Timpul, iunie 1892 (nr. 120-142)

1892-06-11 / nr. 128

No. 128 criși și patru alergând ai proprieta­rilor diferiți, sau premiile se vor re­duce pe jumătate. Intrare 50 lei până la 26 Septem­brie. Distanța 1000 metri. Premiul I.—1000 lei. Premiul II.—jumătate din intrări. INTEMPLĂRILE ZILEI Cadavru de copil.—Niște lucrători ai companiei barometrice, lucrând astă noapte la curățirea unei latrine de la casa cu numerul 78, pe calea Gri­­viței, au dat peste cadavrul unui copil. S’a încunoștințat parchetul. Sinucidere ciudată.—In strada Colței No. 58, o servitoare a d-lui căpitan Constantinescu a fost găsită spânzu­rată. Felul strangulărei este curios: ser­vitoarea a rupt o fâșie de rodie, a legat amândouă căpătâile de un cui și s­a atârnat cu bărbia de densa,­­ așa că moartea i-a provenit numai prin apăsarea de fâșie. Dacă servitoa­rea, schimbând ideia de a se sinucide ar fi mișcat puțin capul in spre spate, ar fi alunecat de pe fâșie, încercare de otrăvire.­O servitoare a­­nume Maria Ionescu, a încercat să se otrăvească luând o soluțiune de chibrituri. Pricina acestei hotărîri: amorul. Fiind părăsită de un soldat din regi­mentul 6 slujnica a vrut să-și facă seamă. I s’a administrat insă un antidot și a scăpat de moarte. Lovit de cal."­Un tiner anume Leo­­nida Dimca Simion, în etate de 19 ani, din comuna Vărăști, județul Ia­lomița, ducându-se să se scalde în iezerul de la acea comună, a găsit a­­colo pe Stan Lixandru scăldând un cal, pe care apucându-l de coadă, ca­lul l-a lovit în pântece așa de grav că Leonida după 3 zile a încetat din viață. ------------------------------------------­ DIN TOATA LUMEA Duel. Ni se telegrafiază di Paris . Un duel a fost azi între căpitanul Cremieux și un redactor al ziarului «Libre Parole,» pentru un articol asupra ofițerilor evrei, s’au schimbat 4 gloanțe fără rezultat. — Căpita­nul Cremieux se va bate mâine și cu mar­d­usul de Mores pentru acelaș motiv. " O evoluțiune. Se scrie din Berlin că celebrul anarhist Most din New­ York și-a abjurat credințele anarh­iste și se pregătește a intra în ar­mata Salutului. «Mareșalul» Booth i-a oferit gradul de «colonel». Most speră că va putea să se reîntoarcă apoi în Germania, ca să înceapă o campanie salutistă la Berlin. ----------------------------------------------------------­ FELURIMI Puii vânatori de șoareci. — «Am avut, scrie un naturalist american într-un ziar sciințific de la Boston, mai mulți pui și rațe care puteau rivaliza, cu cea mai bună pisică, pentru a pândi, a prinde și a mânca șoareci. Iată cum am dresat, fără să vreau, puii ca să vâneze șoareci. In fie­care an me duc câte­va luni pe malul mărei și iau cu mine ca băgat culinar o provizie de pui pe cari caut să-i hrănesc bine până când li taiu. Dar din cauza fe­lului localităței, lucrul nu este așa de ușor cum s’ar putea crede, căci afară de grăunțele ce le dam, nu a­­veau nici un fir de iarbă și nici un fel de insecte. Intr’o zi când capcanele de prins șoareci erau pline de aceste mici ro­zătoare, le-am deschis și i-am arun­cat morți în curtea cu paseri; îndată am văzut pe pui și pe rațe aruncându-se asupra acestei gus­toase mâncări și mâncând cu o plăcere nespusă. Peste câte­va zile, aducân­­du-mi aminte de ceea ce se petrecuse am vrut să asist la spectacolul unui vânător de șoareci. Am dat deci drumul câtor­va șoa­reci vii în curtea păsărilor, îndată ei au fost urmăriți de paseri, prinși de pui, omorâți și mâncați. Din acea zi puii vânători de șoareci erau dresați, îi vedeam lângă o grămadă de lemne, în grajd, lângă clăile de fân, pândind șoarecii cu răbdarea unei pisici; în­dată ce un șoarece imprudent se a­­răta era prins și dus în mijlocul curței cu toate țipetele victimei care atrăgea și și pe cele­l­alte paseri flă­mânde ; fericitul puiu-venator, cu șoarecele în cioc, era urmărit de to­varășii lui și de rațe mai greoaie la alergat, dar une­ori îndemânatece de a profita de momentul oportun spre a fura și mânca victima sau rămăși­țele ei care după ce au trecut de o sută de ori din cioc în cioc, deveneau prada celui mai îndemânatec» -------------------—1--—--------------­ LITERE — ARTE — SCIINȚE D. Simeon C. Mândrescu, licențiat în li­tere, a scos de curând de sub tipar urmă­toarele done scrieri interesante: Elemente Ungurești în limba română. Literatură și obiceiuri poporale din co­muna Rîpa-de-jos, comitatul Mureș-Turda (Ardeal). -------------------------------------------­ ȘTIRI MĂRUNTE In cursul lunei Aprilie 1892 au fost tra­tate în spitalele rurale din țară 8015 per­soane. D. Gr­ Maniu a fost decorat cu medalia Bene-Merenti cl. II pentru scrierile sale ju­ridice. S’a primit demisiunea din armată a sub­­intendentului Livezeanu Const. de la Corpul III de armată. talul Colef­tina femeia Floarea Du­mitru, în vârstă de 35 de ani, năs­cută in Filipești (Prahova) și domici­liată în București, calea Grivița No. 22. Această femeie a murit în ziua de 26 Maiü. înainte de a muri a che­mat pe intendentul spitalului și pe internul Vasiliad și a declarat că ea a fost otrăvită în o cârciumă de una din rudele ei, care i-a dat să bea vi­triol în loc de rachiu. N’a spus însă cum chema pe ruda ei. Comunicarea făcută parchetului a fost târzie; din această cauza nu s’au putut face cercetări încă pe când fe­meia se afla în viață. Făcându-se au­topsia cadavrului, d. dr. Minovici a constatat că femeia a fost otrăvită cu acid sulfuric. Femeia otrăvită are mai multe ru­de; din această cauză nu se poate ști încă care este autorul crimei. D. procuror Sărățeanu cercetează acum cu ce rude a beat femeia la cârciumă înainte de a intra în spital și-n urmă va începe investigațiunile pentru a vedea cine a otrăvit-o. Vom ține în curent pe cititorii noș­tri cu această crimă. -----------------------------------------­ INF­ORMATIUNI Moartea lui Dumitru Bratianu Corpul d-lui Brătianu a fost trans­portat ern seară în biserica Sfintul Gheorghe. In urma carului funebru veneau fiul său Dan, d-nii D. Sturdza, G. Fallade, C. Nacu, P. Grădișteanu precum și un mare număr de amici și cunoscuți.* înmormântarea se va face Vineri, de­oare­ce până atunci sosesc fiii săi din Paris.* La­­ Palatul Nifon, situat în Calea Vic­­toriei și strada Doamnei, fiind de în­chiriat de la 26 Octombrie 1892 pră­văliile No. 10, 11 și 12, și la stagiul al 11-lea apartamentele litera A. B. și D., precum și mai multe camere la mansarde, se aduce la cunoștința a­­matorilor că în ziua de 22 Iunie vii­tor ora 3 p. m. se va ține licitațiune publică pentru închirierea lor, în can­celaria epitropiei Așezămintelor Nifon Mitropolitul, strada 11 Iunie No. 2. Condițiunile de închiriere se poate vedea la cancelarie în ori­ ce zi de lucru de la orele 3—5 p. m. 1892 Maiu 26 1910 c(1- JACQUES I.CATZ Inginer de arte fi manufacturi JE,O, Paris Strada Corabia No. 11 PLANURI — BIROU­ TECHNIC - DEVI SUR Instalațiuni de fabrici și întreprin­deri de lucrări, mori, ferestrae, tăbă­­cării, fabrici de spirt, zah­ăr, scrobeala, sticlării, pânzării, etc. etc. ELECTRICITATE În tote APLICAȚIUNILE (Lumină, telefon, tracțiune și electricitate) Cazane și mașini cu abur, mașini, unelte pentru extracțiune (petrol). TUBURI DE FER ȘI TUCIÜ pentru canalisațiune* Sigmaringen D-neî C. Brătianu Primiți espresiunea vinei mele condo­leanțe. ’Mi voi­ reaminti tot­dea­una că iubitul vostru soț se afla în capul gu­vernului când am sosit pentru prima oară în România. Ferdinand, Principe al României Catafalcul este acoperit de un mare număr de coroane, trimise de nu­meroșii amici ai defunctului. * M. S. Regele și principele Ferdi­nand au adresat d-nei Maria D. Bră­tianu următoarele telegrame de con­­doleanță: Sigmaringen D-nei Dumitru Brătianu sau cea mai vină parte la cruda ne­norocire care v’a lovit. Moartea iubitu­lui vostru soț răpește României un mare patriot, Mie un amic devotat, care în toate actele sale n’a fost călăuzit de­cât de iubirea sa de Țară. Dumnezeu să vă susție și să vă console, pe dumneavoastră și pe familia dumneavoastră, în aceste momente de grele încercări Carol Ieri dimineață s’a deschis la Berlin subscripția la noul împrumut ro­mân. Din Sigmaringen nu se telegrafiază că prințul Leopold de Hohenzollern a plecat ieri la Potsdam spre a face o vizită împăratului Germaniei. împărțirea premiilor se va face a­­nul acesta cu aceeași solemnitate ca și anul trecut, în palatul Ateneului. Ministerul instrucțiunei publice va fi reprezentat la această solemnitate prin d. B. P.­Hasdeu. La 15 iunie va începe dinaintea ju­riului Universităței din Iași concur­sul pentru ocuparea catedrei de lim­­bele slave de la facultatea de litere din Capitală. Juriul se compune din d-nii Ca­­raiani, A. D. Xenopol, P. Rășcanu Leonardescu și A. Densușanu; dele­gații ministerului sunt d-nii Vârgo­­lici și C. Dimitrescu (Iași). D. Const. Climescu, profesor la fa­cultatea de științe din Iași, a fost însărcinat provizoriu cu direcțiunea laboratorului de geologie și mineralo­gie de la acea facultate. Se știe că pos­tul acesta a fost ocupat de regreta­tul Gr. Cobâlcescu. Consiliul de miniștri a aprobat a se deschide pe seama ministeriului domeniilor un credit de 40.000 lei pentru a se face reparațiuni târgului de vîmători de la Severin. O crimă, misterioasă. D. procuror C. Sărățeanu anche­tează actualmente o crimă cât se poate de misterioasă și a cărui autor va fi foarte greu de găsit. Iată cum se prezintă cazul: In ziua de 13 Mai­ a intrat în spi­ TIMPUL 11 IUNIE Buletin financiar, comercial și agricol Bursa din Brăila.—In ziua de 8 Iunie, la bursa din Brăila s’au făcut următoarele vînzări de cereale: 3470 hectolitri grâd cu preț de 10.95 hectolitrul și 350 hect po­rumb cu preț de 7.80 hectolitrul. Exportul cerealelor rusești.—(Telegramă din Petersburg).—Se asigură că ukazul pen­tru exportul tuturor cerealelor și produselor agricole în general, afară de secară, s’a i­­­intors din Copenhaga și că va fi publicat poî­mâine. PETRECERILE ZILEI Teatru francez de la Stavri.­­ Trupa franceză de sub direcția d-nei Theo, care joacă de câte­va zile la Stavri, atrage foarte multă lume, în vasta grădină, ce e­ cu mult gust aranjată. Sâmbătă a jucat cunoscuta piesă «Doctorul Jojo», iar Duminecă seara «Voia­jul d-lui Perrichon». Amândouă piese hazlii. «Voiajul d-lui Per­richon» este una din cele mai bune piese a lui Labiche. Sub o formă glumeață, printre peripeții comice face un admirabil studiu psihologic. Artiștii au fost cu toții bine. Se vede ca piesa este bine studiată. Ensemblul nu lasă nimic de dorit. Trupa aceasta merită să atragă atențiunea publicului. ----------------------------------------­--­ȘTIRI JUDICIARE Ajutorul de judecător de la Ocolul III (Verde), d. Neagoe R. Colceagu, a dat de urma unui consorți de fal­­sificatori de procedură în capul că­ruia se află un oare­care Tănase Stanomirescu. Consorțiul e compus din 18 falsificatori, dintre cari s’au prins până acum șase. Afacerea se află la cabinetul No. 5 al d-lui jude instructor Tătăranu. Mâine se așteaptă rechizitorul pro­curorului. Nu ne îndoim că justiția își va face și de astă dată datoria, scăpând ast­fel societatea de acest soia de pără­siți recidiviști, cari trăesc numai din înșelăciune iu înșelăciune. Procesul Ravachol Ravachol și două din complicii săi au compărut eri, Marți, înaintea Cur­ței cu jurați din Montbrison, acuzați de cinci asasinate comise în depar­tamentul Loarei. Ravachol recunoaște culpabilitatea sa numai într’una din aceste crime; el a desvoltat din nou la audiență teoriile sale anarh­iste o­­bicinuite. S’au luat mari precauțiuni de că­tre poliție. Afacerea Beltceff Actul de acuzație în afacerea asa­sinatului Beltceff s’a comunicat ori acuzaților. Astă­zi ședință prelimi­nară a tribunalului spre a fixa data când va începe procesul. Mai mulți avocați au fost angajați deja de acuzați. A DOUA EDIȚIE ULTIME INFORMAȚII O telegramă din Sigmaringen ne informează că M. S. Regele Româ­niei a plecat astăzi la Neu-Wied. Publicăm raportul pe care d. Al. La­­hovari, ministrul afacerilor străine, s’a adresat M. S. Regelui, relativ la înfiin­țarea consulatului român din Bitolia : «Maiestatea Voastră cunoaște atât importanța înființărei unui consulat român în Bitolia, precum și negocie­rile ce am avut în­ această privință cu guvern­nul otoman. Guvernul Ma­­iestăței Voastre isbutind acum a în­lătura piedicele ce s’au opus la rea­lizarea acestui scop și dorind a da satisfacere unei cerinți adese­ori ex­primată de Corpurile Legiuitoare, subsemnatul autorizat de Consiliul de Miniștri prin jurnalul cu No. 7, încheiat în ședința de la 26 Maiü curent, am onoarea a ruga pe Maiestatea Voastră, în virtutea art. 14 din legea suplimentară relativă la organizarea legațiunilor și consula­telor, să bine-voiască a dispune în­ființarea unui Consulat al României de întâia categorie în Bitolia și, dacă aprobă această propunere, a semna a fi alăturatul proiect de decret pen­tru înființarea zisului consulat și fixa­rea personalului din care are să se compună acel oficiu, precum și a chel­­tuelilor lui de material». Serviciul lucrărilor noui din di­recțiunea căilor ferate a început să lucreze planurile nouei direcțiuni și a gărei centrale, îndată ce vor fi ter­minate, planurile vor fi înaintate spre aprobare ministeriului lucrărilor pu­blice. Studenții universitari s’au adunat ori la societatea «Unirea» unde au re­­figiat memoriul de protestare contra sărbăticielor de la Turda. Ei au decis să invite la întrunirea de Duminică mai mulți bărbați po­litici aparținând diferitelor nuanțe, între care cităm pe d-nii: C. C. Arion, D. G. Butculescu, N. Fleva, N. Fili­­pescu, I. Grădișteanu, G. Panu, A. Popovici, Marinescu Bragadiru, Al. Orescu și alții. Dintr’o corespondență pe care o primește din Brăila ziarul Lupta, ve­dem că trebuia să ne sosească zilele trecute și noua din acel oraș o tele­gramă cu următorul cuprins : Brailenii mișcați de vandalismul gardelor maghiare, au deschis liste de subscripție pen­tru a veni cu ajutorul celor devastați. Ru­gam luați inițiativa și la București. —­------------------tkr -------­-------— ULTIME TELEGRAME Paris, 22 Iunie. Administratorii Societăței de dinamită, d-nii Gilbert Legay, fost prefect, și Arton, fost țL ^ ^ ^ a ^ ^ ^ a, agent al Companiei de Panama, au deturnat cinci milioane de franci. Legay a isbutit să părăsească Parisul, iar Arton a fost arestat. |__Je­­'''''S'—''vN'—'*vS— m Medalie de argint Spa 1981 | M 0 Tușă, Guturaiu, Catarele de 0 M — Bășică, Dispepsia, Bronșita M M ~ sunt vindecate întrebuințând 11 Gnirou­l înotat tiA M || ALTAN 0“ Licoare concentrată și titrată £ 0 p|s depositul §0 & « Farmacia „Aurora“ ? 9 0 îs 26.—Str. Batiștei—26­7 >í< I BUCURESCI. »« ms De vânzare în principalele Sm M Dragueriî și Farmacii­­ ű d­eaerv turpjE ® P­B|JEPs!AI ^ _0 PUBLICAȚIE 1892 Moldovan D. Moldovan însă, în loc de a i se transmite această depeșă, ar fi primit din partea oficiului central următo­rul respuns : D-lui L. Moldovan, profesor Rog comunicați prezentatorului telegramei ,iv. No. 5223 di­n 17 (6) ca fiind contrara art. 7 din legea telegrama-postala, nu se poate înmâna ast­fel redactata destinatarului, a­­fara de va voi s’o prefacă in termeni cu­viincioși. Dacă știrea este exactă, ne permi­tem a ruga pe onor, oficiu telegrafic central sa ne spună și noua, care din termenii telegramei de mai sus i s’au părut necuviincioși : vanduism, oardle, — temem întrebuințați de presa română din Transilvania și to­lerați ch­iar și de censura maghiară,— sau poate vr’un alt cuvânt, ca devas­tași, pfușcași sau maghiare . Alaltă eri au sosit din Braga, de la fabrica Ringhofer, lui de vagoane plat­forme ale direcțiunei căilor fe­rate. La începutul lui August vor sosi de la fabrica Silvestre din Mi­lano sud vagoane de marfă. O crimă s’a comis eri in orașul Călărași; o fem­ee betrana s’a găsit asasinata. Poliția locala a pus eri mâna pe un individ și o femee, sfu­­rțați și plini de sânge. Se crede că aceștia sunt autorii crimei Un incendiu a isbucuit ea in ora­șul Huși. Dependențele unei case au ars; grație mesurilor luate la timp, focul a fost stins. Doctorul Petrașcu s’a stabilit STRADA POLONA 50 Consultațiuni de la 2—5 p.­ m. Dr. I. POPPER Fost intern la spitalul general și asistent la Policlinica din Viena, are onoare a anunța pe concetățenii săi români, că a reînceput practica ca me­dic al Văilor din Karlsbad. Karlsbad, alte Wiese blauer Schlüssel. T­q Tnn 170T»Q întreg sau în loturi. Vilindl ü casele cu locul și grădina, cu doua fețe, una în cale”a Dorobanților 21 și alta in strada Că­tunului 4, având peste 2800 m. p. DENTIST AMERICAN ■ CASA OLBRICH ■ IN DOSUL PALATULUI Biroul de architectural î­n Qinni­eqpîi s’a mutat in Bou­l, n. u Uu UJjI­UUU­levardul Carol No. 14 Intrarea provizorie prin str. Po­lonă 26. Mariu Dafir Pnnil­UO Moldova, lângă Piatra, u­lU^ld DollpUlllUUG în districtul Neamțu, este de vînzare ; orice persoană care ar dori să o cumpere e rugată sa se adreseze direct proprietarului prin­țul A. Vogoridi, la București, hotel Cap­a. No. 5531 SCHIMB, COMISS. INCASSO Christ. D. Elefterescu 41.—Str. Lipscani.—41 Cumpera și vinde tot felul de Effecte de Stat după cursul official al Bursei; face avansuri pe depozite; escomoteaza Cupoanele de la Effectele de Stat, In­­casuri și Remiteri; negociază Valute streine. „ A­pe minerale naturale din toate sursele indigene și străine, ► Prafuri contra insectelor în sticle și cu kilogramul. Bain Lamau remediul cel mai bun contra durerilor celor mai violente de Rheu- >­a­matism cronic. Hârtie contra muștelor. Remediu radical pentru ” * stirpirea bătăturilor în cel mult opt zile. Extract din coaje de nucă ► < pentru vopsit pârul. Balsam de Mesteacă pentru scoaterea petelor de ►­­ pe obraz. Farina Nestle nutrimentul cel mai bun pentru copii mici. ► „ Ceruială pentru lustruit parquetele. Farfumuri pentru Batiste foarte „ concentrate cu kilo. ” 4 Depozit la magazinul de drogue și coloniale : 4 IO­AN ȚEȚU­Ș LA „CÂINELE NEGRU“ STRADA LIPSCANI, I ' < wryyt'T w­w­t­w­ow w­y­t­t 'r­y

Next