Timpul, ianuarie 1894 (nr. 1-23)

1894-01-14 / nr. 9

No. 9 Contele Leon Tolstoi este și poet și fi­losof, filosof insă in cel mai larg înțeles al cuvântului, adică teolog, moralist și sociolog. Ca creator de opere de imagi­­națiune Tolstoi ocupă un loc foarte sus, de­și lucrările sale n’au valoarea operilor lui Turgheniev. Tolstoi n’are măsura ar­tistică a lui Turgheniev. Chiar admiratorii cei mai mari a lui Tolstoi admit că e prolix și că se pierde in detalii. D. de Vogue, care a făcut studii asupra lui Tol­stoi a observat aceste fapte, el insă nu­­ și le-a explicat lămurit. La un mistic, la un degenerat, tot­dea­una se observă o lipsă de atențiune. Misticul percepe a­­ceea­ ce se potrivește cu emoțiile sale, a­­ceea insă ce nu se potrivește nu există pentru el. Romanul lui Tolstoi conține o abun­­dență de detalii minunat de exacte, o idee fundamentală vagă și care abia se poate percepe și o profundă și puternică emo­­țiune. Tolstoi nu datorește reputațiunea sa universală marilor calități ce ar poseda operile sale de imaginațiune. Mulți ani romanele sale, Rezbelul și Pacea, Ana Karenina n’au avut cititori. Criticii nu vorbeau de Tolstoi de­cât cu rezervă. Numai în anul 1889, data aparițiunei romanului său Sonata Kreutzer, numele lui Tolstoi deveni cunoscut în tot univer­­sul Acest roman a fost tradus în toate limbile și citit cu o vie emoțiune de mi­lioane de persoane. De la aparițiunea a­­cestui roman, opiniunea publică a popoa­relor occidentale l-au pus alăturea cu cei mai mari scriitori în viață, el deveni la sfârșitul vieței sale una din principalele figuri ale veacului care se termină. So­nata Kreutzer nu e însă o lucrare mai poetică, mai estetică de­cât lucrăr­ile an­terioare ale lui Tolstoi Faptul că de la aparițiunea ei începe f­loria lui Tolstoi ne arată că nu «poetul­­olsto» este cauza tolstoismului* * * ci «Fi­losoful Tolstoi». Tolstoi și-a format de pozițiunea omului în univers, de rapoartele sale cu umani­tatea și de scopul vieței sale, o idee care reeșă din toate operile sale, dar pe care a desvoltat o in mod sistematic în mai multe scrieri teoretice și mai cu seamă în : Confesiunea Mea, Religiunea Mea, Viața Mea și în Expunerea pe scurt a Evangheliei. Ideia lui Tolstoi este aceasta: Indivi­dul nu e nimic, specia este tot, individul trăește pentru a face bine semenilor săI; răul cel mare este de a gândi și de a cer­ceta, știința este perzania, credința mân­tuirea. Tolstoi a istorisit singur cum a ajuns la acest rezultat. El zice că pierzând credința, a trăit un timp din vanitățile vieței. Punându-și insă întrebarea: In ce scop trăesc ? și ne putând obține un râspune de la știință, m’am­ pus să observ cum trăește majori­tatea oamenilor, adică a oamenilor cari lucrează și sufâr­și cari au idei limpezi asupra scopului vieței. Am înțeles că tre­buie să trăim cu această mulțime, adică să revenim la credință. Nordau arată că a pune chestiunea: In ce scop trăesc?—cum o pune Tolstoi— este a o pune în mod absurd, este a ad­mite că viața noastră are un scop deter­minat și de­oare­ce viața noastră nu este de­cât un fenomen particular în viața ge­nerală a naturei, în evoluțiunea pămân­tului, a sistemului nostru solar, a tutu­ror sistemelor solare , această ipoteză presupune o alta, și anume că viața ge­nerală a naturii are un scop determinat. La rândul ei această nouă ipoteză presu­pune o alta : existența în univers a unui spirit conștient, prevăzător și dirigent. Dacă cine­va crede în Dumnezeu­ n’are dreptul de a pune chestiunea. In ce scop trăiesc?—căci ar avea atunci pretențiunea de a privi de sus pe Dumnezeu, de a ști toate. Dacă din contra nu crezi în Dum­ne­­zeu, nu poțî să-țî face idei de finalitate, •fiel atunci scopul viitor, care nu poate g fi existe în a conștiința de­cât ca idee, el are, în lipsa unei conștiințe universale, nici un loc unde să poată există și nici se poate găsi în natura un loc pentru el. Dacă nu este finalitate, nu poți pune ches­tiunea . In ce scop trăesc ? căci atunci viața nu mai are de­cât cauze și deci a­­tunci chestiunea trebue pusă. Pentru oare cauză trăesc ?. Răspunsul nu e di­ficil. Trăim, fiind­că suntem, cu toată natura cognoscibilă, supuși legei generale a cauzalității. Tolstoi, în cercetările sale asupra expli­­cațiunei enigmei vieței, crede că a ajuns la credința creștină a mulțimei, de fapt însă el a ajuns la panteism. Concepțiunea lui Tolstoi asupra lumea nu e alt­ceva de­cât o ceață, o neînțelegere a proprie­­lor sale chestiuni și răspunsuri. Tolstoi își rezumă morala sa în cinci comandamente, dintre care cel mai im­portant este acesta: A nu te opune la răul, a suporta nedreptatea și de a face mai mult de­cât reclamă oamenii, prin urmare a nu judeca și a nu lăsa să fie judecat, a nu răsbuna și a nu lăsa să fie răsbunat. Nordau arată că această doctrină mo­rală este tot ce poate fi mai nerațional, asasinatul și tâlhăria ar deveni meșteșu­gurile cele mai răspândite. Un punct special din doctrina morală a lui Tolstoi este mortificarea cărnei. Ori­ce relațiune cu femeia este după Tolstoi e imoralitate, căsătoria este tot așa de impură ca și legătura cea mai liberă Aceste principii se găsesc expuse in So­nata Kreutzer. Ar fi să pierd timpul, zice Nordau, pen­tru a combate o ast­fel de teorie, este destul să spun că e o nebunie. Marele dușman pentru­­ Tolstoi este știința. După el știința nu servă popoare­lor, ci guvernelor și capitaliștilor. Tolstoi vorbește de știință în­tocmai cum un orb vorbește de culori. Faptul că el își des­carcă ura sa contra științei, pe care cine­va nu o poate căpăta de­cât în urma u­­nei mari munci, ne arată cât e de dege­nerat. Calea fericire­ pentru Tolstoi este depărtarea științei, abdicațiunea rațiunei, reîntoarcerea la viața naturală, adică la agricultură. In acest program economic rațiunea se amestecă cu absurditatea. Reîntoarcerea la viața naturală! Câte cuvinte, atâtea prostii! Natura este pe planeta noastră inimicul în contra căruia trebuie să combatem, înaintea căruia, zice Nordan, nu trebuie să depunem nici o dată armele. Pentru a conserva viața noastră, trebuie să creăm condițiuni ar­tificiale complicate, să ne acoperim cor­pul, să construim case, să strângem pro­ducte etc. Pe planeta noastră omul poate trăi fără sforțări fără invențiuni și arte, ca animalul în pădure și peștele In apă, numai în câte­va insule din oceanul Pa­cific, unde domnește o primă­vară eternă și unde găsește hrana sa lesnicios în fruc­tele câtor­va arbori, iu pești și în a­­nimale.­­ Reîntoarcerea la viața naturei, înseamnă reîntoarcerea la moarte prin frig și foame. Tolstoismul își explică deci lumea și viața prin câte­va parafraze rău înțelese, absurde și contradictorii luate din Biblie; ca doctrină morală, el prescrie renunțarea la resistență contra violului și a crimei, împărțirea bunurilor și nimicirea umani­­tății prin o complectă continență. Ca doctrină socială, el­­ predică inutili­tatea științei, obligativitatea agriculturei, fără a arăta însă de unde țăranul își va lua câmpul său. Toate particularitățile intelectuale ale lui Tolstoi ne arată gradul său de de­­generescență. Iubirea sa mare pentru a­­proapele său­ este încă un semn al dege­­nerescenței sale. De asemenea și pozițiu­nea pe care o ia Tolstoi față de femei, ne arată în­destul că avem a face cu un degenerat. Un degenerat vede în o femeie o forță a naturei sinistre și atotputernice. Oferind în același timp cea mai mare vo­luptate și exercitând o acțiune destruc­toare, el tremură înaintea acestei puteri în fața căreia se află fără apărare. De­generatul erotoman se compor­ă ca fe­meia întocmai cum dipsomanul se com­portă cu băutura alcoolică. Visurile mistice ale lui Tolstoi au gă­sit pe contimporanii săi preparați pentru a le primi Nașterea și lățirea tolstois­­mului sunt imputabile stărei sufletești a cititorilor lui Tolstoi. In Anglia, morala sexuală a lui Tol­stoi a avut cel mai mare succes, căci în această țară din cauza condițiunilor eco­nomice o mulțime de fete sunt condam­nate la celibat. Sonata Kreutzer a devenit cartea de edificare a tuturor fetelor bătrâne din Anglia. In Franța se apreciază în tolstoism mai mult faptul îndepărtărei științei, în Germania nu se face caz mare de morala de abstinență a lui Tolstoi, din contră fidelii germani ai lui Tolstoi fac caz mare de vagul său­ socialism și din bolnăvi­cioasa sa filantropie. Tolstoismul a devenit un instrument, grație căruia putem măsura și compara mai bine genul și gradul de degeneres­­cență și de istorie la națiunile civilizate, unde se observă fenomenul apusului po­poarelor. B­ chiar la depozitele de unde se expedia jj­ vinurile în toată țara și a se da aceste probe ca să fie analizate. * * * D. T. Maiorescu, rectorul universităței din București, dăruind pentru biblioteca gimnaziului «Șincai» din București 320 volume de cărți și diferite reviste, minis­terul instrucțiunei îî exprimă prin foaia oficială vinele sale mulțumiri pentru a­­cest dar. * *■ • D-na Ana Th. Aman, soția decedatu­lui D. Aman, fost director al școalei de bele-arte din București, dăruind acelei școale 56 acvaforte (opere originale ale șoțului d-sale), ministerul instrucțiunei îl exprimă de asemenea vinele sale mulțu­miri pentru acest dar. * * * D. doctor Minovici a fost autorizat de către ministerul instrucțiunei publice să țină un curs liber de medicină legală și antropologie criminală la facultatea de drept din București. • « * D. doctor Petre Popovici este numit în postul de medic­ secundar la ospiciul Mă­­cuța, provizoriu până la concurs, în locul d-lui doctor Ioan D. Ghidonescu, demi­sionat. Clubul ofițerilor in rezervă iși va ține adunarea generală Duminecă, 16 i. c. la orele 8 seara. La ordinea zilei , alegerea noului comitet. DIM JUDEȚE In urma mijlocirei făcute de către di­recțiunea școalei primare de băeți No. 1 din Constanța, ministerul instrucțiunei publice și al cultelor a decis ca de Uei înainte acea școală să se numească: «Școala primară superioară ele băeți «Principele Ferdinand». Ni se scrie din Constanța. In seara de 6 Ianuarie curent a avut loc In Constanța balul dat de d. M. Koieru,pri­marul orașului nostru, in folosul săracilor. Balul a fost splendid atât prin tombola organizată de d. primar, prin concursul unui comitet de doamne, cât și prin o mare a­­fluență de lume, care s’a grăbit a răspunde la apelul făcut de d. primar. O sumă bună de bani a produs acest bal și mulți săraci vor fi ajutați. Mulți co­pii săraci de la școale vor fi anul acesta îmbrăcați. D. doctor Iosif Macovei este numit în postul vacant de medic la plasa Ialomița, din județul Dâmbovița, cu reședința in comuna Ghergani. ȘTIRILE ZILEI M. S. Regele a primit din partea M.S. Regelui Elenilor o scrisoa­e de felicitare, drept răspuns la notificarea ce i s’a fă­cut de către Augustul Nostru Suveran pentru nașterea A. S. R. Principelui Carol. * * * De asemenea M. S. Regele a primit din partea M. S. Regelui Danemarcei o scri­soare prin care­­ notifică că A. S. R. Principesa Maria, soția fiului Léü A. S. R. Principelui Valdemar, a dat naștere unui principe. • • * Direcțiunea generală a serviciului sani­tar publică prin Monitorul de azi urmă­toarea rectificare : la buletinul da mișcarea populațiunei din orașele capitale de județe pantru timpul de la 19—25 Decembre 1893, inserat In Mo­nitorul Oficial No. 227 din 11 (23) Ianua­rie 1894, trecându-se, din eroare, un mort de h­oleră in București la rubrica boalelor din cauza cărora au provenit decesele, se recti­fici, de­oare­ce nici un caz de h­oleră nu s’a mai ivit în capitală in ultimul trirestru al anului expirat. * * * Constituționalul află că dr. Felix, direc­torul serviciului sanitar superior, în urma constatărei a o mulțime de falsificări de vinari, a trimis o circulară tuturor prefec­ților să dispună a se lua probe de vinuri TIMPUL 14 IANUARIE INTEMPLARI Ars de TiÜ.—Cerșetorul Ghiță Iordache, în vârstă de 80 de ani, se adăpostea într’o magherniță de scânduri din strada Popa Chițu No. 12, unde, în lipsă de sobă, se în­­călzia cu un mangal. Azi dimineață, căzând o velnnță din patul, unde dormea cerșetorul, în mangal, s’a aprins; de la velință a luat foc și patul bietul bătrân, fiind damblagiu­, n’a putut fugi și a ars acolo, dimpreună cu maghernița. O mare hoție s’a comis zilele trecute la poșta din Bruxelles. Funcționarul poștal Boulogne a fugit cu toată poșta venind din Englitera și destinată pentru Franța. Intre scrisorile, furate se aflau vr’o 500 cu bani. In valoare totala de 20 000 de funțî ster­ling (500.000 de franci). Corăbii înecate în marea Neagră . Se anunță din Odessa. In ultimele furtuni de pe marea Neagră s’au înecat zece coră­bii încărcate cu sare și grâu. Două s’au îne­cat dimpreună cu echipagiul întreg. Echipa­­giile celor l’alte am­ scăpat pe luntri. De vr’o trei să­ptăm­âni s’a pierdut cu to­tul urma unei corabii grecești, anume Ste­­fanovici. O sinucidere dramatică. — Se anunță din Palermo : Șeful statului major din a­­ceastă garnizonă, un ofițer pe cât de mult pe atât de vrednic, colonelul conte Sapio, s-a sinucis în noaptea de 10 (22) i. e. cu o împușcătură de revolver. Peste zi avusese un violent schimb de cuvinte cu actualul comandant al trupelor siciliane, generalul di I­avriano. In urma a­­cestei certe se întorsese acasă foarte iritat și se încuiase la cabinetul său. Pe la miezul nopții o detunătură răsună în cam­era în care sa incuiase colonelul. Ordonanțele spar­­seră ușa cabinetului și găsiră pe colonelul Sapio mort. Contele Sapio era sicilian de naștere și in vârstă abia de 42 de ani. a • • DE PESTE MUNȚI Neue Freie Presse de la 14 Ianuarie pu­blică știrea că unul din cei mai meritoși institutori români al Bucovinei, d. Vasile Grigorovița, dirigintele școalei urbane din Storojineț și tatăl d-lui profesor din ca­pitală Em. Grigorovița, a fost decorat de M. S. împăratul Austriei cu Crucea de aur pentru merite didactice. DIN STRAINATATE împăcarea dintre împăratul Wilhelm și prințul Bismark se pare că va fi în cu­­rând perfectă. După cum ni se depeșează din Berlin, se asigură în cercurile Reichstagului că prințul de Bismarck va sosi la Berlin la 26 ianuarie, aniversarea naș­terei îm­păra­­tului, și va descinde în castelul imperial. • * * Ni se telegrafiază din Roma . Contra­ra știrii ziarului Italia. Papa e sănătos și a primit Mercur­ pe mai mulți prelați și familiile prințului Diano și mar­­chisului Cavalotti.* * • Cu data de erl, primim din Petersburg știrea telegrafică : împăratul a primit erî pe Sir Henry Howard, ambasadorul Angliei, care i-a prezintat scrisorile de acreditare. Și erî perechea imperială a mai primit felicitările diplomaților pentru anul nou. . * * La club,ULTIM CUVÂNT — împrumută-mi, te rog, 1.000 de franci. Eșu­are marcată din partea celui ce~ lui i se adresează cererea. — Hai să te temi. Am să fi­i dati îndărăt chiar mâine. .. Cel Vast. — Dacă-î vorba aia, mai bine voi să-o pierd eü însumi la macac. E mai sigur... Mos-Heagu. Dr. Sterie N. Ciurcu IX. Penkangass« No. 40 — Viena Consultațiuni cu celebritățile me­dicale și cu specialiștii de la Facul­­­attea de Medicină din Viena. Consultațiuni și prin corespondențe LITERE-ARTE-ȘTIINȚE Conferințele de la Atenei­.—Iată lista oficială a conferințelor ce se vor ține In anul acesta la Ateneu: Duminecă, 16 ianuarie, D. Gr. Toci­le­scu­­ Despre Traian. (Cu această oca­­ziune se va desveli bustul antic al împă­­ratului Traian adus de d. C. Esarcu din Roma). Joul, 20 ianuarie, D. Dimitrie Ne­ni­­țescu : Problemul populațiunei. Duminecă, 23 Ianuarie, D. Gr. Ventura : Originea muzicei naționale. Joul, 27 Ianuarie, C. Dimitrescu -Iași: Criza morală. Duminecă, 30 Ianuarie, D. Aurel Po­­povici: Naționalism și federalism. Joul, 3 Februarie, St. C. Michăilescu: Ideea și voința ca puteri sociale. Duminecă, 6 Februarie, C. C. Dobrescu: Zile mari din istoria contimporană a Ro­mânilor. Joul, 10 Februarie, Nic. Al. Popovici: Femeea din punctul de vedere al econo­miei naționale. Duminecă, 13 Februarie, Dem. loan Ghica: Calendarul la popoarele antichi­tății. Joul, 17 Februarie, B. Delavrancea : Revoluțiunile Românilor de peste Carpați. Duminecă, 20 Februarie. Nicolae Xe­­nopolu: Psihologia mulțimei. Joul, 24 Februarie, M. Caloianu: Ști­ința istoriei. Duminecă, 27 Februarie, G. Pallade : Lupta pentru drept. Joul, 3 Martie, P. Christeanu . Des­­voltarea forței în istoria omenirei. Duminecă, 6 Martie, Th. Speranță . Modă. Joul, 10 Martie, I. N. Iancovescu . Na­­țiune.­Patriotism. Duminecă, 13 Martie, A. Dimitrescu . Despre Macaulay. Joul, 17 Martie, D. A Teodora: Poe­zia față cu evoluția limbagiului și cu­getării. Duminecă, 20 Martie, Ionescu-Gion , Mi­hail Kogălniceanu. Marți, 22 Martie, G. C Draga: Dir obiceiurile și viața sufletească a animalelor Joul, 24 Martie, Buzoianu: Determi­nismul în istorie. Duminecă, 27 Martie, B. Missir: Evo­luțiunea dreptului. Joul, 31 Martie, Siara­­. Despre fecio­rii și fiicele noastre. Duminecă, 3 Aprilie, N. Pătrașcu : O nouă direcție în creșterea femeei române Joul, 7 Aprilie, Lupu Antonescu: Fe­meea In literatura populară. Conferințele încep in­tot­dea­una la 8 ore și jumătate seara. 1894 Tot Monitorul de azi publică ur­mătoarele : RA. LL. RR. Principele moște­nitor și Principesa Maria au pă­răsit Sigmaringen Marn­, 11 cu­rent, spre a face o vizită la Curtea Mare-Ducală de Darmstadt, unde se vor­ întâlni cu R­A. LL. RR Ducele, Ducesa și Principesele de Coburg. De acolo Altețele Lor Re­gale vor pleca Vineri, 14 curent, spre București, unde vor sosi Du­minecă, 16 curent. Principele Carol, care a rămas la Sigmaringen, se va întâlni cu Auguștii Săi Părinți la Ulm, spre reîntoarcerea in țară. Sănătatea sa este foarte bună. Ni se telegrafiază din Paris cu data de or­. Miercuri, D. Carnot a primit azi dimineață pe d. George Cantacuzino, președin­­tele Senatului României. Peste câte­va zile se va împărți în Cameră situația tesaurului. INFORMATIUNI Asupra sănătății M. S. Reginei. Monitorul oficial de azi, Joi, publică următoarea informațiune: M. S. Regina a suferit, in tim­pul din urmă, de influenca, care­­ i-a cauzat o slăbiciune destul de mare. Progresul însănătoșirea, ce începuse a se arăta in starea ge­nerală, a fost ast­fel împedicat și Maiestatea Sa nu poate umbla de­cât cu aneniință. Iată rezultatul alegerilor de el î­n Colegiul I de Tutova înscriși 264 alegători. Votanți 214. An Întrunit: D. Gr. Mateescu, candidatul par­tidului conservator, H6 voturi. D. Th. Ioan, candidatul opozițiunei, 77 voturi. D. Ion Vergolici, directorul liceului din Bârlad, voturi. Au fost și 6 buletine anulate. D. Mateescu a fost proclamat de­putat. Colegiul al III-lea de Bacă înscriși 1073 alegători. Votanți 793. Au întrunit: D. G. Donici, candidatul partidului conservator, 453 voturi, d. Iunius Leca, candidatul opozițiunei liberale, 276 voturi. Au fost 13 buletine anulate de unul alb. D. G. Doniul a fost proclamat de­putat. Liberali din Bacäu au redactat un protest in contra alegerei din Bacäu. Astă­zi s’a împărțit d-lor deputați p­roiectul de lege silvică. Noul pro­iect se ocupă în primul loc cu con­servarea pădurilor. Măsurile restric­tive, întru cât privește defrișarea, au fost întinse fără distincțiune la toate pădurile. Pășunatul este oprit cu de­săvârșire in pădurile domeniale și comunale. Asemenea se impune prin lege tuturor proprietarilor de păduri obligațiunea de a priveghea de a­­proape repopularea părților tăiate. S’au prevăzut prescripțiuni întru­cât privește paza pădurilor în contra in­cendiilor și a stricăciunilor prin in­secte. Proiectul se ocupă și cu ra­porturile dintre proprietari și proprie­tari sau dintre județe, comune și pro­prietari, pentru a ușura extragerea din pădure a materialului lemnos. Agenții însărcinați cu supravegherea pădurilor vor avea aceleași prero­gative care le are gendarmeria, li­­mitându-se, bine­înțeles, la delictele și contravențiunile pur silvice. D. ministru de resboiu va depune pe biuroul Senatului proiectul de lege pentru modificarea articolelor 1, 15, 23, 52, 53, 68, 70, 71, 73, 75, 76, 78, 125, 126, 139, 140, 141, 142, 153, 175, 180, 186, 187, 188, 194, 195, 213, 217, 223, 224, 225, 226 și 245 din Co­­dul de justiție militară. Prin noul proiect se introduce și un titlu condițional, care cuprinde înființarea consilielor de disciplină î­n regimente și care vor judeca ne­supunerile la chemare și întâiele de­zertări. D. Dimitrie Sturdza n’a întors a­­seară de la Caracal, ca convingerea că candidatura d-lui Dim. Giani n'are nici o șansă de reușită. Aflăm cu mare părere de rea În­cetarea din viață a d-lui Vasile Tosu, membru al înaltei Curți de casație. Defunctul a fost unul din membrii vechei Junime de la Iași.

Next