Timpul, iunie 1894 (nr. 119-141)

1894-06-11 / nr. 127

ANUL AL ȘASE­SPRE­ZECELEA. — NO. 127 E­DIȚIA A TREIA SAMBATA 1Í/23 IUNIE 1894 ABONAMENTELE ANUNCIURÍ și INSERȚII In țară pe un an............................................40 lei „ pe 6 luni.......................... . . . 20 lei „ pe 5 luni.......................................10 lei Pentru străinătate, un an...........................50 lei Redacția și Administrația — 23.STRADA DOAMNEI,23 — Un exemplar 15 Bani . . . . 0,40 . . . .2,50 . •••••» ia ..... • 5. . . " Am Paris aannciurile se primesc le Agenția Hayat, 8 Place de­­ Bourse Linia 30 litere petit pag. IV Reclame...................... III II Redacția și Administrația 153, STRADA DOAMNEI, 23 Un exemplar 15 Bani Străinii în comerț II Am încheiat în numărul tre­cut spunând că, pentru a avea o vedere limpede și justă asupra chestiunii locului pe care îl ocupă străinii în comerțul nostru, trebue să căutăm deosebit pentru orașe și pentru sate raportul dintre fir­mele românești, israelite și străine. Tablourile întocmite de serviciul statistic general ne dau în privința aceasta următoarele deslușiri pen­tru anul 1889. Au fost: In comunele rurale: 11.506 firme românești; 3,884 „ israelite; 624 „ străine. In comune urbane nereședinte de județ: 1,492 firme românești; 1,037 „ israelite; 427 „ străine. In comunele urbane reședințe de județ: 7,264 firme românești; 7,557 „ israelite; 2,594 „ străine. Dacă lăsăm cu totul la o parte comunele rurale, unde lucrurile nu se pot des­volta liber din pricina stăvilirilor legale, și ținem în ve­dere numai comunele urbane, re­ședințe și nereședinte de județ, gă­sim următoarea situațiune: 8.756 firme românești; 8.594 „ israelite; 3.021 „ străine. Sau 11.615 firme neromânești față cu numai 8,756 firme româ­nești. Ori­ce comentar­e de prisos , comerțul la orașe, adecă adevăra­tul comerț, se găsește în mânile israeliților și ale străinilor. Româ­nii sunt în minoritate. Dacă cercetăm mai adânc situa­­tiunea, o găsim și mai gravă. In adevăr, în jumătate de țară—par­tea de dincolo de Milcov—comer­țul e aproape întreg pe mâna is­raeliților și a celor­l­alți străini. Pe când în Muntenia, Românii tot mai domină situațiunea în comerț, în Moldova proporțiunea firmelor române e cu desăvârșire neîn­semnată. Iată un mic tablou pentru ora­șele de dincolo de Milcov . In toată Moldova, singure trei orașe sunt în care Românii se mai țin ceva , anume : După proporțiunea la sută a fir­melor române, orașul care stă mai bine în toată țara e Cam­pu-Lungul (92.7 °/0 firme române), iar cel care stă mai béne Fălticenii (8.6 °/0 firme române). In 16 orașe, firmele ro­mânești trec peste 50 la sută din totalul firmelor, în 15 însă ele nu ajung jumătatea. Clasificațiunea orașelor după pro­­portiunea firmelor israelite ne dă o listă în fruntea căreia stă Fălti­cenii (94.8 °/6 firme israelite), iar în coadă Câmpu­ Lungul (1.3 °/0 firme israelite). Specificate după naționalitate, fir­«vi­af/­ rlm m­oto tnan / o­to­r»p­a­na­­a firme rom­­ni, firme israelite, firme străine» Băcăui ... 12. o/o — 85.6­­0 — 2.4" „ Botoșani . . 5.7 °/0 — 92. ° 10 — 2.3 ° 0 Dorohoiu. . 7.5"/0 — 91.8 ° 4 — 0.7% Huși ... 27. o/o — 70. % — 3. oo Iași . . . .14.90/0 _ 82.20 0 _ 2.9« 0 Piatra . . . 16. °/o — 82. ° 0 — 2. ° 0 Roman . . 9.7 °/0 — 86. % — 4.3 ° 0 Fălticeni . . 3.6 °/o — 94.8 ° 0 — 1­6» 0 Vaslui . . . 6.7 °/0 — 89.2« o - 4.1­0 Galați . . . 29.10/0 _ 42.5oo — 28.460 Fir, rom. Fir, israelite Fir, străine Focșani .... 54.8 °/0 40.5»/0 4.76/0 Tecuci .... 55.30/c 30.6»/0 14.16/0 Bâriad . . . . 39.26/0 53% 7.8»/0 5,740 din județul Ilfov, pentru care nu s-au putut aduna date) se îm­part ast­fel: Poate vedea ori­cine, din cifrele pe­ care le-am dat mai sus, cât de îngrijitoare e situațiunea și cât de mult merită atențiunea noastră a tuturor. Pericolul care ne amenință se vede destul de limpede și el e mai mare de­cât și-l putea ori­cine închipui. Fie ca acest început de cunoa­ștere a faptelor să îndemne pe toți oamenii noștri politici a studia se­rios chestiunea. Românești ........................19,885 Israelite.................................12,479 Armene............................. 370 Grece................................. 1.637 Bulgare............................ 629 Serbe................................. 223 Ruse.................................... 104 Polone............................... 38 Austriaca........................ 347 Ungare............................... 32 Germane.......................... 347 Franceze.......................... 38 Italiane............................... 21 Turce................................. 124 Spaniole............................ 1 Engleze............................... 10 Elvețiane........................... 2 Mai multe naționa­la un loc 98 TELEGRAME Din Camera franceză Paris, 21 Iunie. * . . Generalul Mercier a răspuns la Cameră unei in­vebări în privința accidentului recent din lagărul Châlons. D-sa a zis că se caută un nou material de artilerie care să prezinte o garanție în contra repetirii unor asemenea accidente. Camera a adoptat proiectul ce tinde a forma cu rezerviștii și caii rechiziționați 2 regimente de rezervă. Căile ferate din Nord-estul Elveției Berna, 21 Iunie. Consiliul de stat. Propunerea d-lui Hoesch ce tinde a revoca aprobarea statutelor căii ferate Nord-Est a fost retrasă. D. Zemps, șeful departamentului căilor ferate declarase că consiliul federal respinge această propu­nere, însă că va prezintă adunării federale un proiect care să remedieze abuzurile din administrația acestei linii și care să reguleze reprezentarea publică, ast­fel în­cât în con­flictele dintre interesele particulare și inte­resele generale, acestea din urmă să pre­domine. Din armata austro-ungară Viena, 21 iunie. Generalul Emanuel Merta, sub-șeful Sta­tului major, este Însărcinat cu funcțiunea de comandant al corpului 9-lea de armata la Iosifstandt. Generalul Emil Gattenberg este numit sub-șef al Statului major. Din Camera italiană.­­ Procesul băn­­cii romane. Roma, 21 iunie. Camera a continuat discuția măsurilor fi­nanciare. Garda de poliție, care a asistat la perche­zițiile băncii romane, a depus la proces că multe din documentele găsite în bi­roul d-lui Taulonga au fost sustrase de poliție. Advocații părții civile vor începe Sâmbătă pledoariile lor. Finanțele sârbești Belgrad, 21 Iunie. Convențiunea între guvernul sârbesc și re­prezentanții bondholdersilor străini a fost is­călită azi. Intre Turcia și Muntenegru Cetinje, 21 Iunie. Colonelul Rifaat bey a fost numit membru al comisiunii turco-muntenegreană în locul lui Kerim Pașa. Guvernul a chemat pe mi­nistrul Plamenatz și va numi un comisar cu un grad corespunzător cu al lui Rifaat bey. Călătoria Împăratului Wilhelm II la Nord. Berlin, 21 iunie. Ambasadorul comite de Eulenburg și mi­nistrul Kinderlen-Waechter vor însoți pe îm­păratul în călătoria din Nord. Inundațiile. Ratibor, 21 Iunie. De ori apele Oderului s’au urcat la 1 m. 50. Breslau, 21 Iunie. In urma unor ploi mari, apele au trecut peste zăgazuri și s’au revărsat peste linia ferată Press-Dredlitz. Serviciul mărfurilor este întrerupt. Recolta in Ungaria. Budapesta, 21 Iunie. Raportul asupra stării culturilor la 15 Iunie zice că din cauza timpului rău, a fri­gului, a zăpezilor parțiale și a grindinei, re­coltele au fost foarte vătămate. Grâul, se­cara, orzul și ovăzul de vară promit o re­coltă mediocră. Orzul de iarnă este mai a­­bundent, însă este în parte topit. Situația la Timbuctu, Paris, 21 iunie. O telegramă a guvernatorului Sudanului anunță că situațiunea este foarte bună la Timbuctu. Două posturi nou! au fost sta­bilite în vecinătate. Supunerile continuă. Y tt Programul „Delfinului Pe căldurile cele mari, peștii, în loc să stea în apă și să se răcorească, au, se vede, obiceiul să scoată capul. Ast­fel chiar Delfinul (un dobitoc mare, zice dic­ționarul—a nu se confunda cu «un mare dobitoc»—care se aseamănă cu peștele) s’a hotărît să apară în București în toate zilele. Câți­va ziariști, cu undița în mână, s’au legat de sărmanul Delfin și­­ s’au apucat să-l întrebe imediat: «Mă rog, cine ești d-ta? ce vrei d-ta? care este progra­mul d-tale ?n Delfinul ar fi putut foarte bine să răs­­punză : «Asta e treaba mea»—sau :« Pro­gramul meu stă scris chiar pe fruntea mea; de vreme ce fac parte din familia peștilor, am să înot între două ape». Dar Delfinul a fost foarte cuviincios și răspunde eri seară în apariția sa a 4-a: «Știm ce scrim și cum (?) lecțiile toate sunt de prisos. Ne vom urma înainte (?), urmând un singur program cel mai bun, programul bunei cuviințe, al urbanităței și al lipsei de trivialități în ziarul nostru !» Bravo, Delfinule, puiule, așa te voia ! Urmează-te înainte, precum zici, căci ni­mic nu e mai frumos de­cât să vezi un Delfin cu un program împărțit în trei secțiuni, și anume: 1) . Programul bunei cuviințe. 2) . Programul urbanității. 3) . Programul lipsei de trivialități. Tot a știut ce a spus bată­ i sănătatea de La Fontaine, când a scris într-o fabulă că adevărul a eșit din fundul unui puț. De unde puteați să iasă buna-cuviință, cu urbanitatea și lipsa de trivialitate, de­cât tot din apă pe spinarea Delfinului ! Și o să vedeți că are să se fie de vorbă și că n’are să vorbească de cât per vous cu toată lumea. Spre exemplu, istorisind prinderea bandiților din Dolj, Delfinul are să scrie: «Domnul Mărunțelu și cu d. Georges Popa vor fi confruntați cu d. Sdrelea , iar la buletinul meteoro­logic va spune: «Barome­rul a bine-voit a se urca astă­zi. Ii mulțumim din suflet». Acum o simplă rugăciune din partea mea. De vreme ce Delfinul e decis să inaugureze programul bunei cuviințe, ur­­banitățel, etc., să facă un sacrificiu, să șteargă din capul ziarului frazele: « Manu­scrisele nu se înapoiază; corespondențele neplătite se refuzăm și să ia nobila ho­­tărîre de a înapoia manuscrisele și de a nu înapoia corespondențele! Te rog, Delfinule, fă’mi hatârul ăsta în numele programului täu. Știucă. Moptarea punctul căsătoriei civile de Camera magnaților unguri (Prin fii telegrafi,­) Majoritate de 4 voturi. — Declarațiunea cardinalului Vaszary.—Ovațiuni Budapesta, 21 Iunie. Camera magnaților a adoptat legea asupra căsătoriei civile cu 128 voturi contra 124. Budapesta, 21 iunie. Rezultatul scrutinului asupra legei că­sătoriei civile la Camera magnaților a fost primit de stânga cu entuziasm. Președin­tele a anunțat că discuția specială va începe mâine. Cardinalul Vaszary a declarat că epis­copii nu vor mai lua parte la discuția pe articole și nu vor căuta să facă mai pu­țin rea a­lege rea. Ședința a fost apoi ridicată. Magnații partizani ai reformei și mi­niștrii au fost primiți pe stradă cu manifes­­tațiuni entuziaste ale unei mulțimi enorme O conferință a partidului liberal a avut loc aseară cu ocaziunea aniversării a 70-a a președintelui Podmanitzky, care a fost salutat cu ovațiuni călduroase. D. Pod­manitzky a răspuns felicitărilor d-lui We­­kerle și a reamintit succesul partidului liberal. A sfârșit strigând: «Trăiască Ma­­jestatea Sa regele nostru, Suveranul cel mai constituțional, și guvernul său !» (Éljen entuziaste). D-nii Wekerle și Szilagyi au fost acla­mați în mod călduros la clubul liberal. Telegrame sosite din toate părțile țării exprimă satisfacțiunea pentru adoptarea legii. Urmașul d-lui de Giers? Sănătatea d-lui de Giers inspiră îngri­jiri. — Chestia urmașului d-lui de Giers. — D. Sinowjeff la Pe­tersburg. — Sinowjeff sau Șișkin ? Pester Lloyd primește din Petersburg, cu data de 13 iunie curent, o interesantă corespondență asupra sănătătei d-lui de Giers, ministrul de externe al Rusiei, care, după cum se știe, suieră deja de un timp îndelungat de o gravă boală. Corespondentul ziarului pestan scrie că de vr'o trei zile starea sănătății d-lui de Giers inspiră din nou­ serioase îngrijiri și că acum mai mult ca ori­când are nevoe de o desăvârșită liniște. Chiar funcționarii superiori ai ministerului de externe, cari până acum veneau neîmpedecați în contact cu șeful lor, azi numai în cazuri de tot urgente și cu o prealabilă înștiințare în scris pot fi primiți. Boala d-lui de Giers aduce deci azi din nou la ordinea zilei chestiunea urmașului său, — chestiune care deja de multe ori a dat prilej presei străine de a face fel de fel de conjecturi. Și, de astă dată, e de remarcat în a­­ceastă chestiune mai ales faptul că con­silierul intim Linowjeff, actual ministru plenipotențiar al Rusiei la Stokholm, se află la Petersburg, unde face cercetări în arh­iva ministerului de externe. D. Si­nowjeff, care e un intim amic al d­lui de Giers, e în același timp și un partizan al școalei politico-diplomatice giers­iane. Se poate conchide din acestea că d. Sinowjeff e destinat a ocupa un impor­tant post în ministerul de externe. Afară de aceasta la Petersburg e acre­ditat svonul că consilierul intim Șișkin, actual ajutor și loc­țiitor al d-lui de Giers, n’ar adera la principiile politicei șefului său, fapt care P ar impede ca de a lua lo­cul d-lui de Giers, rămânând să fie, la timp, ocupat de d. Linowjeff. Eastern. Reducerea tarifelor pentru grâne RUSIA (Prin fir telegrafii­) — Atitudinea guvernului rus — St. Petersburg, 21 Iunie. La prima ședință a comisiunei pentru tarifele transporturilor grânelor, cestiunea reducerea tarifelor a obținut o mică ma­joritate. Minoritatea a exprimat convingerea că reducerea nu va îmbunătăți nici de­cum situațiunea economică a producțiunilor ce­realelor. Ministrul financelor a declarat că gu­vernul nu va consimți la reducere de­cât dacă capătă convingerea că scăderea ine­vitabilă a veniturilor căilor ferate ar pro­fita într’adevăr producătorilor de ce­reale. Antonii atestatord contra d-lui Crispi Paul Lega, numit și Marat, individul care a atentat la viața d-lui Crispi, se bucură, după cum anunță ziarele italiene, de cea mai deplină sănătate, mănâncă și bea cu mare poftă. Când păzitorii închisorei i-au prezintat o farfurie cu supă, Paul Sega a zis: «Vedeți, ce bine e să te lase să mănânci și să nu plătești nimic — ce deliciü ! Am casă și servitori, ce-mi trebue mai mult ? Dar voi, sclavi ai foamei, sunteți de com­pătimit pentru minima voastră plată !». Anarh­istul Iți face impresiunea unui isteric. Dealtmintrele a­doarme, liniștit ca un buștean, toată noaptea. Poliția cercetează izvorul mijloacelor sale materiale, fără ca până acum să fi găsit vre­un raport între ele și diferitele grupări anarh­iste din Romagna. In patria sa, Lega era cunoscut pentru vriciunea sa și are reputația de «Pierde vară». La Vatican se povestește că Papa, când i-a comunicat monsegniorele Angeli știrea despre atentat, ar fi strigat: «Laudă Dom­nului, că atentatul a fost împedicat. Gu­vernele Își pot aduce aminte de enciclica mea asupra pericolelor care amenință so­cietatea». Marți, zice ,Figaro, i s’a luat un nou interogatorul, care a durat două ore. Lega s’a plâns de mai multe ori de plic­tiseala ce­­ pricinuesc întrebările in­discrete. — Ce aveți d-voastră să vă ocupați, a zis el supărat, de familia și de relațiunile mele? V’am spus tot ce aveam de spus. Am mărturisit, fiind­că am fost prins asupra faptului. Acum, lăsați-mi în pace. Lega a povestit rece și liniștit cum i-a venit ideia de a atenta la viața d-lui Crispi și cum și-a pus proiectul în execuțiune. A declarat că, ca ori­ce bun anarh­ist cum se măgulește că este el, n’a primit mandat de la nimeni. A lucrat pe propria lui socoteală și n’are complici. Plecase din Bolonia cu o săptămână mai înainte și a mers pe jos până la Falconara, lângă Ancona. — Dar de ce voiai să omori pe d. Crispi ? l’a întrebat judecătorul de in­strucție. Aveai ceva personal contra pri­mului ministru? — Personal, nu. Nu­­ văzusem nici o dată înainte și n’am avut dar averi cu nici unul din ai săi. Dar socotesc că în Sicilia el a poruncit să omoare femeile și copiii, că, în sfârșit, în biata Italie, sunt oameni cari mor de foame din pri­cina lui! Lega e de un sânge rece extra­ordinar și zice că dacă ar avea ocazie să facă a doua oară ceea ce a făcut, ar face-o bucuros, dar, adaugă surîzând, «cu mai multă di­băcie». E un spirit exaltat, dar de o inteli­gență mărginită și fără cultură, cum se dovedește din notele pe care le scria pe marginea gazetelor. A cerut mai multe ziare ca să vază ce se scrie despre el. Poliția ii caută complicii, dar până acum nu a putut descoperi nimic — Lega venise pentru prima oară la Roma. ---------------------------­--------------------------­ Situația în Maroc (Prin fir telegrafic) Recunoașterea Sultanului și respunsul ministrului de externe marocan. — Plata despăgubirei de resboiü către Spania. Tanger, 21 iunie. Ministrul afacerilor străine a răspuns scrisorilor reprezentanților străini, prin care au recunoscut pe Sultan, și a ex­primat dorința de a merge la Rabat, de­­oare­ce Sultanul, trebuind să se ducă la Fez, nu poate să o primească. Ministrul a prevenit pe reprezentantul Spaniei că o parte din fondul pentru des­păgubirea de răsboiut a fost trimisă la Marakech, împrejurările actuale întârzie plata, însă, dacă Spania dorește, se vor acorda fondurile din Marokeh pe riscul și pericolul său. Povestire științifică Cultura electrică Diferitele metode de electro-cultură se cuprind într-una din clasele următoare: 1. Electrizarea prin mijlocul curenților produși de pile; 2. Electrizarea prin mijlocul curenților produși de mașine; 3. Electrizarea prin Întrebuințarea elec­­tricităței atmosferice. Primele experiențe — atâta cât e cu pu­tință să fie cine­va afirmativ în chestiunile de prioritate—de electro­cultură prin pile sunt datorite unui îndemânatec agricultor francez, d. Barrat, decorat cu prima de o­­noare pentru mica cultură în Lot-et-Garonne. Iată în ce termeni expune acest agri­cultor interesantele sale studii: Aceste încercări, pe care cugetam să le păstrez pentru mine, au fost confirmate de experiențele executate în Rusia, în guvernământul Pskov, și publicate de către d. Spechnew. In mai multe rânduri am aplicat elec­tricitatea in diferite culturi în onoare in țara noastră: grâu, cânepă, tutun, cartofi, pătlăgele și anghinari. In 1891 și 1892 am supus influenței fluidului plantațiuni de pătlăgele, de cartofi și de cânepă. Cânepa cuprinsă în suprafața atinsă de curentul electric prezintă o deosebire, în lungimea cotorului, de 0 m, 30 până la

Next