Timpul, ianuarie 1894 (nr. 1-23)
1894-01-14 / nr. 9
No. 9 Contele Leon Tolstoi este și poet și filosof, filosof insă in cel mai larg înțeles al cuvântului, adică teolog, moralist și sociolog. Ca creator de opere de imaginațiune Tolstoi ocupă un loc foarte sus, deși lucrările sale n’au valoarea operilor lui Turgheniev. Tolstoi n’are măsura artistică a lui Turgheniev. Chiar admiratorii cei mai mari a lui Tolstoi admit că e prolix și că se pierde in detalii. D. de Vogue, care a făcut studii asupra lui Tolstoi a observat aceste fapte, el insă nu și le-a explicat lămurit. La un mistic, la un degenerat, totdeauna se observă o lipsă de atențiune. Misticul percepe aceea ce se potrivește cu emoțiile sale, aceea insă ce nu se potrivește nu există pentru el. Romanul lui Tolstoi conține o abundență de detalii minunat de exacte, o idee fundamentală vagă și care abia se poate percepe și o profundă și puternică emoțiune. Tolstoi nu datorește reputațiunea sa universală marilor calități ce ar poseda operile sale de imaginațiune. Mulți ani romanele sale, Rezbelul și Pacea, Ana Karenina n’au avut cititori. Criticii nu vorbeau de Tolstoi decât cu rezervă. Numai în anul 1889, data aparițiunei romanului său Sonata Kreutzer, numele lui Tolstoi deveni cunoscut în tot universul Acest roman a fost tradus în toate limbile și citit cu o vie emoțiune de milioane de persoane. De la aparițiunea acestui roman, opiniunea publică a popoarelor occidentale l-au pus alăturea cu cei mai mari scriitori în viață, el deveni la sfârșitul vieței sale una din principalele figuri ale veacului care se termină. Sonata Kreutzer nu e însă o lucrare mai poetică, mai estetică decât lucrările anterioare ale lui Tolstoi Faptul că de la aparițiunea ei începe floria lui Tolstoi ne arată că nu «poetulolsto» este cauza tolstoismului* * * ci «Filosoful Tolstoi». Tolstoi și-a format de pozițiunea omului în univers, de rapoartele sale cu umanitatea și de scopul vieței sale, o idee care reeșă din toate operile sale, dar pe care a desvoltat o in mod sistematic în mai multe scrieri teoretice și mai cu seamă în : Confesiunea Mea, Religiunea Mea, Viața Mea și în Expunerea pe scurt a Evangheliei. Ideia lui Tolstoi este aceasta: Individul nu e nimic, specia este tot, individul trăește pentru a face bine semenilor săI; răul cel mare este de a gândi și de a cerceta, știința este perzania, credința mântuirea. Tolstoi a istorisit singur cum a ajuns la acest rezultat. El zice că pierzând credința, a trăit un timp din vanitățile vieței. Punându-și insă întrebarea: In ce scop trăesc ? și ne putând obține un râspune de la știință, m’am pus să observ cum trăește majoritatea oamenilor, adică a oamenilor cari lucrează și sufârși cari au idei limpezi asupra scopului vieței. Am înțeles că trebuie să trăim cu această mulțime, adică să revenim la credință. Nordau arată că a pune chestiunea: In ce scop trăesc?—cum o pune Tolstoi— este a o pune în mod absurd, este a admite că viața noastră are un scop determinat și deoarece viața noastră nu este decât un fenomen particular în viața generală a naturei, în evoluțiunea pământului, a sistemului nostru solar, a tuturor sistemelor solare , această ipoteză presupune o alta, și anume că viața generală a naturii are un scop determinat. La rândul ei această nouă ipoteză presupune o alta : existența în univers a unui spirit conștient, prevăzător și dirigent. Dacă cineva crede în Dumnezeu n’are dreptul de a pune chestiunea. In ce scop trăiesc?—căci ar avea atunci pretențiunea de a privi de sus pe Dumnezeu, de a ști toate. Dacă din contra nu crezi în Dumnezeu, nu poțî să-țî face idei de finalitate, •fiel atunci scopul viitor, care nu poate g fi existe în a conștiința decât ca idee, el are, în lipsa unei conștiințe universale, nici un loc unde să poată există și nici se poate găsi în natura un loc pentru el. Dacă nu este finalitate, nu poți pune chestiunea . In ce scop trăesc ? căci atunci viața nu mai are decât cauze și deci atunci chestiunea trebue pusă. Pentru oare cauză trăesc ?. Răspunsul nu e dificil. Trăim, fiindcă suntem, cu toată natura cognoscibilă, supuși legei generale a cauzalității. Tolstoi, în cercetările sale asupra explicațiunei enigmei vieței, crede că a ajuns la credința creștină a mulțimei, de fapt însă el a ajuns la panteism. Concepțiunea lui Tolstoi asupra lumea nu e altceva decât o ceață, o neînțelegere a proprielor sale chestiuni și răspunsuri. Tolstoi își rezumă morala sa în cinci comandamente, dintre care cel mai important este acesta: A nu te opune la răul, a suporta nedreptatea și de a face mai mult decât reclamă oamenii, prin urmare a nu judeca și a nu lăsa să fie judecat, a nu răsbuna și a nu lăsa să fie răsbunat. Nordau arată că această doctrină morală este tot ce poate fi mai nerațional, asasinatul și tâlhăria ar deveni meșteșugurile cele mai răspândite. Un punct special din doctrina morală a lui Tolstoi este mortificarea cărnei. Orice relațiune cu femeia este după Tolstoi e imoralitate, căsătoria este tot așa de impură ca și legătura cea mai liberă Aceste principii se găsesc expuse in Sonata Kreutzer. Ar fi să pierd timpul, zice Nordau, pentru a combate o astfel de teorie, este destul să spun că e o nebunie. Marele dușman pentru Tolstoi este știința. După el știința nu servă popoarelor, ci guvernelor și capitaliștilor. Tolstoi vorbește de știință întocmai cum un orb vorbește de culori. Faptul că el își descarcă ura sa contra științei, pe care cineva nu o poate căpăta decât în urma unei mari munci, ne arată cât e de degenerat. Calea fericire pentru Tolstoi este depărtarea științei, abdicațiunea rațiunei, reîntoarcerea la viața naturală, adică la agricultură. In acest program economic rațiunea se amestecă cu absurditatea. Reîntoarcerea la viața naturală! Câte cuvinte, atâtea prostii! Natura este pe planeta noastră inimicul în contra căruia trebuie să combatem, înaintea căruia, zice Nordan, nu trebuie să depunem nici o dată armele. Pentru a conserva viața noastră, trebuie să creăm condițiuni artificiale complicate, să ne acoperim corpul, să construim case, să strângem producte etc. Pe planeta noastră omul poate trăi fără sforțări fără invențiuni și arte, ca animalul în pădure și peștele In apă, numai în câteva insule din oceanul Pacific, unde domnește o primăvară eternă și unde găsește hrana sa lesnicios în fructele câtorva arbori, iu pești și în animale. Reîntoarcerea la viața naturei, înseamnă reîntoarcerea la moarte prin frig și foame. Tolstoismul își explică deci lumea și viața prin câteva parafraze rău înțelese, absurde și contradictorii luate din Biblie; ca doctrină morală, el prescrie renunțarea la resistență contra violului și a crimei, împărțirea bunurilor și nimicirea umanității prin o complectă continență. Ca doctrină socială, el predică inutilitatea științei, obligativitatea agriculturei, fără a arăta însă de unde țăranul își va lua câmpul său. Toate particularitățile intelectuale ale lui Tolstoi ne arată gradul său de degenerescență. Iubirea sa mare pentru aproapele său este încă un semn al degenerescenței sale. De asemenea și pozițiunea pe care o ia Tolstoi față de femei, ne arată îndestul că avem a face cu un degenerat. Un degenerat vede în o femeie o forță a naturei sinistre și atotputernice. Oferind în același timp cea mai mare voluptate și exercitând o acțiune destructoare, el tremură înaintea acestei puteri în fața căreia se află fără apărare. Degeneratul erotoman se comporă ca femeia întocmai cum dipsomanul se comportă cu băutura alcoolică. Visurile mistice ale lui Tolstoi au găsit pe contimporanii săi preparați pentru a le primi Nașterea și lățirea tolstoismului sunt imputabile stărei sufletești a cititorilor lui Tolstoi. In Anglia, morala sexuală a lui Tolstoi a avut cel mai mare succes, căci în această țară din cauza condițiunilor economice o mulțime de fete sunt condamnate la celibat. Sonata Kreutzer a devenit cartea de edificare a tuturor fetelor bătrâne din Anglia. In Franța se apreciază în tolstoism mai mult faptul îndepărtărei științei, în Germania nu se face caz mare de morala de abstinență a lui Tolstoi, din contră fidelii germani ai lui Tolstoi fac caz mare de vagul său socialism și din bolnăvicioasa sa filantropie. Tolstoismul a devenit un instrument, grație căruia putem măsura și compara mai bine genul și gradul de degenerescență și de istorie la națiunile civilizate, unde se observă fenomenul apusului popoarelor. B chiar la depozitele de unde se expedia jj vinurile în toată țara și a se da aceste probe ca să fie analizate. * * * D. T. Maiorescu, rectorul universităței din București, dăruind pentru biblioteca gimnaziului «Șincai» din București 320 volume de cărți și diferite reviste, ministerul instrucțiunei îî exprimă prin foaia oficială vinele sale mulțumiri pentru acest dar. * *■ • D-na Ana Th. Aman, soția decedatului D. Aman, fost director al școalei de bele-arte din București, dăruind acelei școale 56 acvaforte (opere originale ale șoțului d-sale), ministerul instrucțiunei îl exprimă de asemenea vinele sale mulțumiri pentru acest dar. * * * D. doctor Minovici a fost autorizat de către ministerul instrucțiunei publice să țină un curs liber de medicină legală și antropologie criminală la facultatea de drept din București. • « * D. doctor Petre Popovici este numit în postul de medic secundar la ospiciul Măcuța, provizoriu până la concurs, în locul d-lui doctor Ioan D. Ghidonescu, demisionat. Clubul ofițerilor in rezervă iși va ține adunarea generală Duminecă, 16 i. c. la orele 8 seara. La ordinea zilei , alegerea noului comitet. DIM JUDEȚE In urma mijlocirei făcute de către direcțiunea școalei primare de băeți No. 1 din Constanța, ministerul instrucțiunei publice și al cultelor a decis ca de Uei înainte acea școală să se numească: «Școala primară superioară ele băeți «Principele Ferdinand». Ni se scrie din Constanța. In seara de 6 Ianuarie curent a avut loc In Constanța balul dat de d. M. Koieru,primarul orașului nostru, in folosul săracilor. Balul a fost splendid atât prin tombola organizată de d. primar, prin concursul unui comitet de doamne, cât și prin o mare afluență de lume, care s’a grăbit a răspunde la apelul făcut de d. primar. O sumă bună de bani a produs acest bal și mulți săraci vor fi ajutați. Mulți copii săraci de la școale vor fi anul acesta îmbrăcați. D. doctor Iosif Macovei este numit în postul vacant de medic la plasa Ialomița, din județul Dâmbovița, cu reședința in comuna Ghergani. ȘTIRILE ZILEI M. S. Regele a primit din partea M.S. Regelui Elenilor o scrisoae de felicitare, drept răspuns la notificarea ce i s’a făcut de către Augustul Nostru Suveran pentru nașterea A. S. R. Principelui Carol. * * * De asemenea M. S. Regele a primit din partea M. S. Regelui Danemarcei o scrisoare prin care notifică că A. S. R. Principesa Maria, soția fiului Léü A. S. R. Principelui Valdemar, a dat naștere unui principe. • • * Direcțiunea generală a serviciului sanitar publică prin Monitorul de azi următoarea rectificare : la buletinul da mișcarea populațiunei din orașele capitale de județe pantru timpul de la 19—25 Decembre 1893, inserat In Monitorul Oficial No. 227 din 11 (23) Ianuarie 1894, trecându-se, din eroare, un mort de holeră in București la rubrica boalelor din cauza cărora au provenit decesele, se rectifici, deoarece nici un caz de holeră nu s’a mai ivit în capitală in ultimul trirestru al anului expirat. * * * Constituționalul află că dr. Felix, directorul serviciului sanitar superior, în urma constatărei a o mulțime de falsificări de vinari, a trimis o circulară tuturor prefecților să dispună a se lua probe de vinuri TIMPUL 14 IANUARIE INTEMPLARI Ars de TiÜ.—Cerșetorul Ghiță Iordache, în vârstă de 80 de ani, se adăpostea într’o magherniță de scânduri din strada Popa Chițu No. 12, unde, în lipsă de sobă, se încălzia cu un mangal. Azi dimineață, căzând o velnnță din patul, unde dormea cerșetorul, în mangal, s’a aprins; de la velință a luat foc și patul bietul bătrân, fiind damblagiu, n’a putut fugi și a ars acolo, dimpreună cu maghernița. O mare hoție s’a comis zilele trecute la poșta din Bruxelles. Funcționarul poștal Boulogne a fugit cu toată poșta venind din Englitera și destinată pentru Franța. Intre scrisorile, furate se aflau vr’o 500 cu bani. In valoare totala de 20 000 de funțî sterling (500.000 de franci). Corăbii înecate în marea Neagră . Se anunță din Odessa. In ultimele furtuni de pe marea Neagră s’au înecat zece corăbii încărcate cu sare și grâu. Două s’au înecat dimpreună cu echipagiul întreg. Echipagiile celor l’alte am scăpat pe luntri. De vr’o trei săptămâni s’a pierdut cu totul urma unei corabii grecești, anume Stefanovici. O sinucidere dramatică. — Se anunță din Palermo : Șeful statului major din această garnizonă, un ofițer pe cât de mult pe atât de vrednic, colonelul conte Sapio, s-a sinucis în noaptea de 10 (22) i. e. cu o împușcătură de revolver. Peste zi avusese un violent schimb de cuvinte cu actualul comandant al trupelor siciliane, generalul di Iavriano. In urma acestei certe se întorsese acasă foarte iritat și se încuiase la cabinetul său. Pe la miezul nopții o detunătură răsună în camera în care sa incuiase colonelul. Ordonanțele sparseră ușa cabinetului și găsiră pe colonelul Sapio mort. Contele Sapio era sicilian de naștere și in vârstă abia de 42 de ani. a • • DE PESTE MUNȚI Neue Freie Presse de la 14 Ianuarie publică știrea că unul din cei mai meritoși institutori români al Bucovinei, d. Vasile Grigorovița, dirigintele școalei urbane din Storojineț și tatăl d-lui profesor din capitală Em. Grigorovița, a fost decorat de M. S. împăratul Austriei cu Crucea de aur pentru merite didactice. DIN STRAINATATE împăcarea dintre împăratul Wilhelm și prințul Bismark se pare că va fi în curând perfectă. După cum ni se depeșează din Berlin, se asigură în cercurile Reichstagului că prințul de Bismarck va sosi la Berlin la 26 ianuarie, aniversarea nașterei împăratului, și va descinde în castelul imperial. • * * Ni se telegrafiază din Roma . Contrara știrii ziarului Italia. Papa e sănătos și a primit Mercur pe mai mulți prelați și familiile prințului Diano și marchisului Cavalotti.* * • Cu data de erl, primim din Petersburg știrea telegrafică : împăratul a primit erî pe Sir Henry Howard, ambasadorul Angliei, care i-a prezintat scrisorile de acreditare. Și erî perechea imperială a mai primit felicitările diplomaților pentru anul nou. . * * La club,ULTIM CUVÂNT — împrumută-mi, te rog, 1.000 de franci. Eșuare marcată din partea celui ce~ lui i se adresează cererea. — Hai să te temi. Am să fii dati îndărăt chiar mâine. .. Cel Vast. — Dacă-î vorba aia, mai bine voi să-o pierd eü însumi la macac. E mai sigur... Mos-Heagu. Dr. Sterie N. Ciurcu IX. Penkangass« No. 40 — Viena Consultațiuni cu celebritățile medicale și cu specialiștii de la Faculattea de Medicină din Viena. Consultațiuni și prin corespondențe LITERE-ARTE-ȘTIINȚE Conferințele de la Atenei.—Iată lista oficială a conferințelor ce se vor ține In anul acesta la Ateneu: Duminecă, 16 ianuarie, D. Gr. Tocilescu Despre Traian. (Cu această ocaziune se va desveli bustul antic al împăratului Traian adus de d. C. Esarcu din Roma). Joul, 20 ianuarie, D. Dimitrie Nenițescu : Problemul populațiunei. Duminecă, 23 Ianuarie, D. Gr. Ventura : Originea muzicei naționale. Joul, 27 Ianuarie, C. Dimitrescu -Iași: Criza morală. Duminecă, 30 Ianuarie, D. Aurel Popovici: Naționalism și federalism. Joul, 3 Februarie, St. C. Michăilescu: Ideea și voința ca puteri sociale. Duminecă, 6 Februarie, C. C. Dobrescu: Zile mari din istoria contimporană a Românilor. Joul, 10 Februarie, Nic. Al. Popovici: Femeea din punctul de vedere al economiei naționale. Duminecă, 13 Februarie, Dem. loan Ghica: Calendarul la popoarele antichității. Joul, 17 Februarie, B. Delavrancea : Revoluțiunile Românilor de peste Carpați. Duminecă, 20 Februarie. Nicolae Xenopolu: Psihologia mulțimei. Joul, 24 Februarie, M. Caloianu: Știința istoriei. Duminecă, 27 Februarie, G. Pallade : Lupta pentru drept. Joul, 3 Martie, P. Christeanu . Desvoltarea forței în istoria omenirei. Duminecă, 6 Martie, Th. Speranță . Modă. Joul, 10 Martie, I. N. Iancovescu . Națiune.Patriotism. Duminecă, 13 Martie, A. Dimitrescu . Despre Macaulay. Joul, 17 Martie, D. A Teodora: Poezia față cu evoluția limbagiului și cugetării. Duminecă, 20 Martie, Ionescu-Gion , Mihail Kogălniceanu. Marți, 22 Martie, G. C Draga: Dir obiceiurile și viața sufletească a animalelor Joul, 24 Martie, Buzoianu: Determinismul în istorie. Duminecă, 27 Martie, B. Missir: Evoluțiunea dreptului. Joul, 31 Martie, Siara. Despre feciorii și fiicele noastre. Duminecă, 3 Aprilie, N. Pătrașcu : O nouă direcție în creșterea femeei române Joul, 7 Aprilie, Lupu Antonescu: Femeea In literatura populară. Conferințele încep intotdeauna la 8 ore și jumătate seara. 1894 Tot Monitorul de azi publică următoarele : RA. LL. RR. Principele moștenitor și Principesa Maria au părăsit Sigmaringen Marn, 11 curent, spre a face o vizită la Curtea Mare-Ducală de Darmstadt, unde se vor întâlni cu RA. LL. RR Ducele, Ducesa și Principesele de Coburg. De acolo Altețele Lor Regale vor pleca Vineri, 14 curent, spre București, unde vor sosi Duminecă, 16 curent. Principele Carol, care a rămas la Sigmaringen, se va întâlni cu Auguștii Săi Părinți la Ulm, spre reîntoarcerea in țară. Sănătatea sa este foarte bună. Ni se telegrafiază din Paris cu data de or. Miercuri, D. Carnot a primit azi dimineață pe d. George Cantacuzino, președintele Senatului României. Peste câteva zile se va împărți în Cameră situația tesaurului. INFORMATIUNI Asupra sănătății M. S. Reginei. Monitorul oficial de azi, Joi, publică următoarea informațiune: M. S. Regina a suferit, in timpul din urmă, de influenca, care i-a cauzat o slăbiciune destul de mare. Progresul însănătoșirea, ce începuse a se arăta in starea generală, a fost astfel împedicat și Maiestatea Sa nu poate umbla decât cu aneniință. Iată rezultatul alegerilor de el în Colegiul I de Tutova înscriși 264 alegători. Votanți 214. An Întrunit: D. Gr. Mateescu, candidatul partidului conservator, H6 voturi. D. Th. Ioan, candidatul opozițiunei, 77 voturi. D. Ion Vergolici, directorul liceului din Bârlad, voturi. Au fost și 6 buletine anulate. D. Mateescu a fost proclamat deputat. Colegiul al III-lea de Bacă înscriși 1073 alegători. Votanți 793. Au întrunit: D. G. Donici, candidatul partidului conservator, 453 voturi, d. Iunius Leca, candidatul opozițiunei liberale, 276 voturi. Au fost 13 buletine anulate de unul alb. D. G. Doniul a fost proclamat deputat. Liberali din Bacäu au redactat un protest in contra alegerei din Bacäu. Astăzi s’a împărțit d-lor deputați proiectul de lege silvică. Noul proiect se ocupă în primul loc cu conservarea pădurilor. Măsurile restrictive, întru cât privește defrișarea, au fost întinse fără distincțiune la toate pădurile. Pășunatul este oprit cu desăvârșire in pădurile domeniale și comunale. Asemenea se impune prin lege tuturor proprietarilor de păduri obligațiunea de a priveghea de aproape repopularea părților tăiate. S’au prevăzut prescripțiuni întrucât privește paza pădurilor în contra incendiilor și a stricăciunilor prin insecte. Proiectul se ocupă și cu raporturile dintre proprietari și proprietari sau dintre județe, comune și proprietari, pentru a ușura extragerea din pădure a materialului lemnos. Agenții însărcinați cu supravegherea pădurilor vor avea aceleași prerogative care le are gendarmeria, limitându-se, bineînțeles, la delictele și contravențiunile pur silvice. D. ministru de resboiu va depune pe biuroul Senatului proiectul de lege pentru modificarea articolelor 1, 15, 23, 52, 53, 68, 70, 71, 73, 75, 76, 78, 125, 126, 139, 140, 141, 142, 153, 175, 180, 186, 187, 188, 194, 195, 213, 217, 223, 224, 225, 226 și 245 din Codul de justiție militară. Prin noul proiect se introduce și un titlu condițional, care cuprinde înființarea consilielor de disciplină în regimente și care vor judeca nesupunerile la chemare și întâiele dezertări. D. Dimitrie Sturdza n’a întors aseară de la Caracal, ca convingerea că candidatura d-lui Dim. Giani n'are nici o șansă de reușită. Aflăm cu mare părere de rea Încetarea din viață a d-lui Vasile Tosu, membru al înaltei Curți de casație. Defunctul a fost unul din membrii vechei Junime de la Iași.