Timpul, septembrie 1890 (nr. 234-258)
1890-09-19 / nr. 248
ARA ANULUI No. 248 < ABONAMENTELE: In toată țara, pe an . . . 40 lei , pe 6 luni . . 20 „ ,, pe 3 luni . . 10 ,, Pentru streinătate pe an. . 60 „ Abonamentele se priimesc la Administrație EDIȚIA A DOUA AN EXEMPLAR 10 BANI MANUSCRIPTELE NEPUBLICATE DE ARDIT MIMI. K%ZIAR COTIDIAN Redacția și Administrația: Calea Victoriei, No. 54. MERCURI 19 SEPTEMBRE 1890 ANUNCIURI SI INSERTIUNI Linia 30 litere petit pag. IV . 0.40 Reclame pag. III.................1.50 „ „ II . ... 2.50 ANUNCIURILE SI INSERȚIILE sunt exclusiv primite la administrația ziarului, Calea Victoriei, No. 54. IN PARIS la Agenția Havas, 8 Place de la Bourse SCRISORILE NEFRANCATE NU LE PRIMESC . IMIGRAREA EVREILOR Regretabilul incident de la Botoșani petrecut cu ocazia congresului studenților, a adus iarăși pe tapet chestia evreiască. Presa a și inceput a se ocupa de ea. Intre altele, Lupta a publicat două articole, a căror conclusiune e următoarea : — Să lăsăm de o parte iritanta chestiune evreiască și să ne ocupăm de alte chestiuni mai interesante. • Mărturisim, că nu suntem de părerea Luptei. Noi cari am deaprobat actul și neinteligent și barbar sevîrșit la Botoșani, credem că nu trebue să pierdem din vedere chestiunea evreiască și azi mai puțin decât oricând, când știm măsurile de rigoare ce se iau actualmente in Rusia in contra evreilor, mesuri cari ar putea avea drept consecință o imigrație a evreilor in România. Luna trecută, d. Anatole-Leroy-Beaulieu a publicat un studiu foarte interesant asupra acestei chestiuni. D. Leroy-Beaulieu e in măsură mai bine decât oricare de a cunoaște tot ce se petrece in Rusia. Împrumutăm d-lui Leroy- Beaulieu următoarele știri in privința situației evreilor in Rusia: «Ovreii fuseseră pînă acum tolerați in cele mai principale porturi precum Riga, Liban și Rostov. Mii de familii trecuseră astfel cordonul sanitar, dincolo de care niște legi vechi pretindeau că-i mărginesc. Astăzi, ei sunt amenințați să fie scoși din aceeste ținuturi, așa că vor trebui să reintre din nou in ovreimea de la Apus, de unde-î gonise mizeria ori lipsa de lucru. Ei sunt in număr mai bine de 100.000 de familii, poate chiar 200.000, adică un milion de suflete, cari vor fi silite să-și părăsească și casă și afaceri, ca să emigreze in massă spre Apus. Iar acolo, la porțile orașelor din Lituania sau din Rusia Mică, acești 800.000 sau 900.000 de emigrați vor întâlni alte convoiuri de exilați, mai tot atât de numeroși, evrei expulsați de prin satele de la Apus, pentru a fi cantonați in orașe. Căci, deși Țarul Alexandru al II-lea fusese mai tolerant și’i lăsase să se stabilească pe la unele sate, azi e vorba să’i constrângă pe toți a intra in oraș. Aceștia sunt vr’o 500,000 de suflete. Cu drept cuveni s ar intreba cineva daca au să incapă in orașe, căci Rusia nu e o țară cu orașe mari, și incă unul din acestea, Kievul, cetatea sfîntă, e închisă pentru «câinii de jidani.» Și să nu se uite, că cele mai industriale și vii localități includ porțile in fața semiților. Ei bine, câte orașe din Apusul Rusiei vor rămâne disponibile pentru aceste 4—5 milioane de suflete? Și apoi sunt ele in stare de a primi in câteva luni aproape două milioane de imigranți? Sunt ele destul de bine zidite, destul de bogate sau destul de industrioase, incât să poată procura casă și lucru pentru o asemenea creștere de populație? Căci țifra lor e iitreilă decât țifra anuală a emigranților din toată Europa către America. Și cine va face loc nouilor veniți ? Ovreii, cari deja stau câte opt oameni intr’o odae, ba chiar mai multe familii in aceiași încăpere ?» Negreșit nu. Ovreii nu vor avea alt de făcut decât de a emigra. Și poate că in acest scop se iau măsurile in contra evreilor. Tocmai de aceia credem că este de datoria guvernului de a lua toate măsurile cuvenite pentru a opri o eventuală emigrare a evreilor din Rusia in România. Măsurile ce se iau in Rusia precum și silințele alianței israelite de a întări in România elementul evreiesc, pot constitui un pericol pentru țara noastră. Astă-vară s’a fundat in Paris, de către alianța israelită o școală normală orientală, menită a forma profesori și misionari pentru țările din Orient și in special pentru România. Toate aceste împrejurări ne îndeamnă a crede că mai puțin decât oricând trebuie să ne desinteresăm de cestiunea evreiască. TELEGRAME Serviciu Agenției Române Austria Viena, 29 Septembre.—D-niî de Galice și de Neudorf au părăsit Viena mergând la posturile lor la Constantinopol. Francia Paris, 29 Septembre.—D. Richot a zis in discursul ce a ținut la St. Omer, că Francia cunoscând forța sa, are dreptul să fie mândră; ea va remânea cu toate acestea liniștită. Națiunile streine recunosc că regimul actual din Francia este tare și că va ține multă vreme. Terminând d. Richot a declarat că guvernul va depune in curând un proiect de lege pentru dărâmarea fortificațiilor de St. Omer, «Figaro», publică o conversațiune ce a avut-o corespondentul său cu d. Crispi la Neapole. Primul-ministru italian a asigurat că el e însuflețit" de cele mai bune sentimente pentru Francia și că dorește să înlăture orice neînțelegere. El a afirmat din mou caracterul defensiv și pacinic a triplei alianțe pe care el a găsit-o încheiată când a venit la putere. El nu va ataca niciodată Francia, dacă Germania insă ar voi să o facă el se va sili să o impedece, dar Germania nu dorește resboia. El nu crede că va fi un răsboiu, afară numai dacă Francia nu se va incăpățîna să-l facă, împăratul Germaniei nu-l va face căci el e ocupat cu chestiunea socială. Dacă Francia, care este foarte tare, nu se mișcă, nimeni nu se va mișca. Iridentismul e o nebunie a câtorva tineri. Vorbind de evenimentele din Tessin a zis : ce voiți să facem ! Cestiunea naționalistă dispare : ea a cedat locul chestiunei sociale care va domina in curând lumea întreagă. Inarmările universale vor sfârși prin a ruina Europa in profitul Americei. Tripla alianță n’a fost incă rennoită, «Le Temps» zice că cuvintele d-lui Crispi sunt binevenite in Francia, dar din nefericire ele n’au o sancțiune pozitivă. Dacă Italia va reinoi tripla alianță, îî va fi foarte greu Franciei să ia in serios formulele împăciuitoare și protestările amicale pe care oamenii de Stat italieni le vor face in conversațiele lor cu ziariștii. Tzarul primește să fie arbitru intre Francia și irlanda in conflictul de frontieră din Guyana. D. Carnot se va întoarce la Paris la 5 Octombre. Italia Milan, 29 Septembre. — Deputatul San Giuliano a ținut un discurs asupra chestiunei sociale și in care a apărat tripla alianță, demonstrând că Francia și Rusia sunt cauza înarmărilor generale. Discursul a avut mare succes și acest fapt e foarte însemnat pentru că tripla alianță avea până in prezent foarte puțini partizani la Milan. Olanda Haga, 29 Septembre.—O mare slăbiciune s’a produs zilele acestea in starea sănătăței Regelui. M. Sa nu mai lucrează,’ a perdut pofta de mâncare și stă in pat. Trei medie! au fost consultați, nu se știe incă rezultatul consultului lor căci știrile oficiale lipsesc. Belgrad, 29 Septembre. — Aseară, pe când regii Milan și Alexandru se intorceau de la Topschidere, o cartușă de pușcă, calibru mic a făcut explozie sub una din roțile trăsurei, nu s'a intâmplat nici un accident. Instrucția a stabilit că era o cartușă perdută pe stradă și că din întâmplare s'a găsit sub roata trăsurei. D. Dokkî, președinte al consiliului de Stat,și-a dat demisiunea din funcția de guvernor al Regelui; el a fost inlocuit de colonel Miskovici, vederea, eventualităței unui balotogiu.“ Intrucât privește pe d-nii Catargiu, Vernescu și pe amicii lor, este probabil că ei nu vor alege pretextul alegerilor comunale pentru a da o luptă politică. Ei se vor menține, credem noi, pe terenul comunal. In orice caz, ipoteza unei coaliuni cu colectiviștii pe care o doreau acești din urmă și pe care o preconisau unele ziare ce voesc a trece, drept organele d-lor Catargiu și Vernescu nu se va produce. In fine, „Românul“ care represintă o opinie aparte, făcea era următoarea declarațiune care exclude orice amestec al politicei in alegerile municipale : „ Alegerile comunale făcute pe principiul unei bune gospodării sunt singurile cari, prin rezultatul lor, ne pot ajuta să atingem ținta: „Să conservăm alegerilor comunale adevăratul lor caracter, dacă voim ca votul nostru, să ne fie noe inșine folositor“. Aceasta este pentru moment atitudinea diverselor grupuri politice in vederea alegerilor comunale. In ultimul moment mai primim din Iași următoarele informațiuni: „Alianța oficială a disidenților cu colectiviștii întâmpinând greutăți, se zice, că d. Mârzescu,— abil intertipuri—a găsit un modus vivendi și amime , să nu se facă unirea in formă, ci numai să meargă ambele grupuri mână in mână la alegeri. Pe de altă parte se pun mari stăruințe—din partea disidenților—pe lângă d. Nicu Ceaur Aslan și din partea colectiviștilor pe lângă, d. Vasile Gheorghian de a intra in această combinație. Și, unul și altul, insă, refuză. Cel d’ănteiu și-a exprimat dorința de a se retrage in viața privată, cel de al dcilea cere unioniștilor un program. Tot odată sunt informat că d. Gheorghian a fost solicitat de clubul radical din localitate pentru ca împreună să se presinte in alegeri. Cum insă d. Gheorghian refuză de a subsemna programul radicalilor, și această combinație a căzut in baltă.“ AiVît tot: «Partidul liberal e însuși țara productivă »! Și fac’așa! Papuca s’a făcut economist. Dar prost economist. Noi știam că’n producțiune intră numai ciuoi factori: munca și capitalul. Papuca a descoperit un al treilea, partidul colectivist. «Guvernul actual e compus din oameni a căror armă de guvernare e minciuna !» Și asta-i bine. Va să zică, după Papuca, noi suntem preferabili colectiviștilor, căci pe când pe noi ne numește guvernul minciunei, pe colectiviști Papuca ii numea guvernul minciunei și al corupțiunei. Apoi Papuca vorbește de 48, de 77, de 88, de 90 și sfârșește, ea fi n de sirele ce e, cu 91. Iată clar discursul aceluia care a fost «Mucenicul Dimitrie !» Mulțumind dar incă o dată d-lui Timoleon Nebunelc pentru distracția gratuită ce ne-a procurat, îl rugăm să considere aceasta ca o mulțumire publică și să creadă că spunem foarte serios: — Mai darîmî trei Nebuneli și public toate discursurile Papuchin. Serbia ALEGERILE_COMUNALE Mai toate partidele și grupurile politice au luat de acum posiție in lupta comunală ce se va da la 4 Noembre. Guvernul și-a stabilit linia de purtare prin circulara d-lui General Manu adresată primarilor-Colectiviștii au hotârît să transforme alegerile comunale in alegeri politice și să dea o luptă de moarte la 4 Noembre. Din seară, s'a ținut la Iași o întrunire a grupului radical pentru a hotărî dacă la Iași radicalii vor lupta singuri ori vor contracta o alianță cu celelalte grupuri. In această pivință am primit următoarea telegramă : „ Clubul radical a hotârît astăseara să lupte separat in alegeri. Erau față 34 membrii. Clubul nu luat incă nici o hotărîre in TIMOLEON NEBUNELI despre PAPUCA La întrunirea trecuta a colectiviștilor la București, d. Dumitru Brătianu a ținut un discurs, pe care Voința găsindu-i destul de anost, n’a vrut să’l publice. Astfel, no aceștia cari așteptam cu o nerăbdare colosală papuceasca producțiune, eram să fim lipsiți de plăcerea de a-1 ceti,dacă Timoleon Nebuneli nu’l ar fi publicat in Galații găsindu-i, pe semne, destul de... Nebuneli. Nu știm dacă la această întrunire vor fi asistat toți Nebunelii din Galați, dar mulțumim unuia din ei, care ne-a procurat giuvaerul papuchist. Iată bucăți din acest giuvaer: ALEGERILE ÎN SERBIA Resultatul. — înfrângerea toatală a partidului progresist.—Liberalii staționari. — Radicalii in orașe și ln sate. Resultatul alegerilor din Serbia a fost, după cum se cam prevăzuse, iarăși un triumf pentru partidul actualmente la putere. După informațiile Agenției române, 113 partizani ai guvernului au fost aleși față numai cu 18 liberali și 2 progresiști fiind și 2 balotagiari. O importanță mai mare dă acestui resultat Înfrângerea totală a partidului progresist care, cu câteva luni in urmă își anunțase printr’un manifest către țară reintrarea in lupta politică, înfrângerea, este cu atât mai mare cu cât in constituția sârbească se preved disposiții favoritoare pentru minorități, așa ca să poată fi reprezintate și ele in orașe cari aleg mai mulți deputați. Este de prevăzut acum, afirmă Pester- Lloyd, cunoscutul oficios din capitala Ungariei, totdeauna simpatic partidului progresist, ș— că acest partid, reînviat un moment, mai ales de când regele Milan se află iar in Serbia, va rămâne iar paralizat ca mai înainte. Din punct de vedere cu totul nepărtinitor, zice numitul ziar, aceasta va fi cu atât mai regretabil, cu cât in șirurile acelui partid sunt bărbați cari aparțin fără îndoială floarei inteligenței sârbești și cari acum vor fi condamnați pentru un timp oarecare la o nelucrare absolută. Liberalii, in definitiv, n’au să fie prea nemulțumiți cu resultatul alegerilor de și a trebuit să-i doară, pierderea celor două colegii unde ei se stiau tari: Pazarevaț și Leskovaț; in schimb ei câștigă in Yranța și rămân ca și mai înainte destul de bine representați in Scupcină. Mai ales au dovedit alegerile că liberalii sunt un element de care trebue să se tină socoteală, mai ales in orașe. Considerând că cele mai multe orașe sunt in același timp și centre administrative și deci dispun de o