă chiar persone. Numai frumoasa insulă Margareta, locul de desfătare al celor din capitală, este incă sub apă. In curând insă apa se va retrage și de aici și astfel publicul din Budapesta va avea iear unde să petreacă. Mai ales că de vr’o trei zile se lucrează la a curăți de pe insulă lemnele și tot felul de gunoaie ce a adus apa. * Cu toate că apa se retrage in mai multe părți ale orașului, in urma presiunea Dunărei, spargându-se conductele de apă in țevile de canalisare, mai multe strade au fost inundate. Pompierii lucrează din răsputeri pentru a scăpa lucrurile din casele inundate. » Se scrie din Duna Adony că acolo Dunărea amenință cu distrugere intreg ținutul. Deja mare parte din hotar, acoperit cu vii și grădini, este sub apă inaltă de mai mulți metri. Agricultorii au fost și sunt siliți să culeagă strugurii necopți și să tae varza de pe câmp înainte de timp, temându-se, și nu fără motiv, că Dunărea va pustii lotul. Din partea de sus a fluviului se anunță că apa a scăzut. Pe la Dévény, Hamburg și Körtvélyes circulația pe viu a reînceput. INFORMAȚIUNI D. Al. Lahovari ministru de Externe, a plecat aseară la Sinaia. Peste câteva zile se va face mișcarea in magistratura amovibilă. Aseară a fost o intrunire la clubul liberal-național la care au asistat 217 persoane. Nu lipseau de la această intrunire nici Tănase Bărbieru, nici Ulmeanu, nici Manolescu-Lungu. Colectiviștii exploatează intr’un mod infam inființarea ospătăriei comunale, aretând cârciumarilor că această imbunătățire s’a făcut un scop d’ai ruina. Aseară se răspândise zgomotul că Licinski plecase din Brăila și se afla in trenul ce venea spre București. Poliția a luat imediat măsuri, dar telegrama parchetului de Brăila era eronată. Românul d’aseară aduce știrea sensațională despre apropriata retragere a S. P. S. Mitropolitul primat și anume din pricina adâncei mâhniri ce le cășunează înaltului prelat luptele noastre politice. Cunoșteam de mult dorința exprimată de S. P. S. Mitropolitul Primat de a părăsi tronul arhiepiscopal al țerei, dar am crezut că stăruințele guvernului și ale amicilor intru tot respectabilului nostru arhipăstor 11 vor fi înduplecat a renunța, in cele din urmă, la această gravă hotărire. Credem aioi jnsă că Românul a fost cu totul indus in eroare, atribuind luptelor politice retragerea, de se se va intémpla Mitropolitului Primat, Adevărul este după cum se poate oricine încredința, din extractele desbaterilor Sf. Sinod din timpul din urmă, că adânca mâhnire și scârba ce va determina prea S. P. S. Mitropolit Primat a resemna inalta Sa demnitate, este cășunată de intrigile josnice, ținuta suteața și vorbirea deșubiată, ba chiar insultătoare ce o are față cu președintele Sf. Sinod o tristă trinitate de prelați deșănțați, in cap cu Episcopul Parthenie al Dunărei-de-jos, care a transformat Aula sf. noastre biserice naționale intr’un local de scandal. In orice cas, pe cât știm, retragerea I. P. S. Mitropolit Primat nu se va întâmpla imediat, ci pe primăvara anului viitor, dacă până atunci, precumŭ-ț nădăjduim din toată inima, guvernul nu va lua in înțelegere cu cei mai vechi episcopi ai țerei, măsuri spre a pune la loc pe tulburătorii din Sf. Sinod, cari nu se sfiesc a injosi Biserica prin insultele nedemne ce aduc Capului ei legal, și duc o viață de intrigi și destrăbălare, pentru cea mai mare înjosire a Episcopatului nostru. EX EDITIUNE ULTIME INFORMATIUNI D. ministru de externe pregătește publicarea unei cărți verzi asupra lucrărilor întreprinse la Sulina de comisiunea europeană, după inițiativa comisarului nostru. Mai mulți amici ai noștri, se vor intruni zilele acestea pentru intocmirea unui comitet care va forma lista candidaților la alegerile comunale din București, D. Const. Arion a sosit in capitală venind din străinătate. D. Al. Stolojan se află pentru câteva zile in Capitală. D. Hulban va pleca pentru câteva septemâni in streinătate. «ARI SERBĂRI POPULARE DATE DE SOCIETATEA PRESII LA COLOSEUL OPPLER în zilele de Vineri, Sâmbătă si Duminecă 14, 15 și 16 Septembre . SERBĂRI DE ZI ȘI NOAPTE Inceputul la 2 ore in zi Cofetărie,— Cârciumă populară,— Bufet,—Berărie, — Carusel,—•Drum de fer, — Leagăn, — Cântare automatice, — Călușei — Popfei cu premii, — Tir cu premii. BALOANE, de opt metrii se va inălța in fiecare zi. DIN STRĂINĂTATE O aventurieră. — O damă elegantă, opri in strada Vaugirard o tânără doică care tocmai voia să intre intr’un birou de plasare. — Căutați desigur un joc zise ea , dacă voiți, vă angajez. Veniți cu mine chiar acum căci am mai multe curse de făcut. Doica acceptă și se duseră la gara de Lyon ca să’și ia bagajele , iar un hamal se insărcină să le ducă la o adresă indicată de acea doamnă. Pe urmă intrară intr’un restaurant. Pentru plată, doica îșî oferi punga ei, căci d-na pretexta că nu voește să schimbe o hârtie de 1000 franci. După dejun, dama chemă o birje și cete birjarului ca adresă strada Strasburg No. 17 la Saint-Denis. Ajunseră la 1 din noapte și dama intră in casă lăsând să aștepte până la 6 ore dimineața, atât pe birjar cât și pe doică. Tocmai atunci băgară de seamă că erau victima unei aventuriere și imediat reclamată comisarului. Doica avea in pungă 50 franci iar in cufere 200 fr. cum și câteva bijuterii. Deci... prinde orbul, scoate-î ochii. * * Sinucidere groaznică. — La Gagnes (Alpii maritimi, Francia) femeia A... profitând de lipsa bărbatului ei, se închise in camera eî și, după ce ’șî hobrâ pisă mica’î copiliță se unse peste tot cu gaz inghițând și o mare cantitate, pe urmă cu un chibrit ’și de pe foc. Sub acțiunea căldurei urmă o exprosie care sfărâmă geamurile. Vecinii alergară imediat. Eî găsiră pe nenorocita sbuciumându-se in cele mai grozave dureri fiind arsă de vine. Nenorocita a murit in câteva momente. * * Feritire de nebuni.—Din Chateauroux, departamentul Indre, Francia, se scrie că femeia Richard, nebună de mai mulți ani, se întoarse de la casa de nebuni din Limoges, parându-se că nebunia ii mai trecuse. Cu toate acestea acum in urmă o închiseră intr’o cameră unde ii dedeau de mâncare pe fereastră. In ziua de 11 Septembre ea chiamă pe soacră-sa ca să-î dea de băut. Aceasta ii satisfăcu cererea, dar pe dată ce a intrat in casă, nebuna sări asupra ei, o strânse de gât și-î sparse capul cu bocancii de lemn ce-l purta ; apoi cu unghiele și foarfecile ce le avea soacră-sa la brâu li scoase ochii. Când veniră vecinii găsiră un ochiu jos iar cel—l’alt atârnând afară din orbită chemându-se imediat un medic,acesta le puse la loc ochiul care atârna ; cu toate acestea el nu garantează că victima va scăpa. * * * Un turist hoț. — La Biaritz s'a arestat o fostă calfă de freier numit Jean Lubrun, care își alesese meseria de a devalisa pe pasagerii din cele mai mari hoteluri din orașe și stațiunile balneare. Lubrun opera cu o maniera cu totul originală. Având cârți de visită cu numele cele mai mari, ișî înlesnise intrarea in cele mai mari hoteluri. In lipsa locatarilor, el se introducea in camerile acestora, și cu un sfredel făcea mai multe găuri in cufere, tăia in urmă scândura cu un mic ferestreu de oțel, și lua bani, obiecte de valoare, in fine tot ce găsea, având insă grija de a pune la loc scândura tăiată de la cufăr, apoi toate lucrurile furate la expedia la Paris pe numele său. A doua zi lua trenul pentru Paris si vindea obiectele furate. * Făcându-se o perchizițiune domiciliară la acest onorabil negustor, s’au găsit o mulțime de obiecte de furat. El a fost arestat. * * * Un acusat ciudat.—înaintea curții cu Jurați din Aveyron compărea un individ având apucături cu totul ciudate. Era deja condamnat de cinci ori pentru furturi și vagabondagiu. Acest acusat anume Busquet e un tiner de 1 £ ani. Atitudinea sa in timpul interogatorului era din cele mai cinice. Cum această formalitate il plictisea, el se adresă președentului zicându-i că „mai bine Var cinsti cu o sticlă cu vin.“ Busquet a fost condamnat la 15 ani de muncă silnică. După cetirea sentinței, el zise: — Iată unul, ci—le președinte,-arătând pe unul din jurați, — care a fost tovarășul meu de arest ca prevenit, și care me condamnă acum cu atâta galantomie. A avut mai multă șansă decât mine , iată tot. Juratul căruia ii erau adresate aceste cuvinte rămase încremenit. Și avea pentru ce, dacă va fi adevărat. Un ultim curent D-na Chișcorici se întoarce de la băi foarte supărată. — Poftim, de două luni de când îmi plimb fetele, zice densa, pe la toate băile și și am putut să mărit pe nici una. — Ei, ce vrei, dragă, răspunde Chișcorici, poate că bărbații din ziua de azi nu mai sunt așa de proști cum am fost eu odinioară. IVea-Vede