Timpul, octombrie 1891 (nr. 216-240)
1891-10-28 / nr. 238
2 greșului păcei s’a amânat pentru 11 Noembre. Neapole. 8 Noembre Membrii biuroului interparlamentar au primit invitația municipalității din Neapole și au sosit azi la 3 ore în acest oraș cu un tren special.Au fost primiți la gară de autoritățile comunale și provinciale, de notabilitățile orașului și de o mare mulțime.—Mâne li se va oferi o gustare la Pompei și un prînz la Baia. ȘTIRILE ZILEI Temperatura : Observațiunile Casei A. Menuet Cune, optician, Calea Victoriei 88, pe ziua de 28 Octombre. Miezul nopții.....................—8,57 ore dimineața .... —7 Amiazi...............................+2 înălțimea barometrică . . 770 Starea cerului frumos * * Acum, când toată lumea e preocupată de sosirea pretimpurie a iernei, credem interesant a arăta o comparațiune între timpul când a căzut prima zăpadă în toamna anului acesta și a celorlalți ani de la 1885 până acum, și vom vedea că în anii 1888 și 1890 zăpada a căzut mai de timpuriu decât acum, nu însă în așa cantitate și cu această bruscă transițiune de la căldură la frig. In 1885, prima zăpadă a căzut la 6 Noembre. In 1886, prima zăpadă a căzut la 15 Decembre. In 1887, prima zăpadă a căzut la 9 Decembre. In 1888, prima zăpadă a căzut la 9 Octombre. In 1889, prima zăpadă a căzut la 20 Noembre. In 1890, prima zăpadă a căzut la 10 Octombre. In 1891, prima zăpadă a căzut la 17 Octombre.* * * Concursul pentru primirea de elevi în corpul telegrafic, a fost amânat pentru Aprilie. * * * ; D. Pădeanu, atașat de legațiune, a fost însărcinat să țină provizoriu locul de șef de cabinet al ministerului de externe, până la întoarcerea din concediu a d-lui Kalimaki. *** «m» In locul d-lui Stefan Sutzu, care persistă în demisia sa din postul de inspector de poliție, se zice, că d. colonel Răsu va recomanda pe d. Al. Greceanu, licențiat în drept. * * * Aflăm cu plăcere căsătoria locotenentului I. Cocescu cu domnișoara Maria Apostolescu. * * * I. P. S. S. Mitropolitul primat, președintele comitetului central de sub patronagiul regelui și reginei pentru ajutorarea incendiaților și inundaților, a adresat domnilor prefecți de județe o circulară prin care solicită concursul lor pentru augmentarea fondului de ajutor. D-nii prefecți sunt rugați ca, prin înțelegere cu d-nii membri ai comitetului sucursal local, să binevoiască a activa colectarea de bani cu carnetele de liste care li s’au trimis. Banii ce se vor aduna până la 15 ale viitoarei luni Decembre să se consemneze la casieria locală, comunicând, în același timp, o situațiune comitatului central, ca astfel și densul se poată, la timp, da seamă de gestiunea acestui an, potrivit dispozițiunilor legei. Ve rog, încă, adaugă circulara, să binevoiți a interveni către consiliile județiane și comunale din județul d-voastre, spre a înscrie în budgetele lor pe exerciții! 1892 și 1893 câte o sumă oarecare în folosul acestei bine-facătoare instituțiuni, precum asemenea a vă ocupa chiar de pe acum cu organizarea unui bal public care să o dea în cursul iernei în folosul incendiaților și inundaților, mijloc prin care cred că s’ar putea realiza mai cu înlesnire oarecari sume de bani.* * * Condițiunile de admisibilitate în școala națională de poduri și șosele se modifică precum urmează: Cu începere de la 1 (13) Septembre 1892, candidații, ce se vor presenta la concursul de admisiune în diviziunea preparatoare sau în anul întâiu al secțiunei inginerilor, vor trebui să prezinte diploma de bacalaureat. Certificatul de absolvire a șapte clase reale echivalează cu diploma de bacalaureat și dă dreptul, ca și această diplomă, la concursul de admitere. Tinerii cari, la epoca indicată, ar fi urmat deja cursurile diviziune preparatoare a acestei scoli vor fi dispensați de a prezintă diploma sau certificatul cerute la aliniatele precedente. * * * Următorii elevi au fost admiși în anul I,secțiunea inginerilor, din școala națională de poduri și șosele în anul 1891—92: Constantinescu Tancred, Erbiceanu Catone, Gruiu Victor, Nicolescu Nicolae, Pâslariu Vasile, Tănăsescu Nicolae, Ciumeti Steriu, Capriel Dicran, Bruchner Eugeniu, Nachman Isac, Negulescu Constantin. * * * Iată un tablou comparativ pe ani ai epidemiei morbile ce a existat în tot regatul României . 1886 1887 1888 1889 1890 Din numărul total al morților notați în acest tablou, trebue să notăm că numai în orașul București au fost DIN JUDEȚE Tinerul V. Apostoleanu, fiul venerabilului cetățean Gh. Apostoleanu, din Focșani, a oferit urbei Panciulei 10,000 pentru plata lucrărilor de aducerea apei în acea urbă, unde e și primar. * * * Ziarele din Galați și Craiova înregistrează svonul despre o apropiată dizolvare a consiliilor comunale din acele orașe. Bolnavi 3089 9896 3227 6600 13714 însănătoșiți 2881 8805 2974 6273 12559 Morți 323 1271 253 352 1055 Proc. mortal 10.4 13 7.85.37 115 în 1886 204 „ 1887 15 „ 1888 25 „ 1889 STRLINSTATE Corespondența politică din Viena publică o scrisoare din Petersburg care desminte știrea în privința căsătoriei marei ducese Xenia cu prințul regal al Italiei; marea ducesă se va mărita cu marele duce Alexandru Mihailovici. UN ULTIM CUVÂNT La cazarmă: — D-le căpitan, rog cu respect un concediu; a murit mama și... — Pleacă d’aci!.. Mamă mea a murit de mult, și cu toate astea nu cer nici un concediu! Moș Neagu. DIN STRAINĂTATE Tulburările din Brasilia Cu privire la turburările care datează în Brasilia din ziua detronărei împăratului și proclamărei republicei, tulburări care au degenerat zilele aceste în nouă vărsări de sânge pe stradele din Rio de Janeiro, primimi prin fir telegrafic următoarele amănunte : Decisiunea președintelui Fonseca de a disolva congresul a fost provocată de cestiunea prerogativelor, congresul a imputat președintelui că vrea să-și aroge putei suverane. Totul face să se creadă că dictatura nu va întâmpina resistență. Alegerile pentru congres se vor face în curând. Congresul va trebui să revizuiască Constituția conservând forma republicană federativă. Guvernul a interzis orice manifestații monarhiste. O comisiune va judeca în mod sumar și va face să se deporteze pe inamicii republicei. Ziarul Herald din New York află din Rio de Janeiro că președintele Fonseca promite în manifestul său de a proteje Constituția și libertatea alegerilor și de a îndeplini toate angajamentele pecuniare; el va respecta toate legile, nu va desființa nici una, afară de acelea care sunt îndreptate contra salutului public și siguranței guvernului. Cu toate aceste știri liniștitoare, iată însă că depeși sositori din Rio de Janeiro anunță că palatul Congresului precum și teatrele sunt înconjurate de trupe Corpul diplomatic s’a întrunit spre a delibera asupra situațiunei. ÎNTÂMPLĂRILE zilei Bețla. — Nicolae Goanță, servitor în strada Doamnei No. 3, a lungit crichetul cam peste măsură. Voind să intre în curtea caselor stăpânului său, s’a împedicat și a căzut atât de rău încât, lovit greu la tâmpla dreaptă și la ceafă, a fost transportat la spitalul Colțea, unde a încetat din viață după scurte chinuri. —x— Spânzurat fără voie.—O întâmplare ciudată povestește Vocea Tutovei care ne sosește azi. Locuitorul Dănilă Cinbul, din comuna Orgoești, județul Tutova, avea obiceiul de a se delecta cu nectarul lui Bachus, și aceasta nu o făcea numai în zilele de sărbători, după cum obicinuiesc unii, ci și în zilele de lucru. Așa Luni 21 a lunei aceștia s’a abătut iar pe la favoritul TIMPUL 29 OCTOMBRE sau cârciumar, după ce mai întâib a încuiat bine ușa căsuței sale, ca nu cumva să intre vr’un făcător de rele. El plecase de cu ziuă și știind că noaptea e mai frig, s’a înjolit binișor ca un suman gros și o căciulă mare de oaie. Cam pe la orele 11 de noapte, după ce i s’au isprăvit și părăluțele de băut și după ce a simțit deja destul de potolită setea vinului, a plecat acasă. Cu mare băgare de seamă vâră mâna în sîn, unde obicinuia să țină cheia, mai caută și prin buzunar, dar cheia pace! Să întoarce îndărăt doar o fi uitat cheia la cârciumă, dar și acolo pace, cheia nicăirî. Cam supărat se întoarce acasă, mai încearcă ușa, și văzând că nu’i chip de a o deschide, sparge binișor fereastra, care având gratii, îi venia cam greu de a putea străbate prin ele. O ideie minunată îl veni în gând — și cu tot frigul iernei, se desbrăcă binișor, doar o fi mai subțire, asvîrli pe rând căciula, sumanul, ițarii și cișmele, și după ce-și vede lucrurile în casă, să sue binișor și dânsul, vîră capul în gratii— dar fatalitate—capul îi devine greoi, sub influența vinului, se sbuciumă și în cele din urmă rămâne atârnat de gratii. A doua zi oamenii l’au găsit mort, cu capul atârnat de fiare. Sinuciderea avocatului Berescu, despre care am vorbit, s’a petrecut astfel: Sosind la Buzeu Mercur seara, cu trenul de 11 și jum., după ce s’a plimbat pe uliță câtva timp s’a sinucis în strada Tîrgului în dreptul librăriei Davidescu, cu un revolver de calibru mic. Transportat la spitalul comunal a expirat după câteva minute. Familia a fost avizată. Hoți prinșis—o bandă de țigani cu căruțele lor, care cutriera satele d’imprejurul Mizilului de mai mult timp, a fost prinsă în raionul orașului Mizil; această bandă a comis și omoruri. S’au găsit în căruțele lor peste 30 de scoarțe furate, perne, saltele, precum și mai multe duzini de cămăși furate de pe la țărani. —x— —x— —x— Un cadavru fără cap.— Această descoperită sinistră s’a făcut Joia trecută în strada Charonne No. 27 din Paris. Cadavrul s’a găsit, gol de tot, în pivnița casei, fără ca cineva să’i poată explica prezența acolo și fără să i se fi putut verifica pân’acum identitatea. Poliția, încunoștiințată, este în mare încurcătură. Medicul legist chemat n’a putut constata altceva decât că moartea datează de 24 de ore. Cadavrul însă nu purta nici o urmă de echimoză sau sgârietură. Numai urmele de sânge găsite prin pivniță și coridor lasă a se presupune că victima fi purtată în golaiS în £ Î ueică acolo, încolo nici un indiciu, nici o bucată de haină, nimic. Locatarul căruia i se venia pivnița în chirie, interogat, a declarat că de mult nu se folosia de pivniță, care în adevăr era cu tocul pustie. Afară de acesta mai sunt 20 de locatari în imobilul în care s’a descoperit cadavrul. Toți au fost interogați , dar afacerea până acum a rămas învăluită în cel mai profund mister și continuă a face cea mai mare sensație în tot Parisul. ȘTIRI MĂRUNTE ------- Al doilea volum al memoriilor mareșalului de Moltke conține corespondența sa confidențială cu familia sa, scrisori asupra călătoriilor sale la Viena, Pesta, Bosfor, Constantinopole, asupra situațiunei Germaniei în 1848, apoi campania din Danemarca și acea din Francia. Mareșalul zice că el eșua să bombardeze Parisul, pentru că aștepta mai mult efect de la foamete. —x — -------Gazeta de Colonia anunță că o tulburare s-a întâmplat Joia trecută la Balk (Rusia), mai multe case locuite de evrei au fost jefuite. Afară de asta câțiva evrei au fost răniți. —x— —— Epidemia de dipterie întinzându-se la Belgrad, universitatea de acolo a fost de asemenea închisă. —x— ------- Se anunță din Petersburg că secțiunea din ministerul marinei rusești pentru administrația flotilei Mărei Negre, va fi transferată la Sebastopol. —x— ------- L’Illustration anunță că d. de Brazza întreprinde o expedițiune la lacul Tcead. Ea înregistrează o știre după care d. Crampei nu ar fi ucis, ci prisonier. ——— —— Monumentul ridicat lui Gambetta de Alsacio-Loreni, la Sardes (orașul Avray) a fost inaugurat ori după amiază de ministrul Bourgeois. D. Carnot și Freycinet au fost reprezentați; numeroși senatori și deputați și socialiști Alsacio-Lorenei au asistat. D. Bourgeois a constatat minunata situațiune interioară și exterioară pentru care Gambetta a muncit în timp de 15 ani — — ——— Studenții din Berlin au dat un banchet splendid în onoarea profsorilor Helmholz și Virchow. După toastele ridicate pentru împărat și pentru cei două jubilări, d. Helmholz răspunse printr-un toast în sănătatea tinerimei, arătând în alocuțiunea sa însemnătatea studiilor naturale și fisiologice, D. Virchow a zis că Germania trebue să rămâie în capul mișcării reprezentate prin universitățile sale. —x — Guvernul olandez s’a rostit în favoarea serviciului militar obligatoriu și a numirii, chiar în timp de pace, a unui comandant șef de armată pentru cazul de război. —x— — ~~~~ Din Viena se anunță că în urma holerei ce a izbucnit la Hadeida o observație de 7 zile s’a ordonat pentru corăbiile care vin dinspre coasta arabă de la Jambo până la strimtoarea Bab-el-Mandeb. —--- 1 atașam—1................ CRONICA MUSICALĂ Opera italiané.Cavalleria Rusticana, operă de P. Mascagni, concert de oboe, Balet. Așadar, abia după un an și jumătate de la aparițiunea ei în teatrul Costanzi din Roma, (18 Mai 1890), și prima operă a tînărului compozitor Pietro Mascagni, se stabilește în mod triumfal pe toate scenele muzicale europene. Ea e fala scenelor italiane, cele germane au adoptat’o, s’a reprezintat în Rusia și Spania, acum câteva zile la Londra, și în fine în curând se va da la Opera Comică din Paris unde e foarte probabil că își va primi suprema consacrațiune. Cavalleria Rusticana place tuturor, și aceasta se poate explica prin suma mare de efect acumulat cu multă fericire într-o lucrare relativ scurtă, un singur act, așa încât ascultând-o de la început până la sfîrșit, te simți, vrând nevrând, cu desăvârșire atins, cuprins, fermecat. Mai întâi și, ca prim factor al acestui efect, e însuși libretul operei care, inspirat din nuvela lui Verga, arătând o scenă populară din Sicilia, pune personagii noul pe scenă, și cu o claritate ce aduce cu luminosul cer al țarei “ unde se petrece, ne spune și ne mărește un fapt destul de ordinar. O simplă scenă de gelozie ce se sfîrșește cu cuțitul, precum trebue să se petreacă încă multe în Italia, devine aci, prin concisiune, prin natural, prin modul strâns cum e condusă și prin forța dramatică ce reese dintr’ânsa, o mică tragedie de sat. Totul se petrece într’o dimineață de Paști în timpul slujbei în biserică. Turiddu întors din armată, s’a iubit cu Santuzzi ca să uite trădarea Lolei, măritată acum cu căruțașul Alfio. Revăzând pe Lola, Turiddu se întoarce din nou la lansa, iar Santuzza disperată, spune tot bărbatului care provoacă și omoară pe Turiddu. Cavaleria bărănească ! O muzică clară, călduroasă și eminamente scenică, mai ales marea sonoritate obținută de la orchestră și din incordarea vocilor, sunt factorii principali ai acestui efect. Liberă de vechile forme, ea se desfășoare simplă și netedă, ținându-se strâns legată de acțiunea pe care o explică în modul cel mai nemerit. Orchestra sa încă vorbește o limbă foarte interesantă. Ca șef de orchestră Mascagni a avut ocaziunea să studieze, să se identifice cu muzica tuturor școalelor și mai ales cu acea a nouei școale franceze. Impresiunea muzicei lui Meyerbeer, a lui Gounod, Thomas și Bizet se resimte la fiecare moment. Procedeurile și invențiunea este ca a lor, facilitatea ideilor și strălucirea lor, e puternica suflare a muzicei lui Verdi, e muzica populară italiană însoțită adesea nu de armanii simple și banale, ci din contra destul de complicate și bizare. Nu voi sta să explic cu deamănuntul fiecare bucată a operei; toate în general sunt bine reușite și pline de efect; totul, prin modul potrivit cum e tratat, formează un ce armonios și mulțumitor, ce umple sufletul și-l înalță printr’o poetică suflare. Despre interpretarea operei de Vineri seara, voi zice că: D-na Gini-Pizzorni pricepe foarte bine rolului Santuzzei. Deși se cam simte puțin sforțarea, cântul și jocul d-sale de scenă artistic, te atinge. Țesătura vocală înaltă în care e scrisă partea lui Turiddu, pune pe d. Pizzorni, cu notele-i de sus favorabile, la largul său, d-na Fabri ne-a arătat prea bine pe Lola ca penn sfruntată cochetă și d. Sparapani a fost un sicilian după natură în partea lui Alfio. Corurile bine știute, și orchestra mai îmblânzită executând o instrumentațiune care nu e a lui Mascagni, a făcut să se biseze intermediul instrumental, după cum tradițiunea deja formată, s-a introdus și la noi. Spre a mai prelungi spectacolul, a mai fost în seara de Vineri la Operă, concert și ballet. D. Aristo Cassinelli, unul din cei cinci artiști aduși din Italia pentru stricta complectare a orchestrei a executat pe oboe, un concert de Bottesini. Pe lângă că d. Cassinelli, scoate din ingratul său instrument niște sunete limpezi și pline, ca de clarinet, mai are și o agilitate rară, un oarecare pasagiu de la sfîrșit, în octave, și a cărui dificultate era evidentă pentru toți, ’sa atras o mulțime de aplause. Baletul Cancanul înaintei jusiție, cu care s’a sfârșit spectacolul, e un potpouri de tot felul de danțuri fără vre-o altă pretențiune dramatică, decât că se execută în diferite costume și foarte frumos de către d-șoarele Joly Tornaghi, Giusepina Guerra și de tovarășele d-lor din corpul de balet, dinaintea unui tribunal de trei judecători cari trebuesc să hotărască de meritul lor. Dar grațioasele mișcări și salturi cu pași largi sau mărunței, pe vârful picioarelor sau altmintrelea (ieies-battus, pointes etc...), adresându-se în special tribunalului din sală, și rând pe rând, galeria, stalurile și lojile aplaudând, rechiemând și bifând, cred că aceste ușoare silfide și-au câștigat cauza înaintea tuturor instanțelor. Iată un spectacle coupé, care, de s’ar mai repeta, ar mai atrage desigur pe public. M. C. FELURIMI Ce se poate scoate din fum. — De câtva timp un însemnat număr de bărbați competenți se îndeletnicesc să utilizeze fumul ce ese din coșurile uzinelor sau al locomotivelor. Fumul ar fi conținând niște sub-produse cari sunt de foarte mare preț. O companie engleză exploatează deja fumul mai multor uzini și scot din el un soia de ulei, care slujește la infecțiunea traverselor de lemn de pe căile ferate. Ar fi de dorit, din punctul de vedere al higienei, ca toate gazurile uzinelor se fie astfel transformate spre a se purifica aerul orașelor industriale. —x— Cutremurele.—Ziarele italienști publică o convorbire cu profesorul Palmieri, directorul observatorului Vesuviului. Acest savant, care din studierea cutremurilor de pământ și a vulcanelor și-a făcut aproape unica ocupație a vieței sale, declara că aparițiunea noului vulcan al mării de Sicilia este rezultatul unei mari mișcări telurice, ce s’a desvoltat în acești din urmă ani. „Mișcarea a produs, zice el, cutremurul de pământ de la Nice, de la Menton și din alte localități ale Italiei septentrionale. De acolo a trecut în Sicilia urmându-și mișcarea spre Sud“. D’abia profesorul Palmieri ’și dăduse consultațiunea când telegraful aduse informația că mișcarea subterană trecuse Mediterana și se simțise d ja în mai multe localități din provincia Constantine. INFORMAȚIUNI Sosirea M. S. Regelui, care era anunțată pentru eri după amiază, a fost contramandată în ultimul moment. Se zice că M. S. Regele nu va sosi în capitală decât la 5 Noembrie. O depeșă din Pallanza ne anunță că alaltă eri Regina Margareta a Italiei, principele Thomas și principesa Isabela au făcut o vizită Reginei noastre. Auguștii vizitatori au fost foarte aclamați de populație. Azi s’au împlinit 25 de ani de la căsătoria Imperatului rusesc. Cu ocaziunea acestei nunți de argint, legațiunea rusească a ridicat drapelul rusesc și a primit vizite de felicitare de la membrii coloniei ruse din capitală. D. Lascar Catargiu a făcut alaltăeri o vizită P. SS. Episcopului Melchisedec de Roman, care se află aproape pe deplin restabilit. D. general Plorescu care se dusese Sâmbătă dimineața la Sinaia spre a întreține pe M. S. Regele despre situațiune, s’a întors aseară in capitală. Sâmbătă a sosit în capitală d. Dim. Sturdza. Ni se telegrafiază din Constantinopol că eri Monseniorul Neophytos, arhiepiscopul Nicopolului, a fost ales patriarh ecumenic. D. Missail, secretarul general al ministerului domeniilor, a demisionat din acest post. Eri la ora 2 după amiazi s’a făcut înmormântarea mult regretatului inginer francez Valiin. Onorurile militare au fost făcute ca pentru gradul de colonel. D. de Coutouly, ministrul Franciei in București, un aghiotant regal, d. căpitan Ghica din partea ministerului de războiu, precum și numeroși membri ai coloniei franceze au însoțit până la cimitirul catolic rămășițele mortuare ale regretatului repauzat. Coroane numeroase acoperiau carul funebru între care am distins pe aceea a coloniei franceze, a ambasadei franceze și a ofițerilor regimentului de geniu. Citim în Era nouă : In conformitate cu art. 7 din statutele clubului constituțional, membrii partidului din Iași s’au întrunit și au ales ca repre-