Timpul, iunie 1894 (nr. 119-141)
1894-06-11 / nr. 127
ANUL AL ȘASESPREZECELEA. — NO. 127 EDIȚIA A TREIA SAMBATA 1Í/23 IUNIE 1894 ABONAMENTELE ANUNCIURÍ și INSERȚII In țară pe un an............................................40 lei „ pe 6 luni.......................... . . . 20 lei „ pe 5 luni.......................................10 lei Pentru străinătate, un an...........................50 lei Redacția și Administrația — 23.STRADA DOAMNEI,23 — Un exemplar 15 Bani . . . . 0,40 . . . .2,50 . •••••» ia ..... • 5. . . " Am Paris aannciurile se primesc le Agenția Hayat, 8 Place de Bourse Linia 30 litere petit pag. IV Reclame...................... III II Redacția și Administrația 153, STRADA DOAMNEI, 23 Un exemplar 15 Bani Străinii în comerț II Am încheiat în numărul trecut spunând că, pentru a avea o vedere limpede și justă asupra chestiunii locului pe care îl ocupă străinii în comerțul nostru, trebue să căutăm deosebit pentru orașe și pentru sate raportul dintre firmele românești, israelite și străine. Tablourile întocmite de serviciul statistic general ne dau în privința aceasta următoarele deslușiri pentru anul 1889. Au fost: In comunele rurale: 11.506 firme românești; 3,884 „ israelite; 624 „ străine. In comune urbane nereședinte de județ: 1,492 firme românești; 1,037 „ israelite; 427 „ străine. In comunele urbane reședințe de județ: 7,264 firme românești; 7,557 „ israelite; 2,594 „ străine. Dacă lăsăm cu totul la o parte comunele rurale, unde lucrurile nu se pot desvolta liber din pricina stăvilirilor legale, și ținem în vedere numai comunele urbane, reședințe și nereședinte de județ, găsim următoarea situațiune: 8.756 firme românești; 8.594 „ israelite; 3.021 „ străine. Sau 11.615 firme neromânești față cu numai 8,756 firme românești. Orice comentare de prisos , comerțul la orașe, adecă adevăratul comerț, se găsește în mânile israeliților și ale străinilor. Românii sunt în minoritate. Dacă cercetăm mai adânc situatiunea, o găsim și mai gravă. In adevăr, în jumătate de țară—partea de dincolo de Milcov—comerțul e aproape întreg pe mâna israeliților și a celorlalți străini. Pe când în Muntenia, Românii tot mai domină situațiunea în comerț, în Moldova proporțiunea firmelor române e cu desăvârșire neînsemnată. Iată un mic tablou pentru orașele de dincolo de Milcov . In toată Moldova, singure trei orașe sunt în care Românii se mai țin ceva , anume : După proporțiunea la sută a firmelor române, orașul care stă mai bine în toată țara e Campu-Lungul (92.7 °/0 firme române), iar cel care stă mai béne Fălticenii (8.6 °/0 firme române). In 16 orașe, firmele românești trec peste 50 la sută din totalul firmelor, în 15 însă ele nu ajung jumătatea. Clasificațiunea orașelor după proportiunea firmelor israelite ne dă o listă în fruntea căreia stă Fălticenii (94.8 °/6 firme israelite), iar în coadă Câmpu Lungul (1.3 °/0 firme israelite). Specificate după naționalitate, fir«viaf/ rlm moto tnan / otor»panaa firme romni, firme israelite, firme străine» Băcăui ... 12. o/o — 85.60 — 2.4" „ Botoșani . . 5.7 °/0 — 92. ° 10 — 2.3 ° 0 Dorohoiu. . 7.5"/0 — 91.8 ° 4 — 0.7% Huși ... 27. o/o — 70. % — 3. oo Iași . . . .14.90/0 _ 82.20 0 _ 2.9« 0 Piatra . . . 16. °/o — 82. ° 0 — 2. ° 0 Roman . . 9.7 °/0 — 86. % — 4.3 ° 0 Fălticeni . . 3.6 °/o — 94.8 ° 0 — 16» 0 Vaslui . . . 6.7 °/0 — 89.2« o - 4.10 Galați . . . 29.10/0 _ 42.5oo — 28.460 Fir, rom. Fir, israelite Fir, străine Focșani .... 54.8 °/0 40.5»/0 4.76/0 Tecuci .... 55.30/c 30.6»/0 14.16/0 Bâriad . . . . 39.26/0 53% 7.8»/0 5,740 din județul Ilfov, pentru care nu s-au putut aduna date) se împart astfel: Poate vedea oricine, din cifrele pe care le-am dat mai sus, cât de îngrijitoare e situațiunea și cât de mult merită atențiunea noastră a tuturor. Pericolul care ne amenință se vede destul de limpede și el e mai mare decât și-l putea oricine închipui. Fie ca acest început de cunoaștere a faptelor să îndemne pe toți oamenii noștri politici a studia serios chestiunea. Românești ........................19,885 Israelite.................................12,479 Armene............................. 370 Grece................................. 1.637 Bulgare............................ 629 Serbe................................. 223 Ruse.................................... 104 Polone............................... 38 Austriaca........................ 347 Ungare............................... 32 Germane.......................... 347 Franceze.......................... 38 Italiane............................... 21 Turce................................. 124 Spaniole............................ 1 Engleze............................... 10 Elvețiane........................... 2 Mai multe naționala un loc 98 TELEGRAME Din Camera franceză Paris, 21 Iunie. * . . Generalul Mercier a răspuns la Cameră unei invebări în privința accidentului recent din lagărul Châlons. D-sa a zis că se caută un nou material de artilerie care să prezinte o garanție în contra repetirii unor asemenea accidente. Camera a adoptat proiectul ce tinde a forma cu rezerviștii și caii rechiziționați 2 regimente de rezervă. Căile ferate din Nord-estul Elveției Berna, 21 Iunie. Consiliul de stat. Propunerea d-lui Hoesch ce tinde a revoca aprobarea statutelor căii ferate Nord-Est a fost retrasă. D. Zemps, șeful departamentului căilor ferate declarase că consiliul federal respinge această propunere, însă că va prezintă adunării federale un proiect care să remedieze abuzurile din administrația acestei linii și care să reguleze reprezentarea publică, astfel încât în conflictele dintre interesele particulare și interesele generale, acestea din urmă să predomine. Din armata austro-ungară Viena, 21 iunie. Generalul Emanuel Merta, sub-șeful Statului major, este Însărcinat cu funcțiunea de comandant al corpului 9-lea de armata la Iosifstandt. Generalul Emil Gattenberg este numit sub-șef al Statului major. Din Camera italiană. Procesul băncii romane. Roma, 21 iunie. Camera a continuat discuția măsurilor financiare. Garda de poliție, care a asistat la perchezițiile băncii romane, a depus la proces că multe din documentele găsite în biroul d-lui Taulonga au fost sustrase de poliție. Advocații părții civile vor începe Sâmbătă pledoariile lor. Finanțele sârbești Belgrad, 21 Iunie. Convențiunea între guvernul sârbesc și reprezentanții bondholdersilor străini a fost iscălită azi. Intre Turcia și Muntenegru Cetinje, 21 Iunie. Colonelul Rifaat bey a fost numit membru al comisiunii turco-muntenegreană în locul lui Kerim Pașa. Guvernul a chemat pe ministrul Plamenatz și va numi un comisar cu un grad corespunzător cu al lui Rifaat bey. Călătoria Împăratului Wilhelm II la Nord. Berlin, 21 iunie. Ambasadorul comite de Eulenburg și ministrul Kinderlen-Waechter vor însoți pe împăratul în călătoria din Nord. Inundațiile. Ratibor, 21 Iunie. De ori apele Oderului s’au urcat la 1 m. 50. Breslau, 21 Iunie. In urma unor ploi mari, apele au trecut peste zăgazuri și s’au revărsat peste linia ferată Press-Dredlitz. Serviciul mărfurilor este întrerupt. Recolta in Ungaria. Budapesta, 21 Iunie. Raportul asupra stării culturilor la 15 Iunie zice că din cauza timpului rău, a frigului, a zăpezilor parțiale și a grindinei, recoltele au fost foarte vătămate. Grâul, secara, orzul și ovăzul de vară promit o recoltă mediocră. Orzul de iarnă este mai abundent, însă este în parte topit. Situația la Timbuctu, Paris, 21 iunie. O telegramă a guvernatorului Sudanului anunță că situațiunea este foarte bună la Timbuctu. Două posturi nou! au fost stabilite în vecinătate. Supunerile continuă. Y tt Programul „Delfinului Pe căldurile cele mari, peștii, în loc să stea în apă și să se răcorească, au, se vede, obiceiul să scoată capul. Astfel chiar Delfinul (un dobitoc mare, zice dicționarul—a nu se confunda cu «un mare dobitoc»—care se aseamănă cu peștele) s’a hotărît să apară în București în toate zilele. Câțiva ziariști, cu undița în mână, s’au legat de sărmanul Delfin și s’au apucat să-l întrebe imediat: «Mă rog, cine ești d-ta? ce vrei d-ta? care este programul d-tale ?n Delfinul ar fi putut foarte bine să răspunză : «Asta e treaba mea»—sau :« Programul meu stă scris chiar pe fruntea mea; de vreme ce fac parte din familia peștilor, am să înot între două ape». Dar Delfinul a fost foarte cuviincios și răspunde eri seară în apariția sa a 4-a: «Știm ce scrim și cum (?) lecțiile toate sunt de prisos. Ne vom urma înainte (?), urmând un singur program cel mai bun, programul bunei cuviințe, al urbanităței și al lipsei de trivialități în ziarul nostru !» Bravo, Delfinule, puiule, așa te voia ! Urmează-te înainte, precum zici, căci nimic nu e mai frumos decât să vezi un Delfin cu un program împărțit în trei secțiuni, și anume: 1) . Programul bunei cuviințe. 2) . Programul urbanității. 3) . Programul lipsei de trivialități. Tot a știut ce a spus bată i sănătatea de La Fontaine, când a scris într-o fabulă că adevărul a eșit din fundul unui puț. De unde puteați să iasă buna-cuviință, cu urbanitatea și lipsa de trivialitate, decât tot din apă pe spinarea Delfinului ! Și o să vedeți că are să se fie de vorbă și că n’are să vorbească de cât per vous cu toată lumea. Spre exemplu, istorisind prinderea bandiților din Dolj, Delfinul are să scrie: «Domnul Mărunțelu și cu d. Georges Popa vor fi confruntați cu d. Sdrelea , iar la buletinul meteorologic va spune: «Baromerul a bine-voit a se urca astăzi. Ii mulțumim din suflet». Acum o simplă rugăciune din partea mea. De vreme ce Delfinul e decis să inaugureze programul bunei cuviințe, urbanitățel, etc., să facă un sacrificiu, să șteargă din capul ziarului frazele: « Manuscrisele nu se înapoiază; corespondențele neplătite se refuzăm și să ia nobila hotărîre de a înapoia manuscrisele și de a nu înapoia corespondențele! Te rog, Delfinule, fă’mi hatârul ăsta în numele programului täu. Știucă. Moptarea punctul căsătoriei civile de Camera magnaților unguri (Prin fii telegrafi,) Majoritate de 4 voturi. — Declarațiunea cardinalului Vaszary.—Ovațiuni Budapesta, 21 Iunie. Camera magnaților a adoptat legea asupra căsătoriei civile cu 128 voturi contra 124. Budapesta, 21 iunie. Rezultatul scrutinului asupra legei căsătoriei civile la Camera magnaților a fost primit de stânga cu entuziasm. Președintele a anunțat că discuția specială va începe mâine. Cardinalul Vaszary a declarat că episcopii nu vor mai lua parte la discuția pe articole și nu vor căuta să facă mai puțin rea alege rea. Ședința a fost apoi ridicată. Magnații partizani ai reformei și miniștrii au fost primiți pe stradă cu manifestațiuni entuziaste ale unei mulțimi enorme O conferință a partidului liberal a avut loc aseară cu ocaziunea aniversării a 70-a a președintelui Podmanitzky, care a fost salutat cu ovațiuni călduroase. D. Podmanitzky a răspuns felicitărilor d-lui Wekerle și a reamintit succesul partidului liberal. A sfârșit strigând: «Trăiască Majestatea Sa regele nostru, Suveranul cel mai constituțional, și guvernul său !» (Éljen entuziaste). D-nii Wekerle și Szilagyi au fost aclamați în mod călduros la clubul liberal. Telegrame sosite din toate părțile țării exprimă satisfacțiunea pentru adoptarea legii. Urmașul d-lui de Giers? Sănătatea d-lui de Giers inspiră îngrijiri. — Chestia urmașului d-lui de Giers. — D. Sinowjeff la Petersburg. — Sinowjeff sau Șișkin ? Pester Lloyd primește din Petersburg, cu data de 13 iunie curent, o interesantă corespondență asupra sănătătei d-lui de Giers, ministrul de externe al Rusiei, care, după cum se știe, suieră deja de un timp îndelungat de o gravă boală. Corespondentul ziarului pestan scrie că de vr'o trei zile starea sănătății d-lui de Giers inspiră din nou serioase îngrijiri și că acum mai mult ca oricând are nevoe de o desăvârșită liniște. Chiar funcționarii superiori ai ministerului de externe, cari până acum veneau neîmpedecați în contact cu șeful lor, azi numai în cazuri de tot urgente și cu o prealabilă înștiințare în scris pot fi primiți. Boala d-lui de Giers aduce deci azi din nou la ordinea zilei chestiunea urmașului său, — chestiune care deja de multe ori a dat prilej presei străine de a face fel de fel de conjecturi. Și, de astă dată, e de remarcat în această chestiune mai ales faptul că consilierul intim Linowjeff, actual ministru plenipotențiar al Rusiei la Stokholm, se află la Petersburg, unde face cercetări în arhiva ministerului de externe. D. Sinowjeff, care e un intim amic al dlui de Giers, e în același timp și un partizan al școalei politico-diplomatice giersiane. Se poate conchide din acestea că d. Sinowjeff e destinat a ocupa un important post în ministerul de externe. Afară de aceasta la Petersburg e acreditat svonul că consilierul intim Șișkin, actual ajutor și locțiitor al d-lui de Giers, n’ar adera la principiile politicei șefului său, fapt care P ar impede ca de a lua locul d-lui de Giers, rămânând să fie, la timp, ocupat de d. Linowjeff. Eastern. Reducerea tarifelor pentru grâne RUSIA (Prin fir telegrafii) — Atitudinea guvernului rus — St. Petersburg, 21 Iunie. La prima ședință a comisiunei pentru tarifele transporturilor grânelor, cestiunea reducerea tarifelor a obținut o mică majoritate. Minoritatea a exprimat convingerea că reducerea nu va îmbunătăți nici decum situațiunea economică a producțiunilor cerealelor. Ministrul financelor a declarat că guvernul nu va consimți la reducere decât dacă capătă convingerea că scăderea inevitabilă a veniturilor căilor ferate ar profita într’adevăr producătorilor de cereale. Antonii atestatord contra d-lui Crispi Paul Lega, numit și Marat, individul care a atentat la viața d-lui Crispi, se bucură, după cum anunță ziarele italiene, de cea mai deplină sănătate, mănâncă și bea cu mare poftă. Când păzitorii închisorei i-au prezintat o farfurie cu supă, Paul Sega a zis: «Vedeți, ce bine e să te lase să mănânci și să nu plătești nimic — ce deliciü ! Am casă și servitori, ce-mi trebue mai mult ? Dar voi, sclavi ai foamei, sunteți de compătimit pentru minima voastră plată !». Anarhistul Iți face impresiunea unui isteric. Dealtmintrele adoarme, liniștit ca un buștean, toată noaptea. Poliția cercetează izvorul mijloacelor sale materiale, fără ca până acum să fi găsit vreun raport între ele și diferitele grupări anarhiste din Romagna. In patria sa, Lega era cunoscut pentru vriciunea sa și are reputația de «Pierde vară». La Vatican se povestește că Papa, când i-a comunicat monsegniorele Angeli știrea despre atentat, ar fi strigat: «Laudă Domnului, că atentatul a fost împedicat. Guvernele Își pot aduce aminte de enciclica mea asupra pericolelor care amenință societatea». Marți, zice ,Figaro, i s’a luat un nou interogatorul, care a durat două ore. Lega s’a plâns de mai multe ori de plictiseala ce pricinuesc întrebările indiscrete. — Ce aveți d-voastră să vă ocupați, a zis el supărat, de familia și de relațiunile mele? V’am spus tot ce aveam de spus. Am mărturisit, fiindcă am fost prins asupra faptului. Acum, lăsați-mi în pace. Lega a povestit rece și liniștit cum i-a venit ideia de a atenta la viața d-lui Crispi și cum și-a pus proiectul în execuțiune. A declarat că, ca orice bun anarhist cum se măgulește că este el, n’a primit mandat de la nimeni. A lucrat pe propria lui socoteală și n’are complici. Plecase din Bolonia cu o săptămână mai înainte și a mers pe jos până la Falconara, lângă Ancona. — Dar de ce voiai să omori pe d. Crispi ? l’a întrebat judecătorul de instrucție. Aveai ceva personal contra primului ministru? — Personal, nu. Nu văzusem nici o dată înainte și n’am avut dar averi cu nici unul din ai săi. Dar socotesc că în Sicilia el a poruncit să omoare femeile și copiii, că, în sfârșit, în biata Italie, sunt oameni cari mor de foame din pricina lui! Lega e de un sânge rece extraordinar și zice că dacă ar avea ocazie să facă a doua oară ceea ce a făcut, ar face-o bucuros, dar, adaugă surîzând, «cu mai multă dibăcie». E un spirit exaltat, dar de o inteligență mărginită și fără cultură, cum se dovedește din notele pe care le scria pe marginea gazetelor. A cerut mai multe ziare ca să vază ce se scrie despre el. Poliția ii caută complicii, dar până acum nu a putut descoperi nimic — Lega venise pentru prima oară la Roma. ----------------------------------------------------- Situația în Maroc (Prin fir telegrafic) Recunoașterea Sultanului și respunsul ministrului de externe marocan. — Plata despăgubirei de resboiü către Spania. Tanger, 21 iunie. Ministrul afacerilor străine a răspuns scrisorilor reprezentanților străini, prin care au recunoscut pe Sultan, și a exprimat dorința de a merge la Rabat, deoarece Sultanul, trebuind să se ducă la Fez, nu poate să o primească. Ministrul a prevenit pe reprezentantul Spaniei că o parte din fondul pentru despăgubirea de răsboiut a fost trimisă la Marakech, împrejurările actuale întârzie plata, însă, dacă Spania dorește, se vor acorda fondurile din Marokeh pe riscul și pericolul său. Povestire științifică Cultura electrică Diferitele metode de electro-cultură se cuprind într-una din clasele următoare: 1. Electrizarea prin mijlocul curenților produși de pile; 2. Electrizarea prin mijlocul curenților produși de mașine; 3. Electrizarea prin Întrebuințarea electricităței atmosferice. Primele experiențe — atâta cât e cu putință să fie cineva afirmativ în chestiunile de prioritate—de electrocultură prin pile sunt datorite unui îndemânatec agricultor francez, d. Barrat, decorat cu prima de onoare pentru mica cultură în Lot-et-Garonne. Iată în ce termeni expune acest agricultor interesantele sale studii: Aceste încercări, pe care cugetam să le păstrez pentru mine, au fost confirmate de experiențele executate în Rusia, în guvernământul Pskov, și publicate de către d. Spechnew. In mai multe rânduri am aplicat electricitatea in diferite culturi în onoare in țara noastră: grâu, cânepă, tutun, cartofi, pătlăgele și anghinari. In 1891 și 1892 am supus influenței fluidului plantațiuni de pătlăgele, de cartofi și de cânepă. Cânepa cuprinsă în suprafața atinsă de curentul electric prezintă o deosebire, în lungimea cotorului, de 0 m, 30 până la