Timpul, octombrie 1890 (nr. 259-284)

1890-10-24 / nr. 278

Bătuții, victimele bătăușilor lui E­­purescu sunt Mărăcine și Theotonicii adversari politici ai lui Epurescu și tot dânsul anunță in Capitală că te­roarea e la Giurgiu, că sângele curge gârlă pe strade și cere anchetă. Când procurorul general al Curței de Apel din București sosește in Giur­giu ca să ancheteze cele petrecute, mirarea cuprinde pe toți cum se dă atâta importanță unui scandal de câr­ciumă. In sensul celor povestite de noi sunt și concluziunile raportului procuroru­lui general care a cercetat un timp de trei zile­ cu cea mai mare amănunțime ca să poată descoperi urme de com­plicitatea poliției sau a administrației in această afacere de bețivi ordinari. Nicăicî nu s’a putut constata că po­liția a fost amestecată in această bă­taie și mai mult incă agenții poliție­nești au fost in­tot­dea­una aceia cari au evitat scandalurile la care erau ne­contenit provocați de bătăușii lui E­­purescu. Și cu toate acestea, oameni buni, teroarea e la Giurgiu, sângele curge pe strade zice d. Epurescu. Ce ar fi incă dacă d-rul Suțu ar atenta la libertatea individuală a lui Epurescu și i-ar pune cămașă de forță ? Aflător. O VOCE MAGHIARA despre CHESTIA ROMANA DIN UNGARIA Conferința din Sibiu­ și presa ma­ghiară.—O singură opinie sepa­rată. — Posibilitatea unei împăcări intre români și maghiari. Conferința românilor din Sibiu, despre care am dat seamă in doue numere anterioare ale ziarului nos­tru, a pus in discuție mai vină in presa ungară «chestia română» cum îi zic ziarele regatului vecin. Aceste ziare sunt­ unanime a declara că maghiarii nici nu pot sta de vorbă cu românii pe baza pretențiilor for­mulate de aceștia din urmă astă­zi ca si acum 3, 6 si 12 ani. Se știe că un singur om politic maghiar este care a cerut tot­dea­u­na aplicarea sinceră­ a legei națio­nalităților din 1868 prin care se re­cunosc oare­cari drepturi acestor na­ționalități, lege care a căzut cu to­tul in desuetudine, de­și n’a fost nici­o­dată abrogată. Acest om politic e un fruntaș al partidului independenței Ungariei, d. Mocsály Lajos. Unul din ziarele Faptele Dilei DIN BUCUREȘTI Moarte subită.—Ieri pe la ceasurile 7­­/4 pantofarul Teofil Petrescu de 61 de ani trecând pe strada Carol I a că­zut jos, încetând din viață imediat. Parchetul a fost înștiințat, cadavrul a fost transportat la spitalul Colțea. * * * Amănunte asupra prinderei asasi­nilor din strada Carol Davila.—Ce­titorii Își aduc aminte de o crimă co­misă vara trecută asupra unei femei de 40 de ani care a fost găsită moartă in casa ei din strada Carol Davila No. 2. Ucigașii după ce au prădat casa au fugit. Mulțumită bunei organisațiuni a ser­viciului de siguranță publică și a acti­­vităței șefului ei, locotenentul Părăianu, omorătorii au fost descoperiți. Ei sunt in număr de trei: Nicolae Teodorovici, de origine sârbă, Ivan Mirco Dabici, muntenegrean și Ioan Trocaru Salama­­rin de la Turnul-Severin. S’a găsit la ei și obiectele furate Justiția instruește: DIN JUDEȚE Incendiul de la Iași.—Am arătat că Sâmbăta trecută incendiul a distrus mai multe case din Podul­ vechiu. Toate maghiare «Pesti Naplo» vorbind des­pre cererile incă o­ dată repetate ale românilor, intreabă pe d. Mo­csáry ce mai zice acum ? D. Mocsáry n’a întârziat cu răs­punsul. Credem interesant a-1 re­produce : «Întâia întrebare a lui «Pești Na­plo»,—zice d. Mocsáry, — este dacă cred că se pot acorda dorințele Ro­mânilor? La aceasta răspund, nu. Dacă «Pești Naplo» ințelege acele dorințe ale Românilor intre cari se află desființarea uniunei Transilva­niei cu Ungaria, trebue să declar că eu tot­d’a­una am fost hotărât in contra acestor dorințe si n’am .­m propus, in chestia naționalităților nici­o­dată alt­ce­va de­cât respec­tarea cinstită a legii naționalităților din 1868, firește nu numai dupe li­tera, ci și dupe spiritul ei. «A doua întrebare e dacă cred că românii s’ar mulțumi cu mai puțin, și n'ar cere cu atât mai mult, cu cât ar vedea acordate unele din ce­rerile lor? La aceasta răspund da, cred că românii s’ar mulțumi și cu mai puțin. Și aceasta nu e o cre­dință deșartă, căci sunt motive pu­ternice pentru sprijinirea ei. Man­datul meu din Caransebeș e o do­vadă despre aceasta.­­D. Morsary a fost, după cum să știe, ales de cer­cul electoral român din Caransebeș după repetita renunțare a aleșilor români, General Doda și protopo­pul Popovici). «Alegătorii din Caransebeș, —jor­­mează d. Mocsáry, —m’au onorat cu acest mandat cu aprobarea intre­­gei clase culte române. Și cine sunt eu și ce păreri am apărat in ches­tia naționalităților? Sunt maghiar, un maghiar ca ori­care altul, și n’am apărat de­cât o lege existentă, care e departe de programul român din Sibiu. Ce însemnează clar man­datul meu și alte manifestații de aprobare ce au priimit modestele mele silințe din partea naționalită­ților? însemnează că este pentru români ceva mai important de­cât punctele din program și formularea vremelnică­­ a pretențiilor lor, și a­­cest ceva este dorința de a se împăca cu noi. «Da, cred și sunt incredințat că dacă le vom oferi atât cât le trebue pentru conservarea­ individualităței lor naționale, vor incuviința și dân­șii ceea ce se cere neapărat din partea lor pentru conservarea inte­­grităței Statului. «O incercare de impăcare nu va fi deci fără folos.» Eastern. Imobilele arse erau asigurate pe la di­ferite case de asigurare. Casa d-lui P. C. Popovici era asigurată la societatea Dacia-România pentru suma de 25.000 de lei. In urma evaluărilor făcute,—si nu înțelegem ce fel de evaluări—d-luî Popovicî insă i se dă ca despăgubire numai 7.000 de lei, in timp ce d-luî Nusem Rosenzweig pentru o ruină ve­che, cu un singur etaj, asigurată pen­tru 16.000 de lei i se dă ca despăgu­bire tot 7,000. * * * Copil găsit. —Un sgomot a fost răs­pândit prin Iași că copilul Xenofon Aurelian in etate de 13 ani, fost copil de trupă și detașat cu serviciul la Mu­zica regimentului 7 linie a dispărut din oraș in ziua de 10 Maiü a. c. și cu toate măsurile luate n’a putut fi găsit. Astăzi aflăm că copilul a fost la o moșie din județul Suceava la o rudă a sa și acum se află la domiciliul mamei sale, strada Palatului. TIMPUL 24 Octombre CURIERUL PROVINCIEI Corespondența particulară din Iași. Azi au început in sala primăriei a­­legerea delegaților pentru colegiul al d­oilea. Biroul electoral e presidat de preotul Savin consilier comunal. Colec­tiviștii, fiind siguri de cădere, au re­nunțat de a mai pune listă. * Ieri Sâmbătă la orele 3, s’au isprăvit ascultarea martorilor presențî in afa­cerea Creditului. Nerăspunzând la a­­pelul nominal insă vre-o 30 martori de a­ acuzăreî, după cererea ministerului public, s’a amânat causa pentru alt termen, lansându-se mandate de adu­cere contra martorilor absenți, cari au fost deja amendați. S’a dispus tot­­o­­­dată a se cita ca expert d. Gh. Pă­dure funcționar la Banca Națională. Noul termen va fi probabil in luna lui Ianuarie. * Microscopicul grup socialist a ținut să se manifesteze și el cu ocasiunea a­­legerilor comunale, insă—ca tot­d’a­­una—intr’un mod ridicol. Legendarul «manifest» s’a împărțit azi cetățenilor, cărora din înălțimea Sărăriei li se re­comandă abstențiunea. Trebue să fie grozav de jos căzute acțiunele socia­liștilor, când nici măcar n’au indrăs­­neala de altă­dată de a se număra in fața urnei. Analog cu proverbul Si­ra­­cuisses... putem spune d-lui Nădejde : Dacă nu te alegeai deputat, mai bine făceai. * Aseară in una din sălile hotelului Traian, ofițerii școalei militare au dat un banchet d-lor Cobălcescu și Meiß­ner cari căzând sub legea cu­mulului, au fost nevoiți a demisiona din postu­rile de profesor de la sus numita școală. Directorul școalei militare a rădicat un toast in sănătatea d-lor Cobălcescu și Meisner, exprimând in termenii cei mai măgulitori regretele întregului corp profesoral din causa retragere­ sus nu­m­­iților Homnr La" 12 ore banchetiștii s’au retras. * D. Michail Vasiliu Cristescu un distins student al facultăței noastre ju­ridice, a trecut azi cu cel mai desă­vârșit succes examenul general de li­cență înaintea juriului acelei facultăți compus din d-nii: Gh. Urechie, Gh. Mârzescu, Petre Missir, Thoma Ste­­lian și Gh. Bejan. Subiectul tesei a fost: Acțiunele po­sesorii in dreptul roman și român. Membrii juriului au adresat noului licențiat cele mai călduroase felicităr­i atât pentru modul cum a tratat ces­­tiunea—de altmintierea dificilă—a ac­țiunelor posesorii, cât și pentru claritatea și siguranța in răspunsurile date la di­ferite chestiuni orale. Urăm și noi isbândă tânărului licen­țiat in noua sa carieră. * Vernant­­ate a partidului colec­tivist— Coco Dimitrescu—care se află de câte­va zile aci cu ocasiunea unui concurs ce se ține la Universitate, a fost rugat de frații liberali să ia cu­vântul la întrunirea lor de mâine seară. A cerut 24 de ore să reflecteze (?) * Procesul prevaricatorilor de la Cre­ditul Urban s’a fixat a se judeca la 2 Ianuarie. Până atunci se va cere­ din n­ou Senatului autorisațiunea pentru urmărirea senatorului Climescu. Acest domn, care face atâta paradă de o­­nestitate, ar trebui să stăruiască pe lângă colegii săi din Senat ca să-i dea cuvenită autorisațiune, pentru a se putea da cu o oră mai inainte satisfacțiune publicului care așteaptă cu mare ne­răbdare soluțiunea judecătorească a a­­cestei afaceri colectiviste. * Ieri s’a făcut in cea mai mare liniște alegerea delegaților pentru colegiul al ci­cilea. Opoziția, de astă-dată, s’a ab­ținut. Toți delegații aleși in număr de 20, sunt amici de ai guvernului. De­și colectiviștii n’au presentat listă, totuși a trimis in localul alegerei câți-va pacinicî cetățeni pentru a face scan­dal. Nefiind băgați in seamă de nimeni, s’au retras cu totul ploați. * In întrunirea colectiviștilor de astă­­seară se va proclama lista candidaților pentru comună. Colonelul Langa va fi­gura in capul listei pentru colegiul I. Radicalii cari erau deciși a veni la întrunire pentru a discuta contradic­toriu, au renunțat la această­ ideie, din cauză că au fost avertisați, că nu vor eși teferi de acolo, dacă vor ciâcni con­tra lui Mârzescu. După cum se vede, colectiviștii s’au hotărât să contra­ba­­lanseze efectul vntrunirei de deunăzi. ★ D. dr. Severin a inspectat săptămâna trecută spitalul Militar. * Aflu că d. Iancu Ventură cu pu­ținii săi amici politici nu vor vota lista colectivistă, cum au aerul de a afirma gazetele colectiviste ci, se vor abține de la vot.* Colectiviștii din consiliul județean in frunte cu ultra liberalul Scorțescu fac un zgomot colosal in jurul chestiunea locurilor. Tactică electorală și nimic mai mult 1* Ghiță Botez, trimis înaintea curtei cu jurați pentru tentativă de asasinat, a făcut azi oposiție la Camera de pu­nere sub acuzare contra ordonanței judelui de Instrucțiune. * Falitul Smilovici dat, in judecată pen­tru­­ bancrută frauduloasă după ce a pribegit cât­va timp, a fost azi depus in arestul preventiv. * Agenții colectiviști in exercițiul func­­țiunei lor, voiesc să zic indignați in toată puterea cuvântului, umblă de azi dimineață ca niște desperați in trăsuri chemând lumea la întruniri. Acești indivizi sunt plătiți cu 2 lei de cap plus un bacșiș in cas de reușită a in­trunirei. A. DE PRETUTINDENI Corăbii portative Colonelul Apostolov a dotat armata rusească cu o invențiune care nu e lip­sită de originalitate. El a combinat o corabie portativă care poate să se cons­truiască intr’o clipă cu lănci d’ale ca­zacilor și cu pânză gudronată imper­meabilă, pe care duci cai o vor purta la coada fie­cărui escadron. Două co­răbii reunite vor putea transporta 36 de oameni cu bagajele și armele lor, iar caii vor innota pe de lături. Lun­gimea unui asemenea vas e de 12 me­trii, lărgimea de trei metrii. Ministrul de războiu rusesc a recom­pensat pe inventator cu o medalie de aur și a dat ordin să furniseze câte două asemenea vase pentru fie­care escadron de cazaci. Câte depeși a priimit Moltke Administrațiunea telegrafelor a făcut socoteală de depeșile priimite de ma­reșalul de Moltke cu ocaziunea a 90-a aniversare a lui și aceste depeșe se ri­dică la 2,099. O nouă invenție americană La Boston (America) s-a făcut o nouă și originală aplicare a sistemului auto­matic reservat până acum a distribui­torilor și basculelor. In diferite cartiere ale orașului, se poate vedea pe marginea trotuarelor, niște coloane purtând următoarea ins­cripție : «Puneți un nichel (o monedă) in gaură și -ți voi­ ține calul.» Călărețul descalecă și pune moneda cerută ; numai de­cât se deschid două mâni de fier, călărețul pune frâul in acele mâni și apoi se duce de -și caută de treabă. DIN STRĂINĂTATE Scandalul de la Toulon.—D. Dau­­mas senator și amic particular al pri­marului arestat, a sosit la Toulon pen­tru a se informa prin el insuși asupra scandalului ce a isbucnit. Prietenul său, d. Fouroux e tot la secret in arestul preventiv. Sarcinele ce apasă asupra lui sunt foarte impovoratoare. D. de Jonquières ar fi descoperit la el o scrisoare scrisă soției lui și in care d. Fouroux, vor­bește de avort. D. Chadenier, prefectul de Var, e așteptat la Toulon unde vrea să puie puțină rânduială in afecerile municipale. Parchetul e mut in privința anche­tei ce urmează. * * * Drama de la Clichy.—O dramă sân­geroasă s’a desfășurat acum trei zile la Clichy. Iată in ce împrejurări: O tineră spălătoreasă de 22 de ani, Sofronia Martinage, trăia de 3 ani de zile in strada de Paris 11, cu un căruțaș de 29 de ani, numit Jean Verhoost. Obosită de lenea și brutalitatea a­­mantului ei, ea părăsise Marți dimi­neața domiciliul comun, luându-și ru­fele și hainele ei, spre a se duce să locuiască 16, strada Bonnet, intr’un fel de cazarmă ocupată de vre-o 30 de mesaje de lucrători, un mic aparta­ment închiriat de ea și de mama ei. Noaptea trecută venind acasă, Ver­hoost constată dispariția tovarășei sale și, furios de a vedea că—î scapă aceea care î1 înlesnea la toate nevoile, jură să-și resbune. Dri dimineață, către pa­tru ore, el puse un briciu in posm­ar, sub veston șișul unui baston și ast­fel armat el se îndreptă câtre strada Bon­net. El cunoștea bine casa unde se re­fugiase Sofronia Martinage, dar cum nu știa la care etagiu era situat aparta­mentul ei ii era frică să nu se inșele, și ast­fel rătăci multă vreme in fața casei. . Câtre 6 ore muma micei spălătorese e și pentru a’șî cumpăra lapte. De din afară, Verhoost putu s’o vază, și târ­gui..la făcută, reintrând intr’o cameră din stagiul de jos, și când după câte­va momente ea eși din m­ou să se ducă la lucrul ei, căruțașul dede năvală in camera pe care aceasta o părăsea. Sofronia era incă in pat cu cele doue fiice ale sale. Fără a zice vr’un cuvânt, Verhoost se năpusti asupra ei și’i dete mai multe lovituri cu șișul. La țipetele nenorocitei și a copilelor sale, duoi­ vecini veniră in ajutor. Cea d’ontaiü d-na Helu văzu pe sărmana femee numai in cămașă luptându-se cu desperare cu ucigașul ei. Fiind prea de dimineață și cam întuneric in cameră, ea crezu că e o simplă ceartă și se re­trase. Cu perul vâlvoiu, plină de sânge, a­­gățându-se cu desperare de ușe, tînera spălătoreasă horcăia grozav, având pep­­tul străpuns. Asasinul lăsase șișul in rană. D-ra Durand care tocmai sosi in urma acestor lupte și țipete, avu cu­rajul să-î scoată arma din pept. Rănita in acel moment căzu grămadă jos pe când ucigașul o luă la fugă. In vremea aceasta un locatar al a­­celei case, d. Pierre Martel se luă in goana ucigașului care f­tea din toate puterile. Acest tânăr, urmărind pe uci­gaș in fuga mare ,aproape 500 metri, putu in fine să pună mâna pe dânsul, și a-l duce până la un post­ de gen­darmerie. D. Labusiere comisar de Poliție,'„tran­­sportându-se pe locul crimei, găsi vic­tima intr’o stare desperată dar care incă nu-și perduse cu totul cunoștința. Ea putu da comisarului câte­va expli­­cațiuni, dar doctorul Lehman care venise, spuse că nu mai este nici o speranță de a fi scăpată. Afară de lovitura primită in coapsa dreaptă, o alta la gură, nenorocita mai primi o a treia sub țara stângă, lovitură care o pătrunse și atinse in același timp și pulmonul. Nenorocita a fost trimeasă la spitalul Bichat. Gât pentru ucigaș, interogat fiind de comisar, n’a arătat cea mai mică pă­rere de ron; din contra era de un ci­nism revoltător. — Dacă am ucis’o cu atât mai bine, dacă nu, apoi cu atât mai rea. Miserabilul a fost arestat. Un ultim cuvânt Doua eleve Emilia dragă, știi că profesorul de română e tare plăcut ? „ Dar lasă-mi, ochii lui cei frumoși m’au sedus și­­ l-am pus in caetul de composiții, o scrisoare foarte dră­gălașe !“ „Și e­f _ „El mi-a inapoiat-o indreptându-mi greșelile de ortografie cu cerneală roșie.“ IVea-Vede

Next