Timpul, ianuarie 1892 (nr. 1-23)

1892-01-24 / nr. 18

ANUL AL PATRU­SPRE­ZECELEA. — No. 18. ABONAMENTELE. In țară pe un an......................................40 lei » pe 6 luni.......................................20 lei » pe 3 luni.......................................10 lei Pentru streinătate, un an.........................60 lei Redacția și Administrația 43. Calea Victoriei, 43 Un exemplar IO Bani. VINREI 24 IANUARIE 1902. Duminecă 26 Ianuarie 1892 LA 2 ORE DUPĂ AMIAZI Mare întrunire publica A PARTIDULUI CONSERVATOR în sala Băilor Eforiei, de pe Bulevard VOR LUA CUVÂNTUL: D-nii P. P. Carp „ Take Ionescu „ Gr. Tocilescu și alța oratori. EDIȚIA A DUPA Domnilor Alegeror, Partidul conservator, ai căruia reprezentanți în guvern suntem, ce­­rându-ve încrederea D-voastre, se simte dator să vă arate cari sunt principiile ce vor însufleți activita­tea sa. Dacă nu ar fi acuzațiunile pe cari patimele politice le adverb­ asupră­­ne, am crede de prisos să ne spu­nem că suntem pe deplin respec­tuoși și sinceri sprijinitori ai liber­tăților publice și ai instituțiunilor pe cari și le-a dat țara. Trecutul partidului, partea însemnată pe care el a luat-o la întemeiarea și desvol­­tarea regimului reprezentativ sunt dovezi cari nu se pot recuza; și astă­zi partidul conservator, urmă­rind același țel, va căuta să intro­ducă în instituțiunile noastre toate acele îmbunătățiri, cari sunt menite să asigure și mai mult libertățile publice, garanția cea mai puternică a ordinei fără de care nu este pro­gres. In acest scop, guvernul va cere votarea unor proiecte de legi, cari, regulamentând condițiunile de ad­misibilitate în funcțiunile publice și întărind ast­fel stabilitatea servito­rilor Statului, va asigura un mers mai regulat în deosebitele adminis­­trațiuni publice. Libertățile publice, însă, nu sunt numai un scop, ele sunt și un mij­loc. La adăpostul lor trebue să ur­mărim opera de desvoltare organică a Statului pe toate tărâmurile acti­­vitatei naționale. Fără a tăgădui mersul înainte al­­ țărei în toate timpurile", partidul conservator poate afirma, cu dreaptă mândrie, că în anii din­­ urmă opera de organizare a Statu­lui a făcut pași uriași. Continuarea acelei munci va fi misiunea noastră, și după cum multe și deosebite sunt nevoile națiunei române, tot ast­fel pe multe și deo­sebite că i se va întinde activitatea noastră. Administrațiunea interioară a țe­rei este cea d’ânteiu care are tre­buință de o reorganizare completă. Toate ramurile administrațiuni­­lor publice au fost reformate și îm­bunătățite. Numai administrațiunea A­dd ministerului de interne funcționează încă și astăzi cu legi cari nu stau în raport cu desvoltarea noastră modernă. Administrațiunea ministerului de interne trebue ușurată de câte­va a atribuțiuni cari pot fi lăsate admi­­nistrațiunilor locale, ast­fel ca ope­ra de descentralizare să înceapă de la cap. Atribuțiunile administratorilor lo­cali prefecți, sub-prefecți sau admi­nistratori de ordin inferior, trebu­­esc lămurite prin lege. Drepturile și datoriile lor bine precizate, împărțirea actuală a plășilor și a comunelor, ast­fel cum a fost în­tocmită printr’o lege a guvernului liberal, este inegală și nepotrivită. Legea județeană și legea comunală trebuesc revăzute din punctul de vedere al unei descentralizări înțe­lepte și a micșorărei unei bi­ro­­crații costisitoare și nefolositoare. In această reformă vom tine soco­­­teală, ceea­ ce n’ami făcut legislațiu­­nile anterioare, de deosebirea radi­cală ce exsistă între administrațiu­nea unei mici comune rurale, și a­­ceea a unor centruri mari de po­­pulațiune. Pentru ca legile insă să aibă o eficacitate serioasă, trebue ca să existe și organe de execuțiune, în­ființarea gendarmeriei va asigura executarea legilor, paza regulamen­telor, siguranța persoanelor și a a­­verilor. O cestiune însă care ne-a preo­cupat este starea sanitară a popu­­lațiunei noastre rurale. Modul cum este astă­zi organizat acest serviciu este recunoscut ca defectuos. Sis­temul medicului ambulant trebue părăsit în parte și înlocuit, pe cât se va putea, prin tratamentul in spitale. Guvernul va stărui dar să se în­ființeze spitale treptat în toate plă­­șile și in centrurile de populațiune mai însemnate. O bună administrațiune are însă drept corolar și o bună justiție. In acest ordin de idei intră con­tinuarea reformei judecătorești în­cepută la 1889. Suntem cei d’ântâi cari, cel pu­țin în mare parte, am dat justiția­­bililor garanția inamovibilităței ce­rută de toți și nerealizată de nimeni. Voim a completa opera noastră, intinzând din ce in ce mai mult a­­ceastă garanție. Tot asemenea trebue repede re­organizată justiția de ocoale plină de lacune și reînființată justiția și mai poporană, până aci numită co­munală, și care nu există de cât in aparență. Adânc pătruns de marele adevăr că interesele conservatoare ale Sta­tului sunt indisolubil legate de armonia dintre diferitele pături sociale, partidul conservator a ur­mărit in­tot­deauna înălțarea tuturor claselor sociale, și mai ales a acelor straturi adânci cari reprezintă te­melia edificiului național. Pe lângă principiile generale insă cari reprezintă țelurile ideale ce urmărește un partid, nu trebue să uităm legitimele interese materiale, a căror satisfacere dau unei națiuni mijloacele de a fi la înălțimea sa­crificiilor ce evenimentele ’i pot im­pune. In primul rând vom căuta deci ca muncitorii de la activitatea cărora atârnă avuția națională, să beneficieze cât se va putea mai cu­­rând de legile votate in favorul lor și fără cari roadele dorite nu se pot obține. Aplicarea legei vinzării bunurilor Statului, legea creditelor agricole, care va înlesni prin avan­suri mijloacele necesare la mutarea noilor proprietari, și votarea tabe­lelor de evaluări prevăzute in lege, vor face din 180,000 de agricultori, atâția gospodari ce vor iubi cu atât mai mult țara lor, cu cât vor fi mai strâns legați de pământul ei. Legea tocmelilor agricole va căuta să înfrățească cât se va putea mai mult interesele marei proprietăți cu buna stare a muncitorilor de pă­mânt și va corespunde adevărului netăgăduit că marea și mica pro­prietate nu constitue de­cât un tot și au dreptul la egala noastră soli­citudine. Pe teremul culturei practice se impune reforma, de mult așteptată, a școalelor de meserii, de agricul­tură și de comerciu. Rezultatele ob­ținute până acuma fiind mai mult teoretice, nu au pus la dispozițiunea meseriașului român acele cunoștințe practice, fără care teoria nu rămâne de­cât o abstracțiune goală. Școalele noastre trebue să dea drumurilor noastre de fer, diferite­lor industrii ce zilnic se înmulțesc, culturei intensive a pământului, per­sonalul necesar pentru propășirea lor și în acest sens trebue reformate programele școalelor care atârnă de ministerul domeniilor. Pe lângă această reformă, o lege asupra condiției meseriașilor va um­ple un gol simțit de industria noas­tră, a cărei desvoltare merge cres­când. Procedând ast­fel, credem că ne împlinim datoria noastră față cu pre­zentul și vom aștepta ca no­­i nece­sități să provoace nouă măsuri. Căile noastre de comunicațiune, cu tot avântul ce li s’a dat în anii din urmă, nu mai corespund cu exigențele economice ale țărei. In adevăr, desvoltarea considera­bilă luată de căile noastre ferate im­pune o înmulțire corespunzătoare a șoselelor. Numai cu mijlocul acesta se va putea utiliza toată puterea dru­murilor de fer, se va încuragia a­­gricultura în toate unghiurile țărei și se va aduce la adevăratul ei nivel valoarea funciară, în multe locuri depreciată din lipsa de șosele. Este cert insă ca acest țel nu se poate lesne atinge nici cu actuala lege a drumurilor, nici cu actuala organizațiune a serviciilor noastre technice. De aceea vom propune o nouă lege a drumurilor, care, prin o ra­țională coordonare a resurselor de cari dispunem și prin transformarea unora dintre ânsele, să ne permită execuțiunea unui program general de lucrări, program azi deja fixat de noi. Tot asemenea vom propune o lege de organizare a corpului nostru tehhnic. Una din măsurile de căpe­tenie ale acestui proiect de lege este întruparea intr’un singur manuchin a personalului technic al Statului, al județelor și al comunelor, reali­­zându-se ast­fel o unitate necesară și personalului și lucrărilor. In fine, am întocmit un proiect de lege asupra apelor. Nu pretindem prin aceasta a deslega problema cea mare a punerei în stare de plutire sau de navigațiune a rîurilor noastre interne, dar înțelegem a pune pri­mele baze ale acestei opere prin re­glementarea regimului apelor. Intru­cât privește finanțele, gu­vernul va menține cu rigurozitate echilibrul budgetului, ca baza cea mai temeinică a creditului Statului, și va păstra drept regulă nestrămu­tată ca toate nevoile serviciilor pu­blice să fie în­tot­dea­una acoperite prin resurse normale. Pe de altă parte vom procede­­ fără întârziere la reforma acelora­­ dintre actualele impozite, care re­­­­clamă o mai grabnică prefacere, în­­ sensul unei repartițiuni cât mai e­­chitabile a sarcinelor publice și a unui sistem de constatare și împli­nire mai sigur și tot­o­dată mai drept petru contribuabili; printre a­­cestea vor figura, în prima linie, reforma legei licențelor, spre a in­troduce în așezarea acestui impozit o proporțiune mai dreaptă și a-l face mai lesne de suportat, precum și revizuirea legei patentelor, spre a o pune în nivel cu desvoltarea ce a luat comercial și cu diversitatea profesiunilor ce sunt supuse acestei dări. Noul tarif vamal va fi aplicat cu stricteță și rezultatele sale urmărite cu luare aminte, ast­fel ca modifi­cările ce s’ar dovedi necesare să nu jicnească trebuințele industriei na­ționale și să se întemeieze pe o ex­periență de un timp mai îndelungat. Creditele agricole vor fi reorga­nizate pe baza proiectului deja pre­zentat Corpurilor legiuitoare, pentru ca operațiunile lor să fie puse în concordanță cu legea vînzărea bu­nurilor, lărgindu-se încă cercul în­lesnirilor de făcut agricultorilor mici. Armata a primit în anii din urmă multe și serioase îmbunătățiri. Vom urmări cu stăruință terminarea în­tăririlor menite a da armatei noas­tre un sprijin puternic. Vom arma infanteria noastră după sistemul cel mai nou și mai perfecționat, vom efectua reorganizarea cavaleriei, des­­voltând și producțiunea cailor în țară, vom da trupelor un casarmament sănătos și rațional. a 4 Ca legi organice voim să reorga­­zăm statul-major, să stabilim pozi­­țiunea ofițerilor de reservă și să completăm organele auxiliare nece­sare armatei. Ast­fel se va completa opera re­­organizărei puterei noastre armate care, rezemată pe o administrațiune cinstită, va da roadele pe cari na­țiunea este in drept a le aștepta după sacrificiile ce a făcut. Ori­cât de mari ar fi nevoile ime­diate ale țerei, pregătirea zilei de mâine nu poate să fie uitată. De a­­ceea creșterea generațiunilor viitoare este sarcina de căpetenie a ori­că­­rui guvern înțelept. Guvernul conservator, răspunzând unor cerințe așa de des repetate, va procede cât mai în grabă, printr’o serie de legi cari vor atinge toate gradele învățământului, la reforma legei actuale, nu îndoitul scop de a pune legislațiunea în acord cu starea actuală de lucruri și de a da școalei ■9­9 naționale o direcțiune mai apropriată cu cerințele vieței moderne. In învățământul primar voim să facem eficace principiul obligativi­­tății, să fixăm mai bine drepturile și datoriile membrilor corpului di­dactic, să îmbunătățim și înmulțim școlile normale de învățători și în­vățătoare, institutori și institutoare, și să asigurăm înzestrarea comune­lor cu localuri de școale. In învățământul secundar vom urmări ușurarea și, pe cât cu pu­tință, unificarea în parte a progra­melor școalelor secundare , în învă­țământul superior completarea uni­­versității prin reorganizarea facul­­tății de drept, ast­fel în­cât să răs­­pundă varielor nevoi ale Statului, organizarea agregați­unei și înzestra­rea facultăților cu catedrele și in­stituțiunile pe cari le reclamă pro­gresul științei moderne. Modul de recrutare al corpului didactic, prin firea lucrurilor deose­bit pen­tru cele trei grade ale învă­țământului, va fi simplificat, ast­fel în­cât să se înlăture greutățile pe cari le-a dovedit practica sistemului actual, fără a se atinge însă prin­cipiul emulațiunei. învățământul special și profesional cere multe și grabnice îmbunătățiri, iar învățământul privat nu îi va putea îndeplini misiunea de a ușura sarcina Statului pentru instrucțiunea și educațiunea națională, până ce o lege nu va reglementa principiul li­bertal și stabilit în Constituțiune. O lege care să reformeze organi­­zațiunea internă a ministerului și să reglementeze controlul învățământu­lui va completa opera ce voim a întreprinde. O dată cu reforma școalei va veni și reforma clerului. Fixând paro­­h­­iele și personalul lor vom putea fi în stare să dăm clerului mirean o situați­iune materială mai potrivită cu înalta lui misiune, iar reforma învățământului ne va da prilegiul să facem această ameliorare și mai serioasă. Acestea sunt reformele pe care partidul conservator le crede nece­sare stârci de azi a țărei. Pentru realizarea lor, România simte mai înainte de toate trebu­ința de pace. In raporturi de amiciție cu toate guvernele străine, România nu poate să aibă altă politică in afară de­cât aceea care ’i garantează indepen­dența și integritatea teritoriului său. Dorința de pace, care insuflă astăzi toate puterile Europei, este cea d­in­­tâia garanție a acestor mari inte­rese. Pe cea d’a doua țara noastră o are in buna organizațiune a ar­matei și în patriotismul națiunei întregi. Situațiunea de azi este limpede. Partidul conservator, întrunit și or­ganizat intr’un singur manuchin, insuflat de aceleași sentimente, con­dus de o cugetare unică, face o che­mare reală la încrederea țărei de la care­ se fălește că n’a demerilat. Adversarii noștri politici au cău­tat să inâgrească trecutul nostru și să denatureze intențiunile noastre. Având o încredere fermă in bunul simț și dreapta judecată a poporu­lui român, noi ne prezentam înain­tea d-voastră cu faptele noastre proas­pete încă în memoria tuturor și cu făgăduieli pe cari sunteți siguri ca le vom îndeplini, pentru că nici o­­dată nu am promis mai mult de­cât putem ține, nici n’am uitat ceea­ ce am promis. Lascar Catargiu. P. P. Carp. Alexandru Lahovari. Menelas Germani. Alexandru Marghiloman. General J. Lahovari. C. Olănescu. Take Ionescu.

Next