Timpul, octombrie 1891 (nr. 216-240)

1891-10-26 / nr. 237

2 ori deputații cari au fost aleși pe baza programului radical, au­ primit în acea zi invitări pentru o întrunire ce trebuia să se țină erl, Joi, și în care avea să se des­­bata chestia reconstituirei partidului radi­cal. Invitarea a pornit din partea deputa­ților Clemenceau, Pelle­man, Mathé, Mille­rand, Camille Dreyfus, Leydel, Lacroix, Ferner și Rathier. întrunirea avea să dis­cute și o propunere a deputatului Dreyfus privitoare la despărțirea bisericei de Stat. Să mai amintim în sfirșit, in legătură cu aceste chestiuni, informația următoare care s'a comunicat telegraficește ziarelor vieneze, tot cu data de 3 Noembre, Le Matin a publicat un articol iscălit de oportunistul Emanuel Arene, și care se discută cu multă vioiciune în cercurile par­lamentare. Arene propune adică în acel articol o disolvare a Camerei, în urma dis­cursului lui Clémenceau. De­oare­ce d. Arene stă în legături strânse cu ministerul, se presupune că acel articol al său n’ar avea de­cât scopul de a da să se înțeleagă radicalilor, într’un chip oare­cum oficios, că dacă nu vor pă­răsi iar atitudinea dușmănoasă, guvernul, întemeiat pe succesele sale necontestate, va încerca să ajungă la o majoritate sta­bilă, prin noul alegeri. Eastern. ȘTIRILE ZILEI Temperatura: Observațiunile Casei A. Menu­et C­une, optician­, Calea Victoriei 88, pe ziua de 25 Octombre. * * * Zăpada căzută zilele aceste începând să se topească, s’au produs mai multe înecăciuni pe unele linii ferate. S’au luat toate precauțiunile ca aceste linii să fie întărite. * * * Peste câte­va zile de ministru de rez­bel va numi ofițerii și medicii recrutori care vor face parte din comisiile pentru recrutarea contingentului viitor. * * * Consiliul sanitar superior civil a hotă­­rît să scoată din nou la concurs postu­rile de medici de județe și spitale, pen­tru cari nu s’au prezintat candidați la ultimul examen. D. general Fălcoianu, proprietarul mo­­j... «it.nnul Răcai afinfiind și de Co­muna Petresci, județul Dâmbovița, bine­­voind a repara radical, cu spesele sale, biserica din acel cătun, care fusese a­­proape distrusă de un incendiu încă din 1886, ministerul ii exprimă mulțumirile sale pentru această pioasă faptă. ¥ [UNK] * * Poimâine Duminecă, capii socialiștilor din București, vor ține o întrunire pu­blică la Craiova. După întrunire vor organiza un bal al cărui produs va servi la mărirea fondu­lui necesar pentru construirea unei bru­tării cooperative. * îfc Consiliul județian din Ilfov a început de­c­l să discute și să voteze budgetul pe anul viitor. D. Milone Lugomirescu, directorul pre­fecturei din Ilfov, a fost autorizat să ia parte la lucrările consiliului. * * * La finele lunei Septembre anul curent, se aflau în toate arestele județene din țară 1161 de deținuți, dintre cari: 259 condamnați și 902 preveniți. * * * Miezul nopții.....................—8,5­7 ore dimineața .... —7 Amiazi...............................+2 înălțimea barometrică . . 770 Starea cerului­ acoperit STRĂINĂTATE Au fost răspândite prin ziarele străine zgomote despre o vizită a regelui Italiei la Londra proiectată pentru primăvara viitoare. Un corespondent al lui Daily Thegraph vorbind zilele trecute cu d. di Rudini despre aceste zgomote, a primit răspunsul că regele Umberto s’ar duce negreșit la Londra, dacă lordul Salisbury ar vedea cu ochi buni această vizită și dacă ea ar contribui la întărirea poziției Italiei. Mai mult însă nu se poate spune azi asupra acestei cestiuni. *■ * * Monetăria de la Kremnitz a început a bate zilele trecute noile monede de ar­gint bulgare. Aceste monede vor purta efigia prințului Ferdinand. * * * Din Viena se anunță că regele Gre­ciei pleacă azi la Gmunden de unde pe­­rechia regală, principesa Maria și prin­țul Cristom, se vor întoarce la Atena prin Brindisi. * * O depeșă din Petersburg ne spune că familia imperială rusească și oaspeții săi au sosit ieri la amiază la Livadia. * * înc In privința procesului senzațional de adulter intentat de cunoscutul milionar englez Armstrong soției sale și ducelui Ludovic Filip d’Orleans, nu se telegrafiază azi din Viena. D. Griez, avocat vienez, reprezentant al d-lui Armstrong, s-a prezentat la con­sulatul Engliterel și a declarat sub jură­­mânt că clientul său intentează o acți­­une de adulter contra doamnei Armstrong, căntăreței cunoscute Melda și ducelui Lu­dovic Philip d’Orleans, cari se află actu­almente la Viena. Ducele însuși s’a pre­zentat în timpul zilei la consulat.—înfă­țișarea va fi la Londra la 24 Noembre. * * * Din Berlin se vestește că opoziția so­cialistă se grupează într’un partid sepa­rat sub numele de , Asociațiune­a socia­liștilor independenți.“ Asociațiunea va a­­vea și un ziar, redactat de Werner, șe­ful noului partid. UN ULTIM CUVĂNT Cob­ărescu cu Chimiță la cafenea : — Auzi, nene Chimiță, ce spune că­­lindarul, că iarna asta o să fie un ger d’o să înghețe toate viile. — Atât mai bine, la vară n’o să mai fie nevoe să punem vinul la rocitoare. Moș­ Neagu. DIN STRAIN­ETATE Mizeriile economice și sociale din Rusia Cu adevărat se pare că foametea care bântue actualmente în o mare parte a Ru­siei este unul din cele mai mari dezastre pe cari a avut să le înregistreze istoria a­­celei țări. Și ceea ce este mai trist e că se spun lucruri îngrozitoare despre specu­lațiile infame pe cari administrația le face cu ajutoarele destinate nenorociților lip­siți. In Englitera se ivise deună­zi ideia de a se deschide o subscripție publică pentru ajutorarea districtelor rusești bântuite de foamete. Se pare însă că această ideie a fost iar părăsită. Tim's a scris chiar deu­­nă­zi un articol în care spune că un aju­tor din partea Englezilor n’ar avea înțeles, de­cât dacă s’ar putea împărți pâne direct printre cei lipsiți. Dar, ca să se strângă o sumă oare­care și să se trimită guvernu­­lui rusesc, aceasta n’ar avea nici un în­țeles. Guvernul rusesc are parale destule. —nu sunt de­cât câte­va zile de când a încasat un împrumut de 500 de milioane, —și prin urmare n’ar nevoie de un dar din partea Englitezei. Ba aceasta s’ar ex­pune poate ca să și primească dărui îndă­răt, cu s’au fără mulțumire. Unde mai pui că chi­ar dacă ar primi banii englezești, s’ar putea ca guvernul rusesc să-l întrebu­ințeze la scopuri cu totul depărtate de a­­cela de a ajutora pe cei lipsiți. * Nici situația tristă în care se găsește azi statul rusesc nu a putut să îmblân­­ziască cel puțin furia cu care se persecută în acel stat tot ce nu e ortodox. Lasă că des­pre măcelurile evreilor din Starodub, în cari și-au pierdut viața vr’o 20 de oa­meni, între care 5 fete, —se spun lucruri îngrozitoare, — dar persecuția pornește și de la autorități și nu se mărginește numai asupra evreilor. Unul din comisarii de emigrare din A­­merica de nord întorcându-se din Rusia, publică într-un ziar din New­ York un ar­ticol în care spune că nu numai evreii sunt nevoiți să emigreze din Rusia. Prin împrejurimile Odesei de pildă sunt mai multe colonii catolice și luterane. Ei bine, locuitorii acestor colonii sunt persecutați și șicanați pe toate căile, așa încât nu le ră­mâne decât sau să treacă la religia orto­doxă sau să emigreze și mai toți preferă această din urmă alternativă. C­onferința păcii Iată telegramele pe care le pri­mim azi cu privire la congresul pă­­cei ce se ține la Roma: Roma, 5 Noembre Biuroul definitiv al congresului păcei a ales pe d. Stanhope ca raportor; el a de­cis să prezinte un proiect asupra consti­­tuirei unui biurou permanent și a unui co­mitet preparator al conferinței de la 1892 care va trebui să pună la ordinea zilei or­ganizarea unei Curți de arbitragiu. Conferința interparlamentară a aprobat propunerea d-lui Marcoartu (spaniol) care tinde ca statele de rangul al douilea să fie reprezentate în toate congresele diplo­matice. Viena. 5 Noembre. D. Smolka, președintele Camerei depu­taților, a declarat că scrisoarea sa, adre­sată comitetului congresului păcii, nu con­­stitue o autorizație pentru deputații aus­­triaci, cari asistă la congres, de a lucra în numele Camerei, dar că ea desemnează un înlocuitor personal însărcinat cu o ma­­nife­stație de simpatie. TIMPUL 26 OCTOMBRE Cronica judiciară Tribunalul corecțional de­­ Il­fov. — Afacerea Ștefan­ Belu-Căplescu- Poenaru. Afacerea care a venit era înaintea tri­bunalului corecțional de Ilfov secțiunea I, dăinuește de aproape două ani de zile. Pornită pe cale civilă înaintea tribuna­lului comercial, ea a ajuns acum la tribu­nalul corecțional și cei cari au dus ca re­clamanți afacerea înaintea j­ustiției erau eri acuzați. La 1861 sau 62 d. Ștefan Belu contrac­tează o datorie către principele Basarab Brăncoveanu în sumă de 2207 galbeni pentru care a dat două polițe. Peste multă vreme principele Basarab Brăncoveanu fiind la Paris își amintește de datorie și prin d. Câmpineanu cere d-lui Belu banii ce-l dădu­se. Il face însă știut d-lui Belu că dacă plătește, atunci renunță la procente. Strimtorat pentru moment d. Belu oferă principelui Brăncoveanu o mie de galbeni de o­cam­dată. Principele ac­ceptă și e imediat plătit de d. C. Belu, fratele d-lui St. Belu, care se afla la Pa­ris și la care acest din urmă avea depusă suma de o mie de galbeni. Mai târziu­ întorcându-se principele în țară d. Belu îi cere polițele. La rându-i principele le cere lui Căplescu-Poenaru, om de încredere al său, casier la așezămintele Brâncovenești, și la care se aflau polițele în păstrare. Acesta însă pretextează că nu-și aduce aminte unde le-a pus, că nu le găsește. Principele atunci dă d-lui Belu o chi­tanță prin care recunoaște stingerea în­­tregei datorii a d-lui Belu către d sa, din acele două polițe de la 1861. D. Belu ia chitanța și defectul său cel mai mare nefiind grija de afacerile sale bănești neglijează boerește a se mai inte­resa de soarta celor două polițe. La 1889 d. Belu se pomenește urmărit la plata sumei de 2207 galbeni, procente și cheltueli în virtutea unor hotărîri defi­nitive și executorii, adică vechile polițe. H­otărîrile le poseda prin cesiune de la Poenaru-Căplescu, un domn anume Pop. După ce a trecut pe la instanțele civile, afacerea a fost dusă de d. Belu la parchet. Judecătorul de instrucție însă n’a găsit caz de urmărire. Procurorul face apel la camera de pu­nere sub acuzare, aceasta găsește că e caz de urmărire în­potriva lui Căplescu-Poe­­naru și Pop pentru delictul de escrocherie și ast­fel aceștia erau eil la bară sub în­vinovățirea aceasta. S’au ascultat ca martori între alții d. Triandafil, fost pe acea vreme avocat al a­­șezămintelor Brâncovenești, și d. avocat Ni­­colaidi. A pledat pentru d. Belu ca parte civilă d. Misir, iar pentru .»cuno.ț­ A. Barbu sta­tanescu și M. «china. Audiența a luat tribunalului toată ziua de eri, așa că toate cele alte procese so­rocite pentru acea zi au fost amânate. Tribunalul a amânat pronunțarea hotărîrei pentru 28 Octombre. Bac, o formă femeiască. In zadar Cané dădu cu fluorul semnale de alarmă; femeia își con­tinua drumul pe linie ca și cum n’ar fi a­­uzit nimic. Cané hotărît de a face totu pentru a scăpa vieața nenorocitei, se așeză pe mica platformă din fața mașinii și în ultimul moment, se plecă înainte și apucă pe femeie pentru a o arunca lângă linie. Din nefericire, el își perdu echilibrul și căzu cu sarcina sa în fața locomotivei. Tre­nul trecu peste cei doui nenorociți. Fochis­tul reuși să oprească mașina după câte­va momente și sări în ajutorul victimelor. Dar era deja prea târziu. Femeia era tăiată în două și, firesce, murise pe loc. Cané mai respira încă, dar după câte­va minute își dădu și el sufletul. ÎNTÂMPLĂRILE zilei Crimă.—In ziua de 16 Octombre a. o., individul Nicolae Gri­gore Caraulea, din comuna Șotânga, județul Dâmbovița, a a­­plicat cu voință trei lovituri de par în ca­pul fratelui său Dinu Gr. Caraulea, care, dupe 24 ore, a încetat din viață. Cazul s’a comunicat parchetului și, la disecția făcută de medicul respectiv, s’a constatat că moartea a provenit din cauza loviturilor suferite. Criminalul, împreună cu mama sa, im­plicată în fapt, s’au predat justiției. —­— Strangulat.—Individul Șerban Coan­­tă, din comuna Doftana, atins de alienație mintală și dispărut de la 4 August a. c., s’a găsit strangulat la punctul numit „Vîr­­ful dosului lui Ciulei“ lângă satul Doftana, jud. Bacou, împușcat la vânătoare. — Din Annecy ne anunță o telegramă (5 Noemb­­bre). D. Bruner, deputat al Savoiei de sus, venind­erl, a fost găsit mort astă­­noapte, ucis de descărcătura puștei sale. —x— Deraiare — (Telegramă din Bombay 5 Noembre.) Un tren militar a deraiat lân­gă Nagpur, 5 soldați și 5 amplaiați ai drumului de fier au fost omorîți. 35 sol­dați au fost răniți. —x— — x — Vapor ars pe mare.— Din Ate­na nu se telegrafiază cu data de erl. Un vapor al cărui nume nu este cunos­cut, dar care naviga sub pavilionul englez și care era încărcat cu petrol a ars astă­­noapte cu desăvărșire în largul mării în fața golfului Eubea. Zece oameni ai echipagiului au perit, 6 au scăpat. — x— O victimă a devotamentului. —Mecanicul Cane de la compania tram­­vaiurilor cu vapor din Paris a căzut jertfă devotamentlul său, pe când se încerca să scape Vineri seara pe o femeie ce era să fie strivită de mașina pe care o conducea. Accidentul se produse in apropiere de Saint-Fiacre. Trenul compus dintr-o loco­motivă și un vagon de pasageri mergea cu o mare iuțeală, când deodată la întoar­cerea unei curbe, mecanicul zări pe linie ȘTIRI MĂRUNTE . După o socoteală făcută de un ziar german, țarul a fost păzit în decursul călătoriei sale la Livadia de nu mai puțin de 30.000 de oameni. In adevăr, de la Wirbal­en până la Livadia sunt 2000 de kilometri și fie­care kilometru era suprave­­ghiat de 5 călăreți și 10 pedeștri. ------- O depeșă din Strasburg anunță că fabricantul Eduard Gros, cetățian elvețian] care a asistat la inaugurarea liniei de drum de fer din Bussang, la care d-nii Meline și Ferry au rostit discursuri, a fost expul­­sat. —x— Cronica teatrală Teatru național.—Rizvan §i Vidra, dramă în versuri de d. B. P. Hasdeu. Am revăzut aseară o fărâmă din în­ceputurile noastre dramatice, pe Răzvan ș i Vidra, poema dramatică a d-lui B. P. Hasdeu, și am revăzut-o cu plăcere. Folosul astor fel de reluări este fără în­doială foarte mare, și mai mare poate le este interesul. Este de folos pentru tînăra noastră literatură dramatică ca să i se reamintească începutul și să i se arate de cât cari opere trebue să alcă­tuiască astă­zi mai bune, mai perfecte. Este de interes a se vedea și a se re­vedea încercarea dramatică a unuia din cei mai dăruiți cu calități spirituale din câți Români trăiesc. De sigur, pentru d. B. P. Hasdeü, Rizvan și Vidra va fi fost în vremuri o simplă fantazie. Fantazia aceasta însă i-a reușit destul de bine pentru ca să putem regreta că d-sa n’a urmat înainte pe calea apucată, luând în serios ta­­lentu’l dramatic incontestabil. Astă­zi, firește, aceste regrete sunt pur plato­nice. De aceia nici n’ar fi prea potrivit, într’o cronică teatrală de zi, a se face încercarea cântărirea marilor calități și marilor defecte ale poemei acesteia. Este destul să constatăm că un pu­blic de elită intelectuală a fost acela care a ascultat aseară versurile, de multe ori de o frumusețe alexăndriană ale poe­mei. Și aceasta dovedește interesul li­terar ce a deșteptat și sunt sigur că va deștepta tot­deauna o piesă ca Rizvan și Vidra, care, dacă și nu este o operă ne­muritoare în felul ei, dar totuși una de acele care ne mai odihnește de pe­nibila neizbândă a încercărilor dramatice din zilele noastre. Ceea ce d. B. P. Hasdeu n’a mai voit să facă, după ce a făcut pe Răzvan și Vidra, faceți voi, cei tineri,— faceți mai bine și tot mai bine,—iată ce spune a­­ceastă poemă acelora cari vor voi și vor putea s’o asculte. In ce privește interpretarea de aseară a piesei, trebue să mărturisim că n’a prea fost clasică. Răzvan, omul real, vi­teaz și neh­otărît a găsit ce e drept o întrupare mulțămitoare în d. Gr. Mano­­lescu; dar mândra și ambițioasa Vidră este un rol care coverșește mijloacele fizice ale d nei Al. Romanescu , inteli­gența extra­ordinară, cu care talentata artistă a ținut acest rol de la început până la sfârșit, n’a putut totuși să ne dea iluzia unei Vidre așa cum și-a în­­chipuit’o autorul. Rolul lui Sbiera cred că a fost luat prea în bufonerie de d. Niculescu, iar d. Velescu a fost un moș Tănase din cale afară prea declamator. Buni ni s’au pă­rut Vulpoi, Râzașul și Piotroschi,­To­­neanu, Cârjă și Brezeanu. Dar boeriî moldoveni prea semănați a irozi și sultau pe scenă ca niște caraghioși. Imî permit în sfârșit a nu’mi plăcea de loc exibițiunea micei fetițe care, cu gesturi de un gust foarte teatral și de un nefiresc din cele mai regretabile, a fost învățată ca să spună orația băia­tului din actul al cincilea. A fost o fal­sificare păpușărească a copilului de țăran moldovan, și aceasta socot că a fost, cel puțin, de prisos. INFORMAȚIUNI M. S. Regele vine Luni în Capi­tală. Știri sosite din Pallanza anunță că săn­ătatea M. S. Reginei merge din ce în ce mai bine. D. Enăchiță Văcărescu a fost ers la Sinaia unde a fost primit în au­diență de M. S. Regele. Aflăm cu plăcere că starea Epis­copului Melchisedec de Roman, s’a îmbunătățit. P. S. S. se află în cura mai multor celebrități medicale din Capitală. Bucarest află că d. E. Stătescu a primit Linia trecută o­­ scrisoare de la d. Dim. Sturdza care se află în străinătate pe lângă d. Dim. Bră­­tianu. D. Sturdza avea misiunea să tranșeze cu d. D. Brătianu neînțe­legerea ivită între colectiviști și foș­tii disidenți. In această scrisoare, d. D. Sturdza comunică că peste opt zile va fi în București cu d. D. Brătianu și că împăcarea cu partizanii acestuia e sigură. Se crede ca d. D. Brătianu se va instala în străinătate. Comisiunea dunăreană a ținut joi la Galați prima sa ședință sub pre­­ședenția d-lui Percy Sanderson, dele­gatul Angliei. E­l a ținut a doua ședință și nu se va ocupa de­cât de lucrările cu­rente și budget. Cei 5 căpitani din infanterie ră­mași pe tabloul de înaintare din a­­nul curent vor fi înaintați la gradul de maior pe ziua de 28 Noembre, în locurile cari sunt deja vacante. Erl după amiază s’a proclamat re­zultatul esamenului veterinarilor pen­tru gradul de maior. Au reușit cei doi candidați, căpitanii Corben, vete­rinarul șef al diviziei din Buzău, și T. Drăgănescu, veterinarul șef al di­viziei din București. Ziarul Națiunea va reapare Joi. D-nii Nicolae Ionescu și Pană Bu­­escu vor colabora zilnic, iscălind ar­ticolele lor. Buletin financiar, comercial și agricol Căile ferate române.­Se aduce la cu­noștința generală, că de la 1 Noembre 1891 vor intra în vigoare taxe directe pentru tran­sporturile de machină și unelte agricole expe­diate de la mai multe stațiuni germane la Ca­­racăl, Făurei, Râmnicu-Sărat, și Roșiori, în cantități de 10.000 kg. de vagon și de scrisoare de trăsură. —x— Sindicatele Franceze.­­­O depeșă din Paris spune că o nouă propunere, deja votată de Cameră, dar respinsă de Senat, s’a depus acum la Cameră în privința liberului exercițiu al sindicatelor precum și a pedepselor de dic­tat in contra patronilor, cari ar pune piedici. S’a adoptat urgența —x— Finanțele Rusiei.— (Depeșă din Peters­burg,). O conferință s-a ținut eri la direcția Băncii Imperiului asupra pieței financiare; mai mulți directori de bănci private au asistat a­­semenea la conferință. Monitorul desminte în mod oficial știrile du­pă care Banca imperiului ar fi încetat să con­­avansuri asupra ori­căror titluri; avansurile facă tinuă ca și în trecut. —x— Falimntul Hirschfeld Wolff.— Naționala Zeitung anunță că consilierul de comerț Anton Wolff, șeful casei falite Hirschfeld - Wolff din Berlin, a fost arestat ora diminiață. —x— Târgul de Viliéite.— (Depeșă din Paris). Consiliul municipal a votat proiectul pentru mărirea sanatoriului tîrgul de Vihette, spre a putea conține de la 12-15000 de oi. La intra­re se va impune o taxă de 10 centime pentru fie­care oaie. Ministrul agriculturel subordona­se deschiderea granițelor oilor vii, întinderea sa­natoriului, Petrecerile zilei Teatru Național.—Duminecă seara pentru a doua oară Rázván și Vidra, dra­mă în 5 acte de d. B. P. Hasdeu. * * * Opera italiană.— Astă-seară, Vi­neri, Cavalleria rusticană, frumoasa operă a lui Mascagni. La sfirșit representație de balet. * * * Sală Ateneului­— In cursul lunei viitoare va veni în capitală celebra cântă­reață Marcella Sembrich, numită și a doua

Next