Timpul, noiembrie 1890 (nr. 285-308)

1890-11-25 / nr. 304

iască generația nouă așa ca din ti­nerii de astăzi să se fi format un material bun cu care să se fi putut lucra pentru stabilirea cât mai grab­nică a mișcărei. N’a fost insă așa. Acum este vorba a se pune fon­dul principal pe baza națională. Temeiul trebue să fie ceea­ ce e ger­man. Nu romani și greci, ci tineri germani naționali trebue să se creas­că in Germania La sfârșit, Imperatul a mai atras atenția conferinței asupra produc­­țiunei prea mari a liceelor, care a făcut să se ivească in Germania așa numitul, de către Bismarck,«pro­letariat al bacalaureatului.» «Toți așa numiții candidați de flă­­mânzeală,—astea au fost chiar vor­bele împăratului, — și in special mulțimea domnilor ziariști sunt mai * * ales bacalaureați cari nu-șî găsesc aplicare ; aceasta e o primejdie pen­tru noi.» De aceea împăratul nu va mai încuviința creare de nici licee de­cât un caz de extremă necesitate. Estern CURIERUL PROVINCIEI Corespondența particulară din Iași Clubul colectivist, care de vre­o câte­va zile încoace, m­ai ales de Sâmbătă începând, era luminat mereu, n’a ți­nut ședință aseară. Lucrul se explică lesne. Onorabilii credeau un moment că le-a sosit vremea să pună mâna pe caș­caval, de aceea au început să se afirme, convocând membrii manarelui partid pentru a pune țara la cale; cum insă socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg, imediat ce au aflat des­pre imensa majoritate obținută de gu­vern cu ocasiunea votului de încredere dat de Senat, politiciani noștriî au că­zut in apatie, așteptând iară-și vr’un eveniment pentru a se pune in evi­dență. Bieții oameni au cheltuit multe pa­rale zilele acestea cu telegrame date cu răspuns plătit ! Puțini răbdare onorabililor 1 * Sesiunea Curții cu Jurați de iarna se deschide la 1 Decembre sub preșe­dinția d -lui Eugen Donici membru la curtea de Apel, asistat de d-­.l. Savel Zăhărescu și Theodor Eisoski mem­brii trași la sorti. • •* Noul consiliu comunal era să se in­­trunească mâine pentru a proceda la verificarea titlurilor și ia alegerea pri­marului și a ajutoarelor. Insă din cau­­ză că dosarul alegem colegiului al doilea se află incă la Minister, data in­­trunirea n­oilor consilieri nu se poate fixa. Imediat insă ce se va restitui de la Bucuresci dosarul, se va convoca de urgență noul consiliu Comunal.­­ D. Sandu Rășcanu prefectul nostru Faptele D ilei DIN BUCUREȘTI Focul din strada Carol.—Juci seara pe la orele 9 trecute, un foc s’a de­­­clarat la casele d-lui Solomon Balu din strada Carul No. 104. A ars un perete in paiantă și o sobă, focul a fost localizat de pompieri­ DIN JUDEȚE Nenorocirea de la RomanațÎ.Lo­cuitorul Dumitru Radu Păun, din co­muna Brâncoveni, județul Romanațî, in seara zilei de 9 Noembre a. c., când voia să scoată tuburile cartușelor din­­tr’un revolver, a impușcat un pântece cu un glonț ce rămăsese in armă, pe fiul său Costache, in etate de un an și 10 luni, chiar când se găsea in brațele mamei sale Ținea. Copilul a incetat pe dată din viață. Gasul s’a constatat de sub-prefectul plășei, și actele a îi fost trimese parchetului. » * * Un hoț de 7 ani.—Băiatul Herșcu sin Ițic in etate de 7 ani, s’a inlodus de oraș a sosit cu acceleratul de azi venind din București unde se afla in­teres de serviciu.* Săptămâna trecută a avut loc concur­sul pentru ocuparea a două posturi de medici de despărțire, devenite vacante din causă că titularii lor cădeau sub legea cumulului. S’au presentat 3 con­­curențî și anume d-nii d-r. Pastia, Imernol și Herdan. Un singur concu­rent dr Imerwol întrunind media ce­rută a fost recomandat de juriul exa­minator. Pentru cel­ l’alt post se va fixa din nooă concurs. *■ Clubul colectivist din localitate vrea să procedeze cu d. Gheorghian cum a procedat cel din Bucuresci cu d. Dju­­vara și alții, adică să-l ixcludă din club. In astă-sală va avea loc a doua re­­presentație dată de societatea noastră dramatică. Piesa anunțată e Testamen­tul lui Cesar Girodot. * In urma unei neînțelegeri ce a avut loc intre membrii comitetului teatral și societari, se zice că mai mulți so­cietari ar­­ i «tociși a demisiona. A. INFORM­A­TIHNI Manifestul liberalilor-conser­­vatori grupați împrejurul d-lor Catargiu și Vernescu va apare Luni. S’a părăsit ideia de către li­bera­lii-conserva­tori d’a supune votului Comitetului central, pro­punere­ de o acțiune paralelă cu colectiviști. Probabil că azi se va pronunța hotărârea Curții de Casație in cestiunea moștenirei Oteteleșanu. D. colonel de marină Ursea­nu care comandă bastimentul român de resbel Elisabeth­a, a fost pri­­mit la Constantinopol de Căli Sultan. 11 ■" Pe lângă d. Colonel Urseanu au fost primiți și mai mulți o­­fițeri ai bastimentului său. Sultanul a bine-voit a decora pe toți ofițerii vasului Elisabeta cu di­fer­ite ordine. România de ea a anunțat că d. Mihail Cojro­niceanu era să facă in Cameră din partea co­lectiviștilor o figura rațiune iden­tică ca acea a dihii Lascar Ca­targ­­u­. jqo­> D. M. Kogălniceanu n’a făcut o asemenea declarație. in prăvălia de sticlă a femeei Golda Geldman din str. da Palat, din Iasi si ascunzându-se sub tejghea a profitat de ocasie pe când nu era niminea in dugheană, și a scos din saltar 13 lei. Poliția cercetându-i maî de aproape el a mai denunțat incă 2 tovarăși de me­serie, Nahm­an sin Ițic și Lupusin Iancu cam de aceiași vârstă. * * * Nenorocire.—S’a internat la spita­lul Sf. Spiridon din Iași, individul Di­­­mitrie Acsinte din com­. Ștubei care lucrând la calea ferată Iași-Vaslui, a fost strivit la un picior de un vagon ce manevra pe linie. TIMPUL 25 Noembre Se știe că colectiviștii răspân­diseră zgomotul cum că d. C. Di­­sescu s’ar fi retras de la grupa­rea Românului pentru a reintra in rândurile colectiviștilor. Bucuria colectivistă a fost de scurtă durată. D. Disescu a desmințit in Ro­mânul această afirmațiune nee­xactă, și chiar eri publică un leading articol sub semnătura d-sale. D. Romanescu desminte prin ziarele colectiviste cum că d-sa ar fi demisionat di­n clubul li­beral-national din Craiova. D. Romanescu s’a prea grăbit a ne da o desmințire. Putem să ’1 incredințăm că nu ne ocupaserăm de d-sa. Fusese vorba in ziarul nostru despre demisiunea d-lor Nico­­laidi și Popp. Acești după d-ni după cât știm și după cât am cetit in ziarele colectiviste nu ne-au dat până acum nici o desmințire. Această desmințire ar fi fost interesantă , nu a d-lui Roma­nescu pe care n’am incetat un minut de a ’l considera de­cât ca un colectivist. Aflăm cu plăcere numirea d-lui Zugrăvescu ca polițai la Râm­­nicu-Vâlcea. D-nii membrii ai societăței a­sistenților in farmacie sunt ru­gați a lua parte la ședința ordi­nară. Duminică 25 Noembre ora 2 p.m. in amfiteatrul laboratorului de chimie str. Scaune­i No. 54. TELEGRAME Francia Paris, 5 Decembre.—Urmând discui­si­un­ea bugetului veniturilor, Cameră a respins amendamentul care cere su­primarea monopolului chibriturilor. Ea a trecut in urmă la articolul careanxă­ de la 3 la 4 la sută taxa asupra valo­rilor mobiliare. Acest articol a fost primit cu 291 voturi contra 248, cu o moțiune adițională care invită pe gu­vern a face situația plus-valutelor din 1889. D. Rouvier a constatat că acest vot care procură un venit de 29 milioane va putea face ca discuțiunea bugetu­lui să se sfîrșească (aplause la stânga). — Ziarele republicane moderate ex­primă satisfacția lor pentru isbânda obținută ieri de căte guvern. «Le So­leil», organ regalist, tratează această isbândă de triumf al prudenței și al justiției. «Journal des Deubats» credea cu toate astea că, având in vedere experiența din zilele din urmă, nu se poate privi fără neliniște discuțiunea împrumu­tului și a impozitelor. Sindicatul comercianților de făină a adoptat o resoluțiune după care apro­­visionarea locurilor întărite nu trebue să se facă prea repede, dacă e cu pu­tință in două campanii și jumătate grâu, jumătate făină. — Immormêntarea generalului Seli­­verstoff s’a făcut intr’un mod solemn; serviciul s’a făcut dimineața in bise­rica rusească ; catafalcul era acoperit cu flori; locotenentul-colonel Toulza și căpitanul de corabie Maigret represin­tați pe d. Carnot. Ministrul afacerilor străine și guvernatorul Parisului au fost represintați și ei. Personalul am­basadei rusești. Generali, magistrați erau de față, onorurile militare se fă­­ceau de către trupe din cele trei arme; la sfârșitul ceremoniei corpul a fost transferat la gara de Nord de unde a fost pornit la Petersburg. O mare desfășurare de poliție s-a făcut: ambasada Rusiei primise o scri­soare care prevestea că biserica ru­sească va fi aruncată in aer in mo­mentul ceremoniei. Supravegherea ca­­tivă făcută de ieri înăuntrul bisericei și in împrejurimile ei n’a descoperit nimic anormal. Nici un incident nu s'a întâmplat. Germania Berlin, 5 Decembre. — Dieta s’a o­­cupat de legea asupra școalelor pri­mare . d. Gessler a declarat că pre­darea religiuniî nu va trebui să dis­pară nici o­dată din programa acestor școli. Elveția Geneva, 5 Decembre.­—Ancheta po­liției asupra faptelor anterioare a mi­­narhiștilor s’a terminat; nouă per­soane : 4 francezi, 2 italiani, un bul­gar, un grec și un elvețian sunt acu­­zați că s’au resvrătit in noaptea de 10 spre 11 Septembre in contra guver­nului elvețian și celui rusesc și­ că au ațâțat prin afișe la răsturnarea ordi­­nei publice. Grecia Athena, 5 Decembre.­­ Circulara Por­­țes asupra expulsărei străinilor a pro­dus o vie impresie; limbagiul ziarelor e foarte violent. Lumea se teme de incidente dacă bisericile vor rămâne inchise in tim­pul sărbătorilor de Crăciun. Olanda Baga, 5 Decembre.—Regina­ regenta a primit misiunile speciale străine. D. de Mackay ministru de Interne, a primit visita Principilor străini cari vor pleca mâine. Marele Duce Alexe va pleca mâine la Amsterdam. 1 2. EDIȚIUNE CORPURILE LEGIUITOARE CAMERA. Ședința de la 24 Noembre 1890 Se descinde la orele 11/2 sub președin­ția d-lui G. Cantacuzino. Răspund la apelul nominal 155 d-nn deputați. D. Sima, secretar dă cetire suma­rului ședinței precedente care se a­­probă. D. I. Epureanu cere ca secția VI să intre in camera ei respectivă spre a -șî alege președintele și secretarii. Tot o­dată d-sa cere ca să se pro­­ceadă mai curând cu votarea diferitelor pensiuni. D. D. Alexandrescu zice că trebue să se dea preferință pensiilor și să se lase indigenatele mai la urmă. Secția VI trece in secție spre a -și alege președintele și secretarii. Ședința se suspendă pentru câte­va minute. La redeschidere d. A. D. Hulban, vice­președinte ocupă fotoliul președințial și anunță că secțiunea VI a ales de pre­ședinte al ei pe d. N. Blaramberg și secretari pe d-nii Em. Lahovari și I. Epurescu. D. August Peșacov cere să i se pue la disposiție dosarul reconstruirei mo­numentelor istorice. Camera apoi se ocupă cu polițiuni, pensiuni și indigenare. Se votează o pensiune de 40 de lei pe lună (1-nei Sultana Petrescu. Se declară nul votul pentru recu­noașterea calităței de cetățean român <1-1 ul Haimberger Ille. Se acordă o pensiune de 200 de lei pe lună d-nei Clotilda Raymond soția repausatului profesor Raymond din Cra­iova. Adunarea apoi votează împământenirea cu dispensă de stagiu a d-lui doctor George Pa­nzell. Cariera descompleetându-se ședința se ridică la ora 3 și trei sferturi. ULTIME INFORM­ATI­UNI Manifestul Vernescu-Catargist nu va fi iscălit pentru că libe­­ralii-conservatori nu vor sca pune semnăturile lor la sfârșitul a­­cestui document. Ast­fel manifestul va avea ca semnătură cuvintele­­„Comitetul executiv a parti­dului liberal conservator.» Azi s’a deschis serbarea pen­tru jubileul Ateneului. D. N. Crețulescu a pronun­țat discursul de deschidere. Afluență nu tocmai mare. Ai se scrie din Brăila: Intr’un articol Situațiunea liberalilor disidenți din Brăila, zia­rul Românul, fără voie, a că­zut victima unor informațiuni greșite, interesate, din Brăila, înțelegem că acei cari nu cu­nosc situațiunea politică, și mai cu seamă a alegerilor din urmă comunale din Brăila, să știe și DIN STRĂINĂTATE Trei copii arși de viul.­Din de­partamentul Saint-Lô (Francia) se scrie că in noaptea de Dumineca trecută, in comuna Saint-Ebermond-Je-Bonfosse, un incendiu a isbucnit in domiciliu­ d-lui Guillet, bă'an. Comunicațiunile intre aceas­ă comună și S­ihit-Lô devenind cu totul dificile in urma căderei zăpe­­zei in mare cantitate, nu s’a putut afla despre această nenorocire de­cât toc­mai târziu­ seara. Incendiul, ale cărui cause nu sunt incă cunoscute a inceput pe 11 ore dimineața. D’asupra bucătăriei dormeau borna și după copii. In camera vecină dormea stăpânul cu alți trei copii, după băețî mici de câte 10 ani și o fe­tiță de trei ani și jumătate. Servitoarea, la ivirea incendiului fu cea d’ăntâiu care se deșteptă; ea deșteptă imediat și pe stăpânul șeii care alergă după aju­toare. D. Guillet și bonna ducând cu dânșii ambii copilași in brațe, abia se a­­boad­ă scăr­ile că ele se și prăbușiră din causa focului, tăind ast­fel ori­ce co­­municațiune cu stagiul de jos unde l-na Guillet pironită de câte­va zile in pat din causa unei suferințe, rentase sus cu cei­laalți trei copii. In această comună unde casele sunt destul de rari, s’a cărat un timp in­­d­elungat o scară. In fine, unul din lu­crătorii d-lui Guillet găsi una, o rezemă de zid și trecu prin fereastră. Când intră in cameră, cu tot fumul ce-l or­bea, el se duse drept la patul d-nei Guillet o rădică in brațe și o depuse apoi in brațele bărbatului ei. Curagiosul lucrător voia să-și rein­­ceapă scăparea, când de­odată se auzi o groasnică trosnitură. Era tavanul casei care se scufunda trăgând in dă­râmăturile sale și pe cei trei copii as­fixiați și cari deja erau cu totul arși. Aproape cinci sute de persoane erau de față, cu totul impresionate de a­­ceastă dramă lugubră. Cu toate acestea, lumea se gândi la localizarea incen­diului care deja amenința de a cuprinde biserica și casele învecinate. Cu con­cursul tutora putură abia să stri­gă focul. Perderile se evaluiază la 15.000 franci. Totul a fost asigurat. Ac ** Bătălie intre femei. — In comuna Pianello, arondismentul Corte din Ajac­cio, s’a încins o bâttie sdravănă intre patru femei. Loviturele de bastoane curgeau cu grămada și destul de bine aplicate. Mai multe persoane interve­­niră să spargă bătălia dar, cu toate opintirile lor, n’au putut ajunge la nici un rezultat. Bătălia nu se termină de­cât când două din cele patru femei căzură jos leșinate și cu capul spart; starea lor este destul de ingrijitoare. Gât pentru cele­l’alte doue femei luară fuga, și cu toată osteneala ce și-au­ dat geandarmii de a le găsi, a fost in zadar. * * * Sinucidere cu vitriol. — Un fabri­cant de bijuterie domiciliat in strada Ghabanis, anume d. P...­­in momentul când se întorcea din inspecțiunea ce făcuse lucrătorilor din atelierul seu, ’î veni rău, întrebat de femeia sa, d. P... res­­punse că aceasta nu putea fi de­cât o indisposițiune trecătoare. Mai apoi, în­cepu să vomeze sânge. Speriați, d-na P... făcu din nou în­trebări soțului ei lasa că la urmă acesta • 7 • mărturisi că inghjise vitriol. D. P... primi îngrijirile unui medic, apoi fu transportat la spital, unde a și murit a doua­ zi. Causa acestei drame este cu totul necunoscută. Un ultim curent Se vorbește de trista posiție a me­canicilor de la drumul de fer expuși vara la căldură, la praf, și iarna la vânt, la ploaie, la ninsoare. — îmi voiu permite să va observ, întrerupe Chișcoricî cu blândețe, iarna locomotivele sunt încălzite. Nea Veche A­r V-

Next