Timpul, octombrie 1891 (nr. 216-240)

1891-10-28 / nr. 238

2 greșului păcei s’a amânat pentru 11 No­embre. Neapole. 8 Noembre Membrii biuroului interparlamentar au primit invitația municipalității din Neapole și au sosit azi la 3 ore în acest oraș cu un tren special.­Au fost primiți la gară de autoritățile comunale și provinciale, de notabilitățile orașului și de o mare mulți­me.—Mâne li se va oferi o gustare la Pom­pei și un prînz la Baia. ȘTIRILE ZILEI Temperatura : Observațiunile Casei A. Menu­et C­une, optician­, Calea Victoriei 88, pe ziua de 28 Octombre. Miezul nopții.....................—8,5­7 ore dimineața .... —7 Amiazi...............................+2 înălțimea barometrică . . 770 Starea cerului­ frumos * * Acum, când toată lumea e preo­cupată de sosirea pretimpurie a ier­­nei, credem interesant a arăta o com­­parațiune între timpul când a căzut prima zăpadă în toamna anului a­­cesta și a celorlalți ani de la 1885 până acum, și vom vedea că în anii 1888 și 1890 zăpada a căzut mai de timpuriu de­cât acum, nu însă în așa cantitate și cu această bruscă transițiune de la căldură la frig. In 1885, prima zăpadă a căzut la 6 Noembre. In 1886, prima zăpadă a căzut la 15 De­cembre. In 1887, prima zăpadă a căzut la 9 De­cembre. In 1888, prima zăpadă a căzut la 9 Oc­tombre. In 1889, prima zăpadă a căzut la 20 Noembre. In 1890, prima zăpadă a căzut la 10 Oc­tombre. In 1891, prima zăpadă a căzut la 17 Octombre.* * * Concursul pentru primirea de e­­levi în corpul telegrafic, a fost a­mânat pentru Aprilie. * * * ; D. Păd­eanu, atașat de legațiune, a fost însărcinat să țină provizoriu locul de șef de cabinet al ministe­rului de externe, până la întoarcerea din concediu a d-lui Kalimaki. *­­** «m­» In locul d-lui Stefan Sutzu, care persistă în demisia sa din postul de inspector de poliție, se zice, că d. colonel Răsu­ va recomanda pe d. Al. G­receanu, licențiat în drept. * * * Aflăm cu plăcere căsătoria loco­tenentului I. Cocescu cu domnișoara Maria Apostolescu. * * * I. P. S. S. Mitropolitul primat, pre­ședintele comitetului central de sub patronagiul regelui și reginei pentru ajutorarea incendiaților și inundaților, a adresat domnilor prefecți de județe o circulară prin care solicită concur­sul lor pentru augmentarea fondului de ajutor. D-nii prefecți sunt rugați ca, prin înțelegere cu d-nii membri ai comitetului sucursal local, să bine­voiască a activa colectarea de bani cu carnetele de liste care li s’au trimis. Banii ce se vor aduna până la 15 ale viitoarei luni Decembre să se consemneze la casieria locală, comunicând, în același timp, o situațiune comitatului central, ca ast­fel și densul se poată, la timp, da seamă de gestiunea acestui an, potrivit dis­­pozițiunilor legei. Ve rog, încă, adaugă circulara, să bine­voiți a interveni către consiliile județiane și comunale din județul d-voastre, spre a înscrie în budgetele lor pe exerciții! 1892 și 1893 câte o sumă oare­care în folosul acestei bine-facătoare instituțiuni, precum asemenea a vă ocupa chiar de pe acum cu organizarea unui bal public care să o dea în cursul iernei în folosul incendiaților și inundaților, mijloc prin care cred că s’ar putea realiza mai cu înlesnire oare­cari sume de bani.* * * Condițiunile de admisibilitate în școala națională de poduri și șosele se modifică precum urmează: Cu începere de la 1 (13) Septembre 1892, candidații, ce se vor presenta la concursul de admisiune în diviziunea preparatoare sau în anul întâiu al secțiunei inginerilor, vor trebui să prezinte diploma de bacalaureat. Certificatul de absolvire a ș­apte clase reale echivalează cu diploma de bacalau­reat și dă dreptul, ca și această diplomă, la concursul de admitere. Tinerii cari, la epoca indicată, ar fi ur­mat deja cursurile diviziune­ preparatoare a acestei scoli vor fi dispensați de a pre­zintă diploma s­au certificatul cerute la a­­liniatele precedente. * * * Următorii elevi au fost admiși în anul I,secțiunea inginerilor, din școala națională de poduri și șosele în anul 1891—92: Constantinescu Tancred, Erbiceanu Catone, Gruiu Victor, Nicolescu Ni­­colae, Pâslariu Vasile, Tănăsescu Ni­­colae, Ciumeti Steriu, Capriel Dicran, Bruchner Eugeniu, Nachman Isac, Negulescu Constantin. * * * Iată un tablou comparativ pe ani ai epidemiei morbile ce a existat în tot regatul României . 1886 1887 1888 1889 1890 Din numărul total al morților no­tați în acest tablou, trebue să notăm că numai în orașul București au fost DIN JUDEȚE Tinerul V. Apostoleanu, fiul vene­rabilului cetățean Gh. Apostoleanu, din Focșani, a oferit urbei Panciu­lei 10,000 pentru plata lucrărilor de aducerea apei în acea urbă, unde e și primar. * * * Ziarele din Galați și Craiova înre­gistrează svonul despre o apropiată dizolvare a consiliilor comunale din acele orașe. Bolnavi 3089 9896 3227 6600 13714 însănătoșiți 2881 8805 2974 6273 12559 Morți 323 1271 253 352 1055 Proc. mortal 10.4 13 7.8­5.3­7 115 în 1886 204 „ 1887 15 „ 1888 25 „ 1889 STRLINSTATE Corespondența politică din Viena publică o scrisoare din Petersburg care desminte știrea în privința că­sătoriei marei ducese Xenia cu prin­țul regal al Italiei; marea ducesă se va mărita cu marele duce Alexandru Mih­ailovici. UN ULTIM CUVÂNT La cazarmă: — D-le căpitan, rog cu respect un concediu; a murit mama și... — Pleacă d’aci!.. Mamă mea a murit de mult, și cu toate astea nu cer nici un concediu! Moș­ Neagu. DIN STRAIN­ĂTATE Tulburările din Brasilia Cu privire la turburările care datează în Brasilia din ziua detronărei împăratului și proclamărei republicei, tulburări care au degenerat zilele aceste în nouă vărsări de sânge pe stradele din Rio de Janeiro, pri­mimi prin fir telegrafic următoarele amă­nunte : Decisiunea președintelui Fonseca de a di­­solva congresul a fost provocată de ces­­tiunea prerogativelor, congresul a imputat președintelui că vrea să-și aroge put­ei su­verane. Totul face să se creadă că dicta­tura nu va întâmpina resistență. Alegerile pentru congres se vor face în curând. Congresul va trebui să revizuiască Constituția conservând forma republicană federativă. Guvernul a interzis ori­ce ma­nifestații monarh­iste. O comisiune va ju­deca în mod sumar și va face să se depor­teze pe inamicii republicei. Ziarul Herald din New­ York află din Rio de Janeiro că președintele Fonseca pro­mite în manifestul său de a proteje Con­stituția și libertatea alegerilor și de a în­deplini toate angajamentele pecuniare; el va respecta toate legile, nu va desființa nici una, afară de acelea care sunt îndreptate contra salutului public și siguranței guver­nului. Cu toate aceste știri liniștitoare, iată însă că depeși sosito­­ri din Rio de Ja­neiro anunță că palatul Congresului pre­cum și teatrele sunt în­conj­urate de trupe Corpul diplomatic s’a întrunit spre a de­libera asupra situațiunei. ÎNTÂMPLĂRILE zilei Bețla. — Nicolae Goanță, servitor în strada Doamnei No. 3, a lungit cri­chetul cam peste măsură. Voind să intre în curtea caselor stăpânului său, s’a împe­dicat și a căzut atât de rău în­cât, lovit greu la tâmpla dreaptă și la ceafă, a fost transpor­­tat la spitalul Colțea, unde a încetat din viață după scurte chinuri. —x— Spânzurat fără voie.—O întâm­plare ciudată povestește Vocea Tutovei care ne sosește azi. Locuitorul Dănilă Cinbul, din comuna Orgoești, județul Tutova, avea obiceiul de a se delecta cu nectarul lui Bachus, și aceasta nu o făcea numai în zi­lele de sărbători, după cum obicinuiesc unii, ci și în zilele de lucru. Așa Luni 21 a lunei aceștia s’a abătut iar pe la favoritul TIMPUL 29 OCTOMBRE sau cârciumar, după ce mai întâib a în­cuiat bine ușa căsuței sale, ca nu cum­va să intre vr’un făcător de rele. El plecase de cu ziuă și știind că noaptea e mai frig, s’a înjolit binișor ca un suman gros și o căciulă mare de oaie. Cam pe la orele 11 de noapte, după ce i s’au isprăvit și părăluțele de băut și după ce a simțit deja destul de potolită setea vinului, a plecat acasă. Cu mare băgare de seamă vâră mâna în sîn, unde obicinuia să țină cheia, mai caută și prin buzunar, dar cheia pace! Să întoarce îndărăt doar o fi uitat cheia la cârciumă, dar și acolo pace, cheia nicăirî. Cam supărat se în­toarce acasă, mai încearcă ușa, și văzând că nu’i chip de a o deschide, sparge bi­nișor fereastra, care având gratii, îi venia cam greu de a putea străbate prin ele. O ideie minunată îl veni în gând — și cu tot frigul iernei, se desbrăcă binișor, doar o fi mai subțire, asvîrli pe rând că­ciula, sumanul, ițarii și cișmele, și după ce-și vede lucrurile în casă, să sue binișor și dânsul, vîră capul în gratii— dar fata­litate—capul îi devine greoi, sub influența vinului, se sbuciumă și în cele din urmă rămâne atârnat de gratii. A doua zi oamenii l’au găsit mort, cu capul atârnat de fiare. Sinuciderea avocatului Be­­rescu, despre care am vorbit, s’a pe­trecut ast­fel: Sosind la Buzeu Mercur­ seara, cu trenul de 11 și jum., după ce s’a plimbat pe uliță cât­va timp s’a sinu­cis în strada Tîrgului în dreptul librăriei Davidescu, cu un revolver de calibru mic. Transportat la spitalul comunal a expirat după câte­va minute. Familia a fost a­­vizată. Hoți prinșis—o bandă de țigani cu căruțele lor, care cutriera satele d’impre­­jurul Mizilului de mai mult timp, a fost prinsă în raionul orașului Mizil; această bandă a comis și omoruri. S’au găsit în căruțele lor peste 30 de scoarțe furate, perne, saltele, precum și mai multe duzini de cămăși furate de pe la țărani. —x— —x— —x— Un cadavru fără cap.— Această descoperită sinistră s’a făcut Joia trecută în strada Charonne No. 27 din Paris. Ca­davrul s’a găsit, gol de tot, în pivnița casei, fără ca cine­va să’i poată explica prezența acolo și fără să i se fi putut ve­rifica pân’acum identitatea. Poliția, încunoștiințată, este în mare în­curcătură. Medicul legist chemat n’a putut constata alt­ceva de­cât că moartea datează de 24 de ore. Cadavrul însă nu purta nici o urmă de echimoză sau sgârietură. Nu­mai urmele de sânge găsite prin pivniță și coridor lasă a se presupune că victima fi pu­rtat­ă în golai­S în £ Î ueică a­colo, încolo nici un indiciu, nici o bucată de haină, nimic. Locatarul căruia i se venia pivnița în chirie, interogat, a declarat că de mult nu se folosia de pivniță, care în adevăr era cu tocul pustie. Afară de acesta mai sunt 20 de locatari în imobilul în care s’a descoperit cadavrul. Toți au fost inte­rogați , dar afacerea până acum a rămas în­văluită în cel mai profund mister și con­tinuă a face cea mai mare sensație în tot Parisul. ȘTIRI MĂRUNTE ------- Al doilea volum al memoriilor mareșalului de Moltke conține corespon­dența sa confidențială cu familia sa, scri­sori asupra călătoriilor sale la Viena, Pes­ta, Bosfor, Constantinopole, asupra situa­țiunei Germaniei în 1848, apoi campania din Danemarca și acea din Francia. Ma­reșalul zice că el eșu­a să bombardeze Pa­risul, pentru că aștepta mai mult efect de la foamete. —x — -------Gazeta de Colonia anunță că o tul­burare s-a întâmplat Joia trecută la Balk (Rusia), mai multe case locuite de evrei au fost jefuite. Afară de asta câți­va e­­vrei au fost răniți. —x— —— Epidemia de dip­terie întinzân­­du-se la Belgrad, universitatea de acolo a fost de asemenea închisă. —x— ------- Se anunță din Petersburg că sec­țiunea din ministerul marinei rusești pen­tru administrația flotilei Mărei Negre, va fi transferată la Sebastopol. —x— ------- L’Illustration anunță că d. de Brazza întreprinde o expedițiune la lacul Tcead. Ea înregistrează o știre după care d. Crampei nu ar fi­ ucis, ci prisonier. ——— —— Monumentul ridicat lui Gambetta de Alsacio-Loreni, la Sardes (orașul Avray) a fost inaugurat ori după amiază de ministrul Bourgeois. D. Carnot și Freycinet au fost reprezentați; numeroși senatori și deputați și socialiști Alsacio-Lorenei au asistat. D. Bourgeois a constatat minunata situațiune interioară și exterioară pentru care Gam­betta a muncit în timp de 15 ani — — —­­—— Studenții din Berlin au dat un banc­het splendid în onoarea prof­sorilor Helmholz și Virchow. După toastele ridi­cate pentru împărat și pentru cei două ju­bilări, d. Helmholz răspunse printr-un to­ast în sănătatea tinerimei, arătând în alo­cuțiunea sa însemnătatea studiilor naturale și fisiologice, D. Virchow a zis că Germa­nia trebue să rămâie în capul mișcării re­prezentate prin universitățile sale. —x — Guvernul olandez s’a rostit în fa­voarea serviciului militar obligatoriu și a numirii, chiar în timp de pace, a unui co­mandant șef de armată pentru cazul de război­. —x— — ~~~~ Din Viena se anunță că în urma h­olerei ce a izbucnit la Hadeida o obser­vație de 7 zile s’a ordonat pentru corăbiile care vin din­spre coasta arabă de la Jambo până la strimtoarea Bab-el-Mandeb. —---­ 1 atașam—1................ CRONICA MUSICALĂ Opera italiané.Cavalleria Rusticana, operă de P. Mascagni, concert de oboe, Balet. Așa­dar, abia după un an și jumătate de la aparițiunea ei în teatrul Costanzi din Roma, (18 Mai­ 1890), și prima operă a tînărului compozitor Pietro Mascagni, se stabilește în mod triumfal pe toate scenele muzicale europene. Ea e fala scenelor italiane, cele germa­ne au adoptat’o, s’a reprezintat în Rusia și Spania, acum câte­va zile la Londra, și în fine în curând se va da la Opera Co­mică din Paris unde e foarte probabil că își va primi suprema consacrațiune. Cavalleria Rusticana place tuturor, și aceasta se poate explica prin suma mare de efect acumulat cu multă fericire într-o lucrare relativ scurtă, un singur act, așa în­cât ascultând-o de la început până la sfîrșit, te simți, vrând nevrând, cu desă­vârșire atins, cuprins, fermecat. Mai întâi și, ca prim factor al acestui e­­fect, e însuși libretul operei care, inspirat din nuvela lui Verga, arătând o scenă po­pulară din Sicilia, pune personagii noul pe scenă, și cu o claritate ce aduce cu lu­minosul cer al țarei “ unde se petrece, ne spune și ne mărește un fapt destul de or­dinar. O simplă scenă de gelozie ce se sfîr­­șește cu cuțitul, precum trebue să se pe­treacă încă multe în Italia, devine aci, prin concisiune, prin natural, prin modul strâns cum e condusă și prin forța dramatică ce reese dintr’ânsa, o mică tragedie de sat. Totul se petrece într’o dimineață de Paști în timpul slujbei în biserică. Turiddu în­tors din armată, s’a iubit cu Santuzz­i ca să uite trădarea Lolei, măritată acum cu căruțașul Alfio. Revăzând pe Lola, Turiddu se întoarce din nou la lansa, iar Santuzza disperată, spune tot bărbatului care pro­voacă și omoară pe Turiddu. Cavaleria b­ărănească ! O muzică clară, călduroasă și eminamente scenică, mai ales marea sonoritate obținută de la orchestră și din incordarea vocilor, sunt factorii principali ai acestui efect.­ Liberă de vechile forme, ea se desfășoare simplă și netedă, ținându-se strâns legată de acțiunea pe care o explică în modul cel mai nemerit. Orchestra sa încă vorbește o limbă foarte interesantă. Ca șef de orchestră Mascagni a avut o­­caziunea să studieze, să se identifice cu muzica tuturor școalelor și mai ales cu a­­cea a nouei școale franceze. Impresiunea muzicei lui Meyerbeer, a lui Gounod, Tho­mas și Bizet se resimte la fie­care moment. Procedeurile și invențiunea este ca a lor, facilitatea ideilor și strălucirea lor, e pu­ternica suflare a muzicei lui Verdi, e mu­zica populară italiană însoțită adesea nu de armanii simple și banale, ci din contra des­tul de complicate și bizare. Nu voi sta să explic cu deamănuntul fie­care bucată a operei; toate în general sunt bine reușite și pline de efect; totul, prin modul potrivit cum e tratat, formează un ce armonios și mulțumitor, ce umple sufle­tul și-l înalță printr’o poetică suflare. Despre interpretarea operei de Vineri seara, voi zice că: D-na Gini-Pizzorni pri­cepe foarte bine rolului Santuzzei. De­și se cam simte puțin sforțarea, cântul și jo­cul d-sale de scenă artistic, te atinge. Țe­sătura vocală înaltă în care e scrisă par­tea lui Turiddu, pune pe d. Pizzorni, cu notele-i de sus favorabile, la largul său­, d-na Fabri ne-a arătat prea bine pe Lola ca pe­nn sfruntată cochetă și d. Spara­­pani a fost un sicilian după natură în partea lui Alfio. Corurile bine știute, și orchestra mai îmblânzită executând o instrumentațiune care nu e a lui Mascagni, a făcut să se biseze intermediul instrumental, după cum tradițiunea deja formată, s-a introdus și la noi. Spre a mai prelungi spectacolul, a mai fost în seara de Vineri la Operă, concert și ballet. D. Aristo Cassinelli, unul din cei cinci artiști aduși din Italia pentru stricta com­­plectare a orchestrei a executat pe oboe, un concert de Bottesini. Pe lângă că d. Cassinelli, scoate din in­gratul său instrument niște sunete limpezi și pline, ca de clarinet, mai are și o agi­litate rară, un oare­care pasagiu de la sfîrșit, în octave, și a cărui dificultate era evidentă pentru toți, ’sa atras o mulțime de aplause. Baletul Cancanul înaintei jus­iție, cu care s’a sfârșit spectacolul, e un potpouri de tot felul de danțuri fără vre-o altă pre­­tențiune dramatică, decât că se execută în diferite costume și foarte frumos de către d-șoarele Joly Tornaghi, Giusepina Guerra și de tovarășele d-lor din corpul de balet, dinaintea unui tribunal de trei judecători cari trebuesc să hotărască de meritul lor. Dar grațioasele mișcări și salturi cu pași largi sau mărunței, pe vârful picioarelor sau altmintrelea (ieies-battus, pointes etc...), a­­dresându-se în special tribunalului din sală, și rând pe rând, galeria, stalurile și lojile aplaudând, rechiemând și bifând, cred că aceste ușoare silfide și-au câștigat cauza înaintea tuturor instanțelor. Iată un spectacle coupé, care, de s’ar mai repeta, ar mai atrage de­sigur pe pu­blic. M. C. FELURIMI Ce se poate scoate din fum. — De cât­va timp un însemnat număr de bărbați competenți se îndeletnicesc să uti­­lizeze fumul ce ese din coșurile uzinelor sau al locomotivelor. Fumul ar fi conți­nând niște sub-produse cari sunt de foarte mare preț. O companie engleză exploatează deja fumul mai multor uzini și scot din el un soia de ulei, care slujește la infecțiu­­nea traverselor de lemn de pe căile ferate. Ar fi de dorit, din punctul de vedere al higienei, ca toate gazurile uzinelor se fie ast­fel transformate spre a se purifica aerul orașelor industriale. —x— Cutremurele.—Ziarele italienști pu­blică o convorbire cu profesorul Palmieri, directorul observatorului Vesuviului. Acest savant, care din studierea cutremurilor de pământ și a vulcanelor și-a făcut aproape unica ocupație a vieței sale, declara că a­­parițiunea noului vulcan al mării de Sici­lia este rezultatul unei mari mișcări telu­rice, ce s’a desvoltat în acești din urmă ani. „Mișcarea a produs, zice el, cutremu­rul de pământ de la Nice, de la Menton și din alte localități ale Italiei septentrio­nale. De acolo a trecut în Sicilia urmân­­du-și mișcarea spre Sud“. D’abia profeso­rul Palmieri ’și dăduse consultațiunea când telegraful aduse informația că mișcarea sub­terană trecuse Mediterana și se simțise d ja în mai multe localități din provincia Constantine. INFORM­AȚIUNI Sosirea M. S. Regelui, care era a­­nunțată pentru eri după amiază, a fost contra­mandată în ultimul mo­ment. Se zice că M. S. Regele nu va sosi în capitală de­cât la 5 Noem­­brie. O depeșă din Pallanza ne anunță că alaltă­ eri Regina Margareta a Ita­liei, principele Thomas și principesa Isabela au făcut o vizită Reginei noas­tre. Auguștii vizitatori au fost foarte aclamați de populație. Azi s’au împlinit 25 de ani de la căsătoria Imperatului rusesc. Cu o­­caziunea acestei nunți de argint, le­­gațiunea rusească a ridicat drapelul rusesc și a primit vizite de felicitare de la membrii coloniei ruse din ca­pitală. D. Lascar Catargiu a făcut alaltă­­eri o vizită P. S­S. Episcopului Melchisedec de Roman, care se află aproape pe deplin restabilit. D. general Plorescu care se dusese Sâmbătă dimineața la Sinaia spre a întreține pe M. S. Regele despre si­tuațiune, s’a întors aseară in capi­tală. Sâmbătă a sosit în capitală d. Dim. Sturdza. Ni se telegrafiază din Constanti­­nopol că eri Monseniorul Neophytos, arh­iepiscopul Nicopolului, a fost a­­les patriarh­ ecumenic. D. Missail, secretarul general al ministerului domeniilor, a demisio­nat din acest post. Eri la ora 2 după amiazi s’a făcut înmormântarea mult regretatului in­giner francez Valiin. Onorurile militare au fost făcute ca pentru gradul de colonel. D. de Coutouly, ministrul Franciei in București, un aghiotant regal, d. căpitan Ghica din partea ministeru­lui de războiu, precum și numeroși membri ai coloniei franceze au în­soțit până la cimitirul catolic rămă­­șițele mortuare ale regretatului re­­pauzat. Coroane numeroase acoperiau ca­rul funebru între care am distins pe aceea a coloniei franceze, a ambasa­dei franceze și a ofițerilor regimen­tului de geniu. Citim în Era nouă : In conformitate cu art. 7 din statutele clubului constituțional, membrii partidului din Iași s’au întrunit și au ales ca repre-

Next