Timpul, iunie 1893 (nr. 117-140)
1893-06-10 / nr. 125
No. 125 să împedice activitatea acelei domnii neconstituționale. Manifestul său a dat de știre poporului, că după ce a luat puterea regească în mână, a reintrat in vigoare Constituția și legea. Poporul a salutat cu bucurie această schimbare, fiind convins, că prin acest fapt s’a împlinit în mod norocos dorința cea mai fericită a națiunei. Această schimbare a fost aplaudată și în străinătate și el se bucură că poate împărtăși deputaților, că modificarea a fost prietenește primită de suveranii statelor străine. El se va îngriji ca Serbia să corespundă cu demnitate acestor simpatii și să valoreze ca element de ordine și progres în Orientul Europei. Luând în mână puterea regească și ținând cont de drepturile constituționale ale națiunei și-a ținut de datorie să facă apel la popor ca să-șî alegă, prin vot liber, reprezentanții săi cari să ia parte la guvernarea Statului. Guvernul său a executat hotărîrea; alegerile au fost libere și Scupcina cu drept cuvânt poate zice că este expresiunea curată a voinței poporului. Sfârșind, regele anunță apoi că Scupcina va avea să desbată, între altele, proiectele de convenții comerciale cu Germania și Austro-Ungaria. Eastern. ȘTIRILE ZILEI M. S. Regele a primit o scrisoare din partea MS. Regelui Italiei, ca răspuns la felicitările ce Augustul nostru Suveran ’s a adresat cu ocazia a 25-a aniversări a căsătoriei sale. Ex. Sa d. comite Curtopassi, trimis extraordinar și ministru plenipotențiar al Italiei, a avut onoarea a remite M. S. Regelui această scrisoare. « * * D. de Bolow, ministrul plenipotențiar al Germaniei, obținând un concediu de la guvernul său, a părăsit Capitala. In timpul absenței sale, d. de Schleezer, secretar de legațiune, va gera legațiunea imperială în calitate de însărcinat cu afacerile. * * * Pe tot timpul vacanțelor consiliul de miniștri a hotărît a se întruni de câte 2 ori pe săptămână: Marția și Vineria la orele 4 p. m. * * * Comisiunea care face recensământul tinerilor pentru armată în capitală va termina lucrările la sfârșitul lunei. * * * Trupele recrute concentrate pentru exerciții vor fi trimise la vetrele lor pe ziua de 25 iunie. * * * Legea sanitară se va pune în aplicare pe ziua de 1 iulie. * * * Eri, împlinindu-se un an de la moartea regretatului Dumitru Brătianu, s-a oficiat la Biserica Sf. Gheorghe Nou un parastas, în prezența unui mare număr de asistenți, membri ai clubului liberal și delegați ai cluburilor liberale din provincie. De la biserică, asistenții au plecat în corpore la cimitirul Belu, unde se află îngropat Dumitru Brătianu. Mai multe coroane s’au depus pe mormânt și s’au pronunțat două discursuri. * * * D. V. A. Urechiă, preș-dintele Ligei culturale și membru al Felibrului latin, a primit din partea d-lui Roque-Ferrier, prezidentul acestei din urmă asociații, telegrama următoare: «In ședința asociației Felibrilor s’a votat în unanimitate următoarea propunere : Subsemnații emit dorința ca Montpellier să devie definitiv un centru universitar și că drepturile ce-i sunt făgăduite prin legea acum pendinte înaintea Senatului să fie complectate prin crearea între altele a cursurilor de r. română și macedo-română». Acest proiect de lege va veni în curând in discuția parlamentului francez. La aceasta d. V. A. Urechiă dete următorul răspuns telegrafic: «In numele Universităților române mulțumim pe la scriitorii dorinței d’a se înființa un curs de românește la facultatea de litere din Montpellier. «Să ne cunoaștem bine, ca să ne iubim mult !». * * * D. dr. Sache Ștefănescu a fost însărcinat de Eforia spitalelor civile cu funcțiunea de medic al stațiunei Sinaia de la 1 August până la 15 Septembrie. & % « Numiri definitive : D. D. Crapelianu, institutorul clasei II de la școala primară de băețî No. 6, și părintele D. Ivăncianu, institutorul clasei II de la școala primară No. 5 de băețî din urbea Ploești.# * * La direcțiunea nouilor tramvaiuri, fiind locuri vacante de conductori și vizitii, amatorii cu cunoștință de carte și cari pot produce acte de bună purtare pot găsi loc imediat. * * DIN JUDEȚE Contele Albert de Fórêt Divonne, din Paris, cumnatul d-nei Lucia Rosnovanu— scrie ziarul ieșan Patria română — după o ședere de câteva zile la Iași a plecat în excursiune la mănăstirile din județul Neamțu. * * * Un abonat al nostru din Buzău ne scrie următoarele despre un regretabil incident ce s’ar fi întâmplat cu ocazia examinărei la istorie a elevilor de la gimnaziul din acel oraș : «Pe când d. profesor N. Giurescu examina pe elevii din pensionul d-lui loan Rășcan, care e și profesor de istorie la gimnaziu și prin urmare, conform ordinului circular al d-lui ministru, n’avea dreptul de a examina pe elevii din pensionatul său, d. Rășcan a provocat un scandal, insultând pe d. examinator în fața elevilor și a unui public numeros. Scandalul a avut drept urmare retragerea d-lui Giurescu din clasă și întreruperea examenului, la orele 6 p. m. însă examenul a fost reluat tot de d-nii interesați». Ne permitem a atrage atențiunea ministerului instrucțiunei asupra acestui caz. » * * DE PESTE MUNȚI » Se telegrafiază din Dobrițin că Curtea de apel (Tabla regească) de acolo a aprobat sentința tribunalului din Sătmar, prin care părintele dr. Lucaciu e condamnat la închisoare ordinară de 13 luni. * DIN STRĂINĂTATE O depeșă din Cetinje ne anunță că prințul moștenitor Daniil s’a întors acolo erl. tt ** ULTIM CURENT Sgârcescu discută cu farmacistul său. — Cum, trei sute de franci pentru că m- ai scăpat de o panglică ? Nu e prea scump ?.... — Socotește și d-ta: panglica avea o lungime de 6oo de metri; vine abia go de bani metrul... ---------------------------♦-----------------------— Moș Neagu. 9 iunie 1848 Azi este aniversarea revoluțiunei din 1848. La 9 iunie, în Iisiaz, Heliade Rădulescu proclamă constituția acea liberală, ale cărei principii le păstrăm și noi azi. In capul acelei proclamațiuni, al cărei autor a fost Heliade, era scris : «Respect la persoane, respect la proprietate. Foloase generale fără paguba nimănui». Dacă Heliade n’ar fi dejucat planul și tendințele unor revoluționari, era să se verse mult sânge atunci și să piară multe averi, cu scopul de a se detrona principele George Bibescu și a se sili apoi boerii să cheme pe Ruși ca să restabilească ordinnea legală. Heliade, cum a văzut că revoluțiunea era să se facă în aceste condițiuni, s’a înțeles cu Tell și Magheru și la Islaz, la 9 iunie, a dat acea proclamațiune liberală, scriind Domnului Bibescu că deoarece oștirea l’a delăsat, el se obligă a-l menține pe tron cu condiție însă să subsemne acea proclamație. Prințul a abdicat numind un guvern în care intră Heliade, Tell și alții. Acest guvern a menținut ordinea și legalitatea, care erau grav amenințate. Atunci era foarte greu să se facă vre-o reformă în această țară, care la orice moment era amenințată de invaziuni străine, de exiluri și de arestări. De aceea datorăm mare recunoștință acelora, cari au ținut piept atâta cu inimicii țărei noastre și au realizat atâtea îmbunătățiri. Regenerarea noastră a început de la 1848, de aceea salutăm cu respect și venerațiune memoria lui Heliade, Tell și Magheru, cu ocazia lui 9 Iunie. DIN STRĂINĂTATE Chestia fortificării Ardealului In una din ședințele din urmă ale delegațiunei ungurești, deputatul din secuime Beksich Gustav a ridicat chestiunea fortificării Ardealului, zicând, după raportul ziarului Pester Lloyd, următoarele : Delegatul Gustav Beksics se simte dator a lua cuvântul și a vorbi foarte pe scurt în interesul fortificării păsurilor ardelenești, ța pretensiune pe care orice profan, fără alte cunoștințe militare, trebue să o considere de îndreptățită. Ardealul este bastionul oriental al monarhiei, cheia Peninsulei Balcanice. Această fortificație este cu atât mai necesară, cu cât se pare asigurată prin neutralitatea României. El pune cel mai mare preț pe raporturi amicale cât se poate de intime cu Rusia, dacă însă cu toate aceste, în mod neașteptat, ar veni vorba la resboiu cu Rusia. România cu mult mai curând s’ar alătura la Ungaria dacă va ști sigur că ea are in Ardeal toate garanțiile unei invincibile linii de apărare. In legătură cu aceste vine și cestiunea săcuiască, care nu este o cestiune specifică provincială, ci o afacere importantă a Ungariei și a întregei monarhii. El câtuși de puțin nu se îndoește în realitatea nici unui popor, și și în Români se poate încrede în cas de evenimente serioase, cu toate agitațiunile ce se fac Dar elementul cel mai de încredere, punctul cel mai solid rămâne totuși țara Săcuilor. Deputatul Beksich a mai cerut apoi înființarea unei școale militare în lăcuime. -----------------------■—--------------------------- TIMPUL 10 IUNIE CRONICA MILITARĂ Inspecția M. S. Regelui făcută trupelor din tabăra de la Cotroceni Vineri 4 c. la orele 97a a. m. M. S. Regele a trecut în inspecție trupele concentrate pentru instrucție în tabăra de la Cotroceni. La orele 9 toate corpurile erau așezate pentru instrucție în modul următor : Regimentul Mihai Viteazul No. 6 la flancul drept, la stânga sa regimentul Ilfov No. 21, iar la flancul stâng batalionul permanent al regimentului Dâmbovița No. 22. Batalionul permanent al regimentului R. Sărat No. 9, în acea zi ținea gazdele garnizoanei. Regimentele 6 și 21 au prezentat la inspecție oamenii concentrați pentru instrucție, formând cu ei câte un batalion fiecare.[inuta trupelor nu lăsa nimic de dorit, aspectul taberei de asemenea producea o impresiune din cele mai plăcute prin ornamentele de flori și verdeață ce se întintindeau de la un capăt la cel l’alt. La intrările fiecărei unități, companie, batalion și regiment, erau ridicate arcuri împodobite cu mult gust M. S. Regele, însoțit de A. S. R. principele moștenitor, de d-nil general Vlădescu și colonel Candiano-Popescu, a fost întâmpinat de d-nul general Dona, comandantul diviziei a IV și care actualmente ține locul de comandant al corpului al II de armată. D. general Dona a prezentat raportul M. S. în sunetul muzicelor și aclămărilor trupelor. M. S., după ce a trecut în revistă întregul front al trupelor, se așeză în fața batalionului permanent al regimentului Dâmbovița și ordona să se execute școala de batalion. Batalionul, sub comanda d-lui maior Gârleanu, a executat diferite exercițiuri cu preciziune și liniște. M. S. a rămas pe deplin mulțumit. Același lucru s-a repetat la batalionul regimentului Ilfov și la acela al regimentului Mihai Viteazul. In urma acestor exerciții a avut loc defilare, la care a luat parte și A. S. R Principele Ferdinand, puindu-se în capul batalionului permanent al regimentului Dâmbovița, regiment, al cărui șef onorific este A. S. Principele Leopold de Hohenzollern și în care a fost înscris Principele moștenitor la sosirea Sa în țară ca sublocotenent. După terminarea defilărei ofițerii au fost adunați în cerc împrejurul M. S., care făcu, ca de obiceiu, critica exercițiilor executate, arătând părțile bune și pe cele rele ce a observat în cursul inspecțiunei. M. S. a observat că mânuirea armelor s’a făcut prea bine, dar aceasta probează că i s’a consacrat desigur foarte mult timp față cu importanța acestei ramure de instrucție. Pentru aceea spuse că a luat măsuri ca în noua școală de soldat să fie suprimate mișcările nefolositoare, reducându-se mânuirea armelor la cea mai simplă expresiune posibilă. M. S. și-a exprimat deplina satisfacțiune asupra modului cum au executat trupele marșuile și diferitele evoluțiuni, îndemnând pe ofițeri în același timp a insista cât se va putea mai mult asupra ordinei risipite. După critică, ofițerii au trecut la locurile lor și au condus trupele in corturi, iar M. S. a mers să viziteze tabăra, intrând în toate amănuntele privitoare la traiul soldatului. La orele 12, M. S. a părăsit tabăra și, din cele ce a rostit, suntem îndreptățiți a crede că a părăsit’o pe deplin satisfăcut. ♦ Să ne fie permis acum și nouă o mică observațiune. De câte ori se ridica cineva în contra sistemului înrădăcinat la noi, de a se da toată atențiunea mânuirei și ordinei strânse, în detrimentul altor exercițiuri cu mult mai importante, numaidecât primea drept răspuns, de la persoane bine informate, că așa-I place Regelui. In mai multe rânduri am avut ocaziune să ascultăm criticele M. S. în urma inspecțiilor făcute și in totdeauna am auzit observațiuni de felul celor relatate mai sus. De unde va fi pornit acea convingere că M. Sale-s place a se schingiui bietele arme, bătând în ele din răsputeri, este greu să ne-o explicăm. ----------------------—,+--------------------------găuri — adevărate închisori — făcute pe țărmurile rîurilor și n’au ca ceilalți întăriri care să’I apere de intemperii și unde să’și adune mâncare pentru timpul râu. Acești condamnați nenorociți sunt așa de bine supraveghiați, încât nu pot să fugă, iar întăririle pe care voesc să le ridice, sunt dărâmate de membrii societăței. Elefanții sălbateci se adun tot așa de bine în curți de justiție pentru a opri orice violare a legilor lor. Dacă s’a comis o pungășie, toți se adună în jurul culpabilului, se sfătuesc și îndată ce s’au învoit asupra pedepsei de aplicat, el dă o lecție sdravănă celui condamnat și’l silesc să trăiască aparte, un timp mai mult sau mai puțin lung, în proporțiune cu crima lui. Acești elefanți comparați cu cel l’alți din India și Ceylon sunt mult mai hoți, numindu-se chiar «elefanți hoți». Câinii au de asemenea juriul lor și judecători pentru a condamna pe culpabili și a-i pedepsi. Iată un caz foarte însemnat : Un câine mare, de un aspect îngrozitor, aparținând unui moșier, urma tot deauna trăsura stăpânului său; când acesta venea în oraș, mușca și bătea pe toți câinii mici, pe cari ’i întâlnea în drum. Intr’o zi văzu o cată întreagă de câini venind spre el și ’I deferă o bătaie grozavă, încât fu găsit mai mult mort. De atunci el se schimba cu totul și mergea întotdeauna sub căruța stăpânului său. Nu cumva tare câinii bătuți de el reclamaseră și juriul a decis acea bătie formidabilă ? Pentru cei ce au observat obiceiurile corbilor, e neîndoios că aceste pasări se constituiesc în jurii și pronunță sentințe pe care le execută. In timpul când ’și fac cuib se întâmplă că o tînără pereche nevoind să meargă departe pentru a’și găsi materialul necesar, merge și fură cele necesare din alt cuib. S’a făcut desigur plângere la șeful grupei, căci toată banda s’a adunat și cuibul celor culpabili a fost distrus și expulzat. Ceea ce probează spiritul de dreptate, este că de multe ori condamnatul constatându-se că ie nevinovat, nu suferă nici o pedeapsă. Cocorii sunt foarte severi asupra moralei, mai cu seamă în infidelități în căsătorie. La Smyrna o persoană luase ouăle care se găseau în cuibul unui cocor și le înlocuise cu ouă de găină. Când bărbătușul văzu că el pus în loc de cocori, lipsi de acasă vre-o 2—3 zile, când sosi cu o ceată numeroasă de copri, cari ținură consiliu. Femeiușcă, bănuită de adulter, fu adusă înaintea membrilor acestui tribunal, care o omorîră și distruseră cuibul. Iată un exemplu de inteligența albinelor și de buna înțelegere ce există între ele pentru a se răsbuna pe asupritorii lor. Un proprietar voind să ia mierea din stupi, întrebuința fumul pentru a le goni, dar nu reuși. Din acel moment el nu mai putu intra în grădină, căci era urmărit și înțepat de albine, pe când femeia sa și copiii puteau să se plimbe foarte liniștiți. Să trecem la rațe. Un preot avea la el cinci rațe și alte pasări anume galinacee. Domnul cotețelor, un cocoș despotic, nu voia ca rațele să mănânce grăunțele ce li se dau. Intr’o zi preotul le văzu adunându-se într’un colț al curței, unde țineau o conferință. Cinci minute în urmă cu un aer hotărît se îndreptară în rând spre asupritorul lor și'l scoaseră afară. Victoria rațelor fu complectă și de atunci n’au mai fost supărate de cocoș. Povestire științifică Sentimentul de justiție la animale Există o justiție animală, după cum există una omenească" Iată o întrebare la care cercetările mai noui ale învățaților tind a da un răspuns din ce în ce mai afirmativ. Unii merg până a găsi la animale judecăți în regulă, execuții și—cine ar crede? — chiar închisori. Lăsând răspunderea celor spuse în sarcina autorilor lor, credem interesant a releva câteva din observările mai noul înregistrate prin diferitele reviste științifice. La castori se găsește dovadă de arestări strict executate de el. Lângă locuințele formate de aceste animale muncitoare și inteligente se pot observa categorii de indivizi expulzați din societate pentru reaua lor conduită, lenevie sau furt. Ei trăesc în mod mizerabil în niște feluri de INTEMPLĂRI Sinucidere sensațională la Iași—Ziarele ieșene ne aduc vestea unei sinucideri, care a produs o adâncă impresiune in cercul comercianților din Iași. Iată — după ziarele locale — împrejurările in care s’a comis această sinucidere : Sâmbătă, pe la orele 7 seara, s’a găsit spânzurat în magazia sa de postavuri, din strada Veche, manufacturierul Șapșa Sufrin. Sufrin era în vârstă de 42 ani, susțiitor al unei familii cu 4 copii și a numeroaselor sale rude. Era tovarăș cu un anume Rozen la o magazie en gros de postavuri. In timpul din urmă era suferind, mai multe plăți se apropiau și încasările intârziau; asta l-a determinat la sinucidere. Tendința de a se sinucide muncea de mult timp pe acest nenorocit și nu odată a fost el împedicat de nevasta lui de la această extremă hotărîre. Sinucisul a lăsat două scrisori: prin una arată că pricina pentru care și-a pus capăt vieței este mizerabila exploatare, a cărei victimă era din partea unor agenți comisionari, și mai ales a unui cămătar nemilos Șulim Glückmann; prin o altă scrisoare adresată ti—lui Elias Tenenbaum, comerciant, solicită de la acesta ajutor pentru familia ce lasă în urmă-i fără nici un sprijin. Crimă misterioasă. — Citim în ziarul Patria română din Iași: Locuitorul Ioan Lungu, din Slobozia, a fost găsit, în ziua de 2 Mai, mort in casa sa cu mâinile legate de spate și cu 4 coaste fracturate. D. procuror Negri, care a mers la fața locului spre a ancheta crima, e pe urma criminalilor. Unul dintre ei a și fost prins. Surpare de teren.—O intâmplare extraordinară se vestește din Schneidemuhl . In urma unor săpări pentru un puț artezian, în loc de apă au isbucnit deodată din pământ, cu o forță extraordinară, gazuri, și după câteva minute un fel de cenușă mă 1893 runtă. In același timp a început a se surpa terenul prin împrejurimi și această surpare a continuat mai multe zile, luând proporțiuni din ce în ce mai mari. O telegramă cu data de eri ne anunță că 20 de case erau deja surpate și multe altele mai sunt amenințate. 80 de familii și-au părăsit locuințele. CRONICA JUDICIARA Tribunalul Ilfov, secția I-a Furtul conținutului unei scrisori. Femeia Bucura Albu, originară din Transilvania, venise în București spre a găsi de lucru. Muncind ea împreună cu bărbatul ei in curs de mai mult timp, reușiseră a pune la o parte o sumă de 101 de florini, care pentru oameni de condiția lor socială este o avere. Acești muncitori se vede că au rude, părinți, copii în Transilvania, căci Bucura ia această sumă de 100 florini în hârtii de câte 10 florini și se duce cu ea la un anume Nae Grigore, comerciant de băuturi spirtoase și de băcănie, și cere un plic, unde lagă cele 10 hârtii iar cârciumarul Nae Grigore sigilează plicul cu 9 peceții. Bucura se prezentă cu acest plic la poștă, punându-i adresa: scrisoarea se cântărește și se percepe taxa ca pentru o scrisoare recomandată. Trec trei luni și scrisoarea se întoarce înapoi pe motiv că nu s’a găsit adresantul. Bucura ’și ia scrisoarea înapoi și veselă că a reintrat în posesia banilor despre a căror soartă n’avusese știre de trei luni de zile, despecetluește scrisoarea, care era intactă, în fața mai multor oameni, dar spre disperarea ei în loc de florini nu găsește decât o hârtie albastră de băcănie. Bucura denunță cazul parchetului, care deschide o instrucțiune. Intre altele se duse scrisoarea la poștă, unde se cântărește așa cum s’a întors și, comparându-se greutatea actuală cu acea care a avut-o la plecarea ei, se găsește că are aceeași greutate. S’a cântărit apoi și scrisoarea împreună cu 10 hârtii de câte 10 florini și dădea o greutate mai mică. De unde bănuiama că scrisoarea la plecarea ei din București conținea hârtia simplă, iar nu florini. Cum că Bucura a adus florini în cârciuma lui Nae Grigore, aceasta nu s’a tăgăduit nici de Nae Grigore, nici de fiul acestuia și nici de alți martori. Bucura însă susține că Nae Grigore îi luase plicul din mână după ce se introdusese florinii într’ânsul, dar nu se lipise încă bine plicul, și, sub pretext de a-’spune peceție, s’a dus după teșghea și poate în intervalul acesta a schimbat conținutul. In fața acestor împrejurări, Instrucția a trimis înaintea tribunalului corecțional pe Nae Grigore sub inculpare de furt. La înfățișare, care a avut loc el, reclamanta spune că ea a pus florinii în plic și că lipise puțin plicul, că pecețile s’au pus în fața ei, dar că în intervalul de la punerea florinilor un plic și până la pecetluire, Nae Grigore luase plicul și se retrăsese după tejghea. Inculpatul Nae Grigore nu tăgăduește că femeia a avut 100 florini, dar neagă că s’a retras cu plicul după teșghea. In sprijinirea spusei sale a adus două martori, ale căror depozițiuni ridică protestațiuni din partea reclamantei, care spune că nici n'au fost prezenți acei martori. D. procuror Șuțu cere confirmarea, ordonanței judelui instructor. Apărarea spune că nu sunt probe că inculpatul ar fi schimbat conținutul scrisoarei. Scrisoarea a voiajat în timp de 3 luni și se poate foarte bine ca altcineva să fi schimbat conținutul. Tribunalul, în lipsă de probe îndestulătoare, achită pe inculpat. Reclamanta Bucura își frângea mâinile de durere în tot timpul pertractării procesului. ------------—------------♦-------------------------Paul Vedetot. DIN TOATA LUMEA —— Anarhiști. Ni se telegrafiază din Breslau că mai mulți tineri, probabil anarhiști, au năvălit ol asupra unei prăvălii cu intenția de a o jefui. Poliția a intervenit, însă a fost primită cu pietre; ea a ripostat cu focuri de revolver. 23 indivizi au fost arestați. Un detașament militar a împrăștiat mulțimea. ------- -Parlamentul religiunilor. Corespondentul din Londra al ziarului L'Indipendance helge scrie că e probabil ca