Timpul, septembrie 1890 (nr. 234-258)

1890-09-15 / nr. 245

gele, împreună cu Augustul Séu frate A. S. Principele Leopold și cu A. S. R. Principele României, a mers la Frederichshafen, reședința de vară a M. M. L. L. Regelui și Reginei Wur­­tembergului pentru a le face o visită. Pornind de la Castelul Weinburg in trăsură, Augustii călători S’au oprit la Rosb­ach, unde ’I aștepta vaporul regal pe care l’au imbarcat, indrep­­tându-se către Fredriechshafen, unde au ajuns la ora 1 și trei sferturi. Aci au fost întâmpinați de d. adju­tant general de Moisbach, de d. Reis­­bach, ministru de Curte al M. S. Re­ginei Wurtembergului și de alți dem­nitari. Indreptându-se spre Palat, Augus­­tii călători fură intimpinați in grădina Castelului de MM. II. Regele și Re­gina. După ce Se îmbrățișară in mo­dul cel mai cordial, Suveranul și Prin­cipii presentară persoanele din suită. La orele 2 dupe amiazi prânziră și, la orele 3 și jum., Regele și Principii ’Si luară rămas bun și merseră la o •» Castelul de Montfort spre a face vi­sită A. S. R. Principesei Luisa de Pru­sia, de unde, la orele 5 jum. seara, au pornit cu vaporul regal la Ror­schach și seara S’au intors la Wein­burg. Sănătatea M. S. Regelui e bună. Vineri, 31 August (12 Septembre), M. S. Regina, însoțită de suita Sa, a mers cu tren special la Bangor, unde aștepta Sir Richard Bulkeley, pentru a conduce pe Majestatea Sa in tră­sură la reședința­­ sa Baron­ Hill (in insula Anglesey). La sosire, Majestatea Sa fu întâm­pinată la Castel de către Lady Bul­keley, precum și de mai multe doamne din familia sa. Pe timpul dejunului o muzică și un d­or de amatori au cân­tat in onoarea Majestăței Sale. Către orele 4, M. S­ Regina vizită vechiul castel in ruine «Bulkeley», după care s-a imbarcat la Beaumaris, unde o mulțime enormă se adunase pe chefi, aclamând pe Majestatea Sa. Sir Ri­chard reconduse pe Regina in yach­­tul său. Trecerea până la Llandudno se făcu intr-o oră și jumătate, pe un timp foarte liniștit. Majestatea Sa, sosind aci la orele 8 seara, luă trăsura și se reintoarse la hotel. Duminică, 2 (14) Septembre, la o­­rele 11 dimineața, Majestatea Sa a asistat la serviciul religios ținut in biserica protestantă, iar la ora 1 a mers de a luat dejunul la Lady Au­gusta Mostyn. Luni, 3 (15) Septembre, M. S. Re­gina, însoțită de suită, a mers cu un tren special la Carnarvon pentru a vizita vechea fortăreață de acolo, una din cele mai mari ale regatului Bri­tanic. La gară, Majestatea Sa fu prii­­mită de către Marchizul d’Anglesey, Lordul Peurhyn, Lordul Mostyn, Sir John Paleston, Sir Llewelyn Turner și Sir Richard Bulkeley. Un cordon de trupe de diferite ar­me era înșirat de la gară până la Castel, iar mulțimea făcea ovațiuni foarte călduroase Reginei noastre. La castel se dete un dejun de 40 persoane la care Majestatea Sa a bine­voit a lua parte. După amenzi, Majes­tatea Sa a mers in trăsură deschisă la castelul Peurhyn, unde Majesta­tea Sa primise invitațiunea Lordu­lui și Lady Peurhyn (cei mai în­semnați proprietari din localitate) să petreacă două zile in splendida lor reședință. Seara avu loc la Castel un mare concert in onoarea Majestă­ței Sale. A doua zi Marți, Majestatea Sa însoțită de Lordul și Lady Peur­hin, a mers să visiteze carierele de ardesie din Bethesda, proprietatea Lor­dului Peurhyn. La gară mai bine de 2.000 lucră­tori se adunase pentru a aclama pe M. S. Regina, care, după ce visită carierele, S’a reintors la Castel. A doua zi, Mercuri, Majestatea Sa, condusă de către Lordul și Lady Peur­hyn, a mers in trăsură spre a visită satul Llamberis, situat la piciorul mun­telui Snowdon, cel mai inalt munte al țerei Galilor. La orele 6 seara, Majestatea Sa luă trenul special la Bangor și Se in­toarse la orele 7 și jum., la Llandudno. STUDENȚII fii IAȘI Iată cum s’a stabilit in principiu, petrecerea studenților bucureșteni in orașul Iași. Mercuri 12 Septem­bre la orele 10 dim. vor sosi la gara noastră, unde vor fi in­tâmpinați de d. primar cu întregul consiliu co­munal, iar musica școalei comunale de arte și meserii va intona marșul «Deșteptăte Române». Studenții vor merge apoi insoțiți de primar și o­­norabilul consiliu comunal pre­cum și de cetățenii prezenți, par­curgând strada Gărei, strada Ba­riu, strada Lăpușneanu, strada U­­nirea, strada de Sus, strada Univer­­sităței până la Universitate de unde acolo vor fi incartierați. La orele 3 toți de acolo vor pleca pentru a vizita palatul administrativ, sta­tuia lui Ștefan cel Mare, biserica Treî-Erarh­i, Mitropolia, statuia lui Miron Gostin și noua școală cen­trală.— La 8 ore seara va avea loc Faptele Cilei DIN JUDEȚE Trei biserici prădate.— In noaptea de 8—9 curent, de către necunoscuți făcători de rele s’au prădat trei biserici din comuna Cârlomenescu, plasa Corod, jud. Tutova luându-se de la una 400 lei, iar de la cele două diferite lucruri prețioase. Hoții se presupune a fi nisce țigani nomazi. * 1 * * Popă otrăvit din greșală.­­ Zilele trecute pe la orele 8 seara, preotul C. Constantinescu, din comuna Smirna, jud. Ialomița, voind să bea țuică dintr’o sticlă care era pe masă, in loc să ia sticla cu țuică a luat o alta care con­ținea o soluție de accid fenic și a băut’o toată. Soluția fiind foarte tare, peste două ore preotul Ghiță a încetat din viață. * * * Nenorocirea de la Sinaia.—Din Si­naia se scrie că d-na dr. Sache Ștefă­­nescu a fost victima unui accident foarte periculos. Preumblăndu-se in trăsură, caii au luat-o la fugă și, temându-se de res­­turnarea trăsurei, d-na Ștefănescu a­u sărit jos și s’a lovit așa de greu in cât d’aluncî și până ieri dormea intr’una cu toate încercările d’a o deștepta. Urăm d-nei Ștefănescu o repede in­­sănătoșare. _____ * TIMPUL 15 Septembre banchetul dat de comună in sala circului Sidoli­—Joi la 13 Septem­bre la 7 ore dim., toți studenții se vor aduna in sala Universităței de unde apoi vor si pleca la Repedea pen­tru a vizita băile de acolo. — La 8 ore seara va avea loc o serată­ tea­­trală dată in onoarea studenților Bucureșteni.—• Vineri 14 Septembre la 8 ore dimineața escursiune la Copou și Pester. După prânz la o­­rele 3 intrunire la Universitate. La orele 6, seara toți studenții vor fi întruniți la Universitate de unde vor merge la gară spre a petrece pe colegii lor bucureșteni ce vor lua trenul de la 7 și 25.­­ Gazda studenților bucureșteni la Iași se va face de către concetățenii noștrii. Inundațiile din Ungaria Despre inundațiile din Ungaria, und­­eva temere ca Dunărea să nu facă acee­lași lucru pe care l-a făcut in Boemia Moldva, se scrie următoarele : La Budapesta, și chiar in orașele cele­l­alte din susul Dunării, apa a în­ceput să scadă. Cheiul, care cu cinci zile înainte nu se mai cunoștea, in present este prac­ticabil. Mărfurile cari au fost duse la loc mai adăpostit, au fost readuse in man gasiile de pe cheia. S’a început de ase­­meni și navigatiunea, se transpoartă chiar persone. Numai frumoasa insulă Margareta, locul de desfătare al celor din capi­tală, este incă sub apă. In curând insă apa se va retrage și de aici și ast­fel publicul din Buda­pesta va avea iear unde să petreacă. Mai ales că de vr’o trei zile se lucrează la a curăți de pe insulă lemnele și tot felul de gunoaie ce a adus apa. * Cu toate că apa se retrage in mai multe părți ale orașului, in urma pre­­siunea Dunărei, spargându-se conduc­tele de apă in țevile de canalisare, mai multe strade au fost inundate. Pompierii lucrează din răsputeri pen­tru a scăpa lucrurile din casele inundate. » Se scrie din Duna Adony că acolo Dunărea amenință cu distrugere intreg ținutul. Deja mare parte din hotar, a­­coperit cu vii și grădini, este sub apă inaltă de mai mulți metri. Agricultorii au fost și sunt siliți să culeagă strugurii ne­copți și să tae varza de pe câmp înainte de timp, temân­­du-se, și nu fără motiv, că Dunărea va pustii lotul.­­ Din partea de sus a fluviului se anunță că apa a scăzut. Pe la Dévény, Ham­burg și Körtvélyes circulația pe viu a reînceput. IN­FORMAȚIUNI D. Al. Lahovari ministru de Externe, a plecat aseară­­ la Si­naia. Peste câte­va zile se va face mișcarea in magistratura amo­vibilă. A­seară a fost o intrunire la clubul liberal-național la care au asistat 217 persoane. Nu lipseau de la această in­trunire nici Tănase Bărbieru­, nici Ulmeanu, nici Manolescu-Lungu. Colectiviștii exploatează intr’un mod infam inființarea ospătăriei comunale, aretând cârciumarilor că această imbunătățire s’a fă­cut un scop d’ai ruina. Aseară se răspândise zgomotul că Licinski plecase din Brăila și se afla in trenul ce venea spre București. Poliția a luat imediat măsuri, dar telegrama parchetului de Brăila era eronată. Românul d’aseară aduce știrea sen­­sațională despre apropriata retragere a S. P. S. Mitropolitul primat și anume din pricina adâncei mâhniri ce le că­șunează înaltului prelat luptele noas­tre politice. Cunoșteam de mult dorința expri­mată de S. P. S. Mitropolitul Primat de a părăsi tronul arhiepiscopal al țerei, dar am crezut că stăruințele guver­nului și ale amicilor intru tot respec­tabilului nostru arhipăstor 11 vor fi în­duplecat a renunța, in cele din urmă, la această gravă hotărire. Credem a­ioi jnsă că Românul a fost cu totul indus in eroare, atribu­ind luptelor politice retragerea, de se se va intémpla Mitropolitului Primat, Adevărul este după cum­ se poate ori­cine încredința, din extractele desba­­terilor Sf. Sinod din timpul din urmă, că adânca mâhnire și scârba ce va de­termina prea S. P. S. Mitropolit Primat a resemna inalta Sa demnitate, este cășunată de intrigile josnice, ținuta su­­t­eața și vorbirea deșub­iată, ba chiar insultătoare ce o are față cu preșe­dintele Sf. Sinod o tristă trinitate de prelați deșănțați, in cap cu Epis­copul Parthenie al Dunărei-de-jos, care a transformat Aula sf. noastre bise­rice naționale intr’un local de scandal. In ori­ce cas, pe cât știm, retragerea I. P. S. Mitropolit Primat nu se va în­tâmpla imediat, ci pe primă­vara anu­lui viitor, dacă până atunci, precum­ŭ-ț nădăjduim din toată inima, guvernul nu va lua in înțelegere cu cei mai vechi episcopi ai țerei, măsuri spre a pune la loc pe tulburătorii din Sf. Si­nod, cari nu se sfiesc a injosi Biserica prin insultele nedemne ce aduc Capu­lui ei legal, și duc o viață de intrigi și destrăbălare, pentru cea mai mare înjosire a Episcopatului nostru. E­X EDITIUNE ULTIME INFORMATIUNI D. ministru de externe pre­gătește publicarea unei cărți verzi asupra lucrărilor întreprinse la Sulina de comisiunea europeană, după inițiativa comisarului nos­tru. Mai mulți amici ai noștri, se vor intruni zilele acestea pentru intocmirea unui comitet care va forma lista candidaților la ale­gerile comunale din București, D. Const. Arion a sosit in ca­pitală venind din străinătate. D. Al. Stolojan se află pentru câte­va zile in Capitală. D. Hulban va pleca pentru câte­va septemâni in streinătate. «ARI SERBĂRI POPULARE DATE DE SOCIETATEA PRESII LA COLOSEUL OPPLER în zilele de Vineri, Sâmbătă si Duminecă 14, 15 și 16 Septembre . SERBĂRI DE ZI ȘI NOAPTE Inceputul la 2 ore in­ zi Cofetărie,­— Cârciumă populară,— Bufet,—Berărie, — Carusel,—•Drum de fer, — Leagăn, — Cântare au­tomatice, — Călușei — Popfei cu premii, — Tir cu premii. BALOANE, de opt metrii se va inălța in fie­care zi. DIN STRĂINĂTATE O aventurieră. — O damă elegantă, opri in strada Vaugirard o tânără doică care tocmai voia să intre intr’un birou de plasare. — Căutați de­sigur un joc zise ea , dacă voiți, vă angajez. Veniți cu mine chiar acum căci am mai multe curse de făcut. Doica acceptă și se­­ duseră la gara de Lyon ca să’și ia bagajele , iar un hamal se insărcină să le ducă la o a­­dresă indicată de acea doamnă. Pe urmă intrară intr’un restaurant. Pentru plată, doica î­șî oferi punga ei, căci d-na pretexta că nu voește să schimbe o hârtie de 1000 franci. După dejun, dama chemă o birje și cete birjarului ca adresă strada Stras­burg No. 17 la Saint-Denis. Ajunseră la 1 din noapte și dama intră in casă lăsând să aștepte până la 6 ore dimineața, atât pe birjar cât și pe doică. Tocmai atunci băgară de seamă că erau victima unei aventuriere și ime­diat reclamată comisarului. Doica avea in pungă 50 franci iar in­­ cufere 200 fr. cum și câte­va bijuterii. Deci... prinde orbul, scoate-î ochii. * * Sinucidere groaznică. — La Gagnes (Alpii maritimi, Francia) femeia A... profitând de lipsa bărbatului ei, se în­chise in camera eî și, după ce ’șî h­o­­brâ pisă mica’î copil­iță se unse peste tot cu gaz inghițând și o mare cantitate, pe urmă cu un chibrit ’și de pe foc. Sub acțiunea căldurei urmă o exprosie care sfărâmă geamurile. Vecinii alergară imediat. Eî găsiră pe nenorocita sbu­­ciumându-se in cele mai grozave dureri fiind arsă de vine. Nenorocita a murit in câte­va mo­mente. * * Feriti­re de nebuni.—Din Chateau­­roux, departamentul Indre, Francia, se scrie că femeia Richard, nebună de mai mulți ani, se întoarse de la casa de nebuni din Limoges, parându-se că nebunia ii mai trecuse. Cu toate acestea acum in urmă o închiseră intr’o ca­meră unde ii dedeau de mâncare pe fereastră. In ziua de 11 Septembre ea chiamă pe soacră-sa ca să-î dea de băut. A­­ceasta ii satisfăcu cererea, dar pe dată ce a intrat in casă, nebuna sări asupra ei, o strânse de gât și-î sparse capul cu bocancii de lemn ce-l purta ; apoi cu unghiele și foarfecile ce le avea soa­cră-sa la brâu li scoase ochii. Când ve­niră vecinii găsiră un ochiu­ jos iar cel—l’alt atârnând afară din orbită chemându-se imediat un medic,acesta le puse la loc ochiul care atârna ; cu toate acestea el nu garantează că vic­tima va scăpa. * * * Un turist hoț. — La Biaritz s'a a­­­restat o fostă calfă de freier numit Jean Lubrun, care își alesese meseria de a devalisa pe pasagerii din cele mai mari hoteluri din orașe și stațiunile balneare. Lubrun opera cu o maniera cu totul originală. Având cârți de visită cu nu­mele cele mai mari, ișî înlesnise in­trarea in cele mai mari hoteluri. In lipsa locatarilor, el se introducea in camerile acestora, și cu un sfredel fă­cea mai multe găuri in cufere, tăia in urmă scândura cu un mic ferestreu de oțel, și lua bani, obiecte de valoare, in fine tot ce găsea, având insă grija de a pune la loc scândura tăiată de la cufăr, apoi toate lucrurile furate la ex­pedia la Paris pe numele său. A doua zi lua trenul pentru Paris­­ si vindea obiectele furate. * Făcându-se o perchizițiune domici­liară la acest onorabil negustor, s’au găsit o mulțime de obiecte de furat. El a fost arestat. * * * Un acusat ciudat.—înaintea curții cu Jurați din Aveyron compărea un in­divid având apucături cu totul ciudate. Era deja condamnat de cinci ori pen­tru furturi și vagabondagiu. Acest acusat anume Busquet e un tiner de 1 £ ani. Atitudinea sa in tim­pul interogatorului era din cele mai cinice. Cum această formalitate il plic­tisea, el se adresă președentului zicân­­du-i că „mai bine Var cinsti cu o sti­clă cu vin.“ Busquet a fost condamnat la 15 ani de muncă silnică. După cetirea sentinței, el zise: — Iată unul, ci—le președinte,­-ară­tând pe unul din jurați, — care a fost tovarășul meu de arest ca prevenit, și care me condamnă acum cu atâta galan­­tomie. A avut mai multă șansă de­cât mine , iată tot. Juratul căruia ii erau adresate aceste cuvinte rămase încremenit. Și avea pentru ce, dacă va fi adevărat. Un ultim curent D-na Chișcorici se întoarce de la băi foarte supărată. — Poftim, de două luni de când îmi plimb fetele, zice densa, pe la toate băile și și am putut să mărit pe nici una. — Ei, ce vrei, dragă, răspunde Chișcorici, poate că bărbații din ziua de azi nu mai sunt așa de proști cum am fost eu odinioară. IVea-Vede

Next