Timpul, octombrie 1891 (nr. 216-240)
1891-10-26 / nr. 237
2 ori deputații cari au fost aleși pe baza programului radical, au primit în acea zi invitări pentru o întrunire ce trebuia să se țină erl, Joi, și în care avea să se desbata chestia reconstituirei partidului radical. Invitarea a pornit din partea deputaților Clemenceau, Pelleman, Mathé, Millerand, Camille Dreyfus, Leydel, Lacroix, Ferner și Rathier. întrunirea avea să discute și o propunere a deputatului Dreyfus privitoare la despărțirea bisericei de Stat. Să mai amintim în sfirșit, in legătură cu aceste chestiuni, informația următoare care s'a comunicat telegraficește ziarelor vieneze, tot cu data de 3 Noembre, Le Matin a publicat un articol iscălit de oportunistul Emanuel Arene, și care se discută cu multă vioiciune în cercurile parlamentare. Arene propune adică în acel articol o disolvare a Camerei, în urma discursului lui Clémenceau. Deoarece d. Arene stă în legături strânse cu ministerul, se presupune că acel articol al său n’ar avea decât scopul de a da să se înțeleagă radicalilor, într’un chip oarecum oficios, că dacă nu vor părăsi iar atitudinea dușmănoasă, guvernul, întemeiat pe succesele sale necontestate, va încerca să ajungă la o majoritate stabilă, prin noul alegeri. Eastern. ȘTIRILE ZILEI Temperatura: Observațiunile Casei A. Menuet Cune, optician, Calea Victoriei 88, pe ziua de 25 Octombre. * * * Zăpada căzută zilele aceste începând să se topească, s’au produs mai multe înecăciuni pe unele linii ferate. S’au luat toate precauțiunile ca aceste linii să fie întărite. * * * Peste câteva zile de ministru de rezbel va numi ofițerii și medicii recrutori care vor face parte din comisiile pentru recrutarea contingentului viitor. * * * Consiliul sanitar superior civil a hotărît să scoată din nou la concurs posturile de medici de județe și spitale, pentru cari nu s’au prezintat candidați la ultimul examen. D. general Fălcoianu, proprietarul moj... «it.nnul Răcai afinfiind și de Comuna Petresci, județul Dâmbovița, binevoind a repara radical, cu spesele sale, biserica din acel cătun, care fusese aproape distrusă de un incendiu încă din 1886, ministerul ii exprimă mulțumirile sale pentru această pioasă faptă. ¥ [UNK] * * Poimâine Duminecă, capii socialiștilor din București, vor ține o întrunire publică la Craiova. După întrunire vor organiza un bal al cărui produs va servi la mărirea fondului necesar pentru construirea unei brutării cooperative. * îfc Consiliul județian din Ilfov a început decl să discute și să voteze budgetul pe anul viitor. D. Milone Lugomirescu, directorul prefecturei din Ilfov, a fost autorizat să ia parte la lucrările consiliului. * * * La finele lunei Septembre anul curent, se aflau în toate arestele județene din țară 1161 de deținuți, dintre cari: 259 condamnați și 902 preveniți. * * * Miezul nopții.....................—8,57 ore dimineața .... —7 Amiazi...............................+2 înălțimea barometrică . . 770 Starea cerului acoperit STRĂINĂTATE Au fost răspândite prin ziarele străine zgomote despre o vizită a regelui Italiei la Londra proiectată pentru primăvara viitoare. Un corespondent al lui Daily Thegraph vorbind zilele trecute cu d. di Rudini despre aceste zgomote, a primit răspunsul că regele Umberto s’ar duce negreșit la Londra, dacă lordul Salisbury ar vedea cu ochi buni această vizită și dacă ea ar contribui la întărirea poziției Italiei. Mai mult însă nu se poate spune azi asupra acestei cestiuni. *■ * * Monetăria de la Kremnitz a început a bate zilele trecute noile monede de argint bulgare. Aceste monede vor purta efigia prințului Ferdinand. * * * Din Viena se anunță că regele Greciei pleacă azi la Gmunden de unde perechia regală, principesa Maria și prințul Cristom, se vor întoarce la Atena prin Brindisi. * * O depeșă din Petersburg ne spune că familia imperială rusească și oaspeții săi au sosit ieri la amiază la Livadia. * * înc In privința procesului senzațional de adulter intentat de cunoscutul milionar englez Armstrong soției sale și ducelui Ludovic Filip d’Orleans, nu se telegrafiază azi din Viena. D. Griez, avocat vienez, reprezentant al d-lui Armstrong, s-a prezentat la consulatul Engliterel și a declarat sub jurământ că clientul său intentează o acțiune de adulter contra doamnei Armstrong, căntăreței cunoscute Melda și ducelui Ludovic Philip d’Orleans, cari se află actualmente la Viena. Ducele însuși s’a prezentat în timpul zilei la consulat.—înfățișarea va fi la Londra la 24 Noembre. * * * Din Berlin se vestește că opoziția socialistă se grupează într’un partid separat sub numele de , Asociațiunea socialiștilor independenți.“ Asociațiunea va avea și un ziar, redactat de Werner, șeful noului partid. UN ULTIM CUVĂNT Cobărescu cu Chimiță la cafenea : — Auzi, nene Chimiță, ce spune călindarul, că iarna asta o să fie un ger d’o să înghețe toate viile. — Atât mai bine, la vară n’o să mai fie nevoe să punem vinul la rocitoare. Moș Neagu. DIN STRAINETATE Mizeriile economice și sociale din Rusia Cu adevărat se pare că foametea care bântue actualmente în o mare parte a Rusiei este unul din cele mai mari dezastre pe cari a avut să le înregistreze istoria acelei țări. Și ceea ce este mai trist e că se spun lucruri îngrozitoare despre speculațiile infame pe cari administrația le face cu ajutoarele destinate nenorociților lipsiți. In Englitera se ivise deunăzi ideia de a se deschide o subscripție publică pentru ajutorarea districtelor rusești bântuite de foamete. Se pare însă că această ideie a fost iar părăsită. Tim's a scris chiar deunăzi un articol în care spune că un ajutor din partea Englezilor n’ar avea înțeles, decât dacă s’ar putea împărți pâne direct printre cei lipsiți. Dar, ca să se strângă o sumă oarecare și să se trimită guvernului rusesc, aceasta n’ar avea nici un înțeles. Guvernul rusesc are parale destule. —nu sunt decât câteva zile de când a încasat un împrumut de 500 de milioane, —și prin urmare n’ar nevoie de un dar din partea Englitezei. Ba aceasta s’ar expune poate ca să și primească dărui îndărăt, cu s’au fără mulțumire. Unde mai pui că chiar dacă ar primi banii englezești, s’ar putea ca guvernul rusesc să-l întrebuințeze la scopuri cu totul depărtate de acela de a ajutora pe cei lipsiți. * Nici situația tristă în care se găsește azi statul rusesc nu a putut să îmblânziască cel puțin furia cu care se persecută în acel stat tot ce nu e ortodox. Lasă că despre măcelurile evreilor din Starodub, în cari și-au pierdut viața vr’o 20 de oameni, între care 5 fete, —se spun lucruri îngrozitoare, — dar persecuția pornește și de la autorități și nu se mărginește numai asupra evreilor. Unul din comisarii de emigrare din America de nord întorcându-se din Rusia, publică într-un ziar din New York un articol în care spune că nu numai evreii sunt nevoiți să emigreze din Rusia. Prin împrejurimile Odesei de pildă sunt mai multe colonii catolice și luterane. Ei bine, locuitorii acestor colonii sunt persecutați și șicanați pe toate căile, așa încât nu le rămâne decât sau să treacă la religia ortodoxă sau să emigreze și mai toți preferă această din urmă alternativă. Conferința păcii Iată telegramele pe care le primim azi cu privire la congresul păcei ce se ține la Roma: Roma, 5 Noembre Biuroul definitiv al congresului păcei a ales pe d. Stanhope ca raportor; el a decis să prezinte un proiect asupra constituirei unui biurou permanent și a unui comitet preparator al conferinței de la 1892 care va trebui să pună la ordinea zilei organizarea unei Curți de arbitragiu. Conferința interparlamentară a aprobat propunerea d-lui Marcoartu (spaniol) care tinde ca statele de rangul al douilea să fie reprezentate în toate congresele diplomatice. Viena. 5 Noembre. D. Smolka, președintele Camerei deputaților, a declarat că scrisoarea sa, adresată comitetului congresului păcii, nu constitue o autorizație pentru deputații austriaci, cari asistă la congres, de a lucra în numele Camerei, dar că ea desemnează un înlocuitor personal însărcinat cu o manifestație de simpatie. TIMPUL 26 OCTOMBRE Cronica judiciară Tribunalul corecțional de Ilfov. — Afacerea Ștefan Belu-Căplescu- Poenaru. Afacerea care a venit era înaintea tribunalului corecțional de Ilfov secțiunea I, dăinuește de aproape două ani de zile. Pornită pe cale civilă înaintea tribunalului comercial, ea a ajuns acum la tribunalul corecțional și cei cari au dus ca reclamanți afacerea înaintea justiției erau eri acuzați. La 1861 sau 62 d. Ștefan Belu contractează o datorie către principele Basarab Brăncoveanu în sumă de 2207 galbeni pentru care a dat două polițe. Peste multă vreme principele Basarab Brăncoveanu fiind la Paris își amintește de datorie și prin d. Câmpineanu cere d-lui Belu banii ce-l dăduse. Il face însă știut d-lui Belu că dacă plătește, atunci renunță la procente. Strimtorat pentru moment d. Belu oferă principelui Brăncoveanu o mie de galbeni de ocamdată. Principele acceptă și e imediat plătit de d. C. Belu, fratele d-lui St. Belu, care se afla la Paris și la care acest din urmă avea depusă suma de o mie de galbeni. Mai târziu întorcându-se principele în țară d. Belu îi cere polițele. La rându-i principele le cere lui Căplescu-Poenaru, om de încredere al său, casier la așezămintele Brâncovenești, și la care se aflau polițele în păstrare. Acesta însă pretextează că nu-și aduce aminte unde le-a pus, că nu le găsește. Principele atunci dă d-lui Belu o chitanță prin care recunoaște stingerea întregei datorii a d-lui Belu către d sa, din acele două polițe de la 1861. D. Belu ia chitanța și defectul său cel mai mare nefiind grija de afacerile sale bănești neglijează boerește a se mai interesa de soarta celor două polițe. La 1889 d. Belu se pomenește urmărit la plata sumei de 2207 galbeni, procente și cheltueli în virtutea unor hotărîri definitive și executorii, adică vechile polițe. Hotărîrile le poseda prin cesiune de la Poenaru-Căplescu, un domn anume Pop. După ce a trecut pe la instanțele civile, afacerea a fost dusă de d. Belu la parchet. Judecătorul de instrucție însă n’a găsit caz de urmărire. Procurorul face apel la camera de punere sub acuzare, aceasta găsește că e caz de urmărire înpotriva lui Căplescu-Poenaru și Pop pentru delictul de escrocherie și astfel aceștia erau eil la bară sub învinovățirea aceasta. S’au ascultat ca martori între alții d. Triandafil, fost pe acea vreme avocat al așezămintelor Brâncovenești, și d. avocat Nicolaidi. A pledat pentru d. Belu ca parte civilă d. Misir, iar pentru .»cuno.ț A. Barbu statanescu și M. «china. Audiența a luat tribunalului toată ziua de eri, așa că toate cele alte procese sorocite pentru acea zi au fost amânate. Tribunalul a amânat pronunțarea hotărîrei pentru 28 Octombre. Bac, o formă femeiască. In zadar Cané dădu cu fluorul semnale de alarmă; femeia își continua drumul pe linie ca și cum n’ar fi auzit nimic. Cané hotărît de a face totu pentru a scăpa vieața nenorocitei, se așeză pe mica platformă din fața mașinii și în ultimul moment, se plecă înainte și apucă pe femeie pentru a o arunca lângă linie. Din nefericire, el își perdu echilibrul și căzu cu sarcina sa în fața locomotivei. Trenul trecu peste cei doui nenorociți. Fochistul reuși să oprească mașina după câteva momente și sări în ajutorul victimelor. Dar era deja prea târziu. Femeia era tăiată în două și, firesce, murise pe loc. Cané mai respira încă, dar după câteva minute își dădu și el sufletul. ÎNTÂMPLĂRILE zilei Crimă.—In ziua de 16 Octombre a. o., individul Nicolae Grigore Caraulea, din comuna Șotânga, județul Dâmbovița, a aplicat cu voință trei lovituri de par în capul fratelui său Dinu Gr. Caraulea, care, dupe 24 ore, a încetat din viață. Cazul s’a comunicat parchetului și, la disecția făcută de medicul respectiv, s’a constatat că moartea a provenit din cauza loviturilor suferite. Criminalul, împreună cu mama sa, implicată în fapt, s’au predat justiției. —— Strangulat.—Individul Șerban Coantă, din comuna Doftana, atins de alienație mintală și dispărut de la 4 August a. c., s’a găsit strangulat la punctul numit „Vîrful dosului lui Ciulei“ lângă satul Doftana, jud. Bacou, împușcat la vânătoare. — Din Annecy ne anunță o telegramă (5 Noembbre). D. Bruner, deputat al Savoiei de sus, veninderl, a fost găsit mort astănoapte, ucis de descărcătura puștei sale. —x— Deraiare — (Telegramă din Bombay 5 Noembre.) Un tren militar a deraiat lângă Nagpur, 5 soldați și 5 amplaiați ai drumului de fier au fost omorîți. 35 soldați au fost răniți. —x— — x — Vapor ars pe mare.— Din Atena nu se telegrafiază cu data de erl. Un vapor al cărui nume nu este cunoscut, dar care naviga sub pavilionul englez și care era încărcat cu petrol a ars astănoapte cu desăvărșire în largul mării în fața golfului Eubea. Zece oameni ai echipagiului au perit, 6 au scăpat. — x— O victimă a devotamentului. —Mecanicul Cane de la compania tramvaiurilor cu vapor din Paris a căzut jertfă devotamentlul său, pe când se încerca să scape Vineri seara pe o femeie ce era să fie strivită de mașina pe care o conducea. Accidentul se produse in apropiere de Saint-Fiacre. Trenul compus dintr-o locomotivă și un vagon de pasageri mergea cu o mare iuțeală, când deodată la întoarcerea unei curbe, mecanicul zări pe linie ȘTIRI MĂRUNTE . După o socoteală făcută de un ziar german, țarul a fost păzit în decursul călătoriei sale la Livadia de nu mai puțin de 30.000 de oameni. In adevăr, de la Wirbalen până la Livadia sunt 2000 de kilometri și fiecare kilometru era supraveghiat de 5 călăreți și 10 pedeștri. ------- O depeșă din Strasburg anunță că fabricantul Eduard Gros, cetățian elvețian] care a asistat la inaugurarea liniei de drum de fer din Bussang, la care d-nii Meline și Ferry au rostit discursuri, a fost expulsat. —x— Cronica teatrală Teatru național.—Rizvan §i Vidra, dramă în versuri de d. B. P. Hasdeu. Am revăzut aseară o fărâmă din începuturile noastre dramatice, pe Răzvan ș i Vidra, poema dramatică a d-lui B. P. Hasdeu, și am revăzut-o cu plăcere. Folosul astor fel de reluări este fără îndoială foarte mare, și mai mare poate le este interesul. Este de folos pentru tînăra noastră literatură dramatică ca să i se reamintească începutul și să i se arate de cât cari opere trebue să alcătuiască astăzi mai bune, mai perfecte. Este de interes a se vedea și a se revedea încercarea dramatică a unuia din cei mai dăruiți cu calități spirituale din câți Români trăiesc. De sigur, pentru d. B. P. Hasdeü, Rizvan și Vidra va fi fost în vremuri o simplă fantazie. Fantazia aceasta însă i-a reușit destul de bine pentru ca să putem regreta că d-sa n’a urmat înainte pe calea apucată, luând în serios talentu’l dramatic incontestabil. Astăzi, firește, aceste regrete sunt pur platonice. De aceia nici n’ar fi prea potrivit, într’o cronică teatrală de zi, a se face încercarea cântărirea marilor calități și marilor defecte ale poemei acesteia. Este destul să constatăm că un public de elită intelectuală a fost acela care a ascultat aseară versurile, de multe ori de o frumusețe alexăndriană ale poemei. Și aceasta dovedește interesul literar ce a deșteptat și sunt sigur că va deștepta totdeauna o piesă ca Rizvan și Vidra, care, dacă și nu este o operă nemuritoare în felul ei, dar totuși una de acele care ne mai odihnește de penibila neizbândă a încercărilor dramatice din zilele noastre. Ceea ce d. B. P. Hasdeu n’a mai voit să facă, după ce a făcut pe Răzvan și Vidra, faceți voi, cei tineri,— faceți mai bine și tot mai bine,—iată ce spune această poemă acelora cari vor voi și vor putea s’o asculte. In ce privește interpretarea de aseară a piesei, trebue să mărturisim că n’a prea fost clasică. Răzvan, omul real, viteaz și nehotărît a găsit ce e drept o întrupare mulțămitoare în d. Gr. Manolescu; dar mândra și ambițioasa Vidră este un rol care coverșește mijloacele fizice ale d nei Al. Romanescu , inteligența extraordinară, cu care talentata artistă a ținut acest rol de la început până la sfârșit, n’a putut totuși să ne dea iluzia unei Vidre așa cum și-a închipuit’o autorul. Rolul lui Sbiera cred că a fost luat prea în bufonerie de d. Niculescu, iar d. Velescu a fost un moș Tănase din cale afară prea declamator. Buni ni s’au părut Vulpoi, Râzașul și Piotroschi,Toneanu, Cârjă și Brezeanu. Dar boeriî moldoveni prea semănați a irozi și sultau pe scenă ca niște caraghioși. Imî permit în sfârșit a nu’mi plăcea de loc exibițiunea micei fetițe care, cu gesturi de un gust foarte teatral și de un nefiresc din cele mai regretabile, a fost învățată ca să spună orația băiatului din actul al cincilea. A fost o falsificare păpușărească a copilului de țăran moldovan, și aceasta socot că a fost, cel puțin, de prisos. INFORMAȚIUNI M. S. Regele vine Luni în Capitală. Știri sosite din Pallanza anunță că sănătatea M. S. Reginei merge din ce în ce mai bine. D. Enăchiță Văcărescu a fost ers la Sinaia unde a fost primit în audiență de M. S. Regele. Aflăm cu plăcere că starea Episcopului Melchisedec de Roman, s’a îmbunătățit. P. S. S. se află în cura mai multor celebrități medicale din Capitală. Bucarest află că d. E. Stătescu a primit Linia trecută o scrisoare de la d. Dim. Sturdza care se află în străinătate pe lângă d. Dim. Brătianu. D. Sturdza avea misiunea să tranșeze cu d. D. Brătianu neînțelegerea ivită între colectiviști și foștii disidenți. In această scrisoare, d. D. Sturdza comunică că peste opt zile va fi în București cu d. D. Brătianu și că împăcarea cu partizanii acestuia e sigură. Se crede ca d. D. Brătianu se va instala în străinătate. Comisiunea dunăreană a ținut joi la Galați prima sa ședință sub președenția d-lui Percy Sanderson, delegatul Angliei. El a ținut a doua ședință și nu se va ocupa decât de lucrările curente și budget. Cei 5 căpitani din infanterie rămași pe tabloul de înaintare din anul curent vor fi înaintați la gradul de maior pe ziua de 28 Noembre, în locurile cari sunt deja vacante. Erl după amiază s’a proclamat rezultatul esamenului veterinarilor pentru gradul de maior. Au reușit cei doi candidați, căpitanii Corben, veterinarul șef al diviziei din Buzău, și T. Drăgănescu, veterinarul șef al diviziei din București. Ziarul Națiunea va reapare Joi. D-nii Nicolae Ionescu și Pană Buescu vor colabora zilnic, iscălind articolele lor. Buletin financiar, comercial și agricol Căile ferate române.Se aduce la cunoștința generală, că de la 1 Noembre 1891 vor intra în vigoare taxe directe pentru transporturile de machină și unelte agricole expediate de la mai multe stațiuni germane la Caracăl, Făurei, Râmnicu-Sărat, și Roșiori, în cantități de 10.000 kg. de vagon și de scrisoare de trăsură. —x— Sindicatele Franceze.O depeșă din Paris spune că o nouă propunere, deja votată de Cameră, dar respinsă de Senat, s’a depus acum la Cameră în privința liberului exercițiu al sindicatelor precum și a pedepselor de dictat in contra patronilor, cari ar pune piedici. S’a adoptat urgența —x— Finanțele Rusiei.— (Depeșă din Petersburg,). O conferință s-a ținut eri la direcția Băncii Imperiului asupra pieței financiare; mai mulți directori de bănci private au asistat asemenea la conferință. Monitorul desminte în mod oficial știrile după care Banca imperiului ar fi încetat să conavansuri asupra oricăror titluri; avansurile facă tinuă ca și în trecut. —x— Falimntul Hirschfeld Wolff.— Naționala Zeitung anunță că consilierul de comerț Anton Wolff, șeful casei falite Hirschfeld - Wolff din Berlin, a fost arestat ora diminiață. —x— Târgul de Viliéite.— (Depeșă din Paris). Consiliul municipal a votat proiectul pentru mărirea sanatoriului tîrgul de Vihette, spre a putea conține de la 12-15000 de oi. La intrare se va impune o taxă de 10 centime pentru fiecare oaie. Ministrul agriculturel subordonase deschiderea granițelor oilor vii, întinderea sanatoriului, Petrecerile zilei Teatru Național.—Duminecă seara pentru a doua oară Rázván și Vidra, dramă în 5 acte de d. B. P. Hasdeu. * * * Opera italiană.— Astă-seară, Vineri, Cavalleria rusticană, frumoasa operă a lui Mascagni. La sfirșit representație de balet. * * * Sală Ateneului— In cursul lunei viitoare va veni în capitală celebra cântăreață Marcella Sembrich, numită și a doua