Timpul, ianuarie 1895 (nr. 1-24)
1895-01-14 / nr. 11
ANUL AL ȘAPTUSPREZECELEA. — No. 11 . ABONAMENTELE .....................................40 lei .................................20 lei .................................10 lei un an......................50 lei Redacția și Administrația — 23, STRADA DOAMNEI, 23 — Axl esenrplar 15 Bani In țară pe un an „ pe 6 luni „ pe 3 luni Pentru streinătate, ..... ..... RĂNI ASCUNSE Se observă de câtva timp la liberali o stare de extremă nervozitate. Nu e chip să le amintești cel mai mic lucru din trecutul lor, fără să se deslănțuiască numai decât o furtună, și urîtă și caraghioasă. In ședința de aseară a Adunării deputaților ne-a fost dat să asistăm la două asemeni mici furtuni, izbucnite curat din senin. D. ministru al instrucțiunii afirmase—ceea ce de [altminteri e o taină publică—cum că liberalii nu i-au ertat nici până astăzi d-lui Fleva opozițiunea crâncenă pe care le-a făcut-o altă dată. Cum vedeți, un lucru mic, fără cine știe ce importanță, și un lucru absolut adevărat, pe care însuși d. Fleva l’a mărturisit de atâtea ori în Cameră In tot cazul, chiar netemeinică să fi fost afirmarea d-lui Tache Ionescu, ea nu putea să provoace decât cel mult o rectificare liniștită, căci, la urma urmelor, nu se face gaură în cer dacă colectiviștii, cărora d. Fleva ,le promitea pușcăria, trăesc sau nu în bună căsnicie cu acela pe care-l numeau „butoi ü fără fund“ și voiau să-i „dea cep“ cu Martiny Peabody. In loc de rectificare însă—care nu se putea face—ne-am pomenit cu furtună. D. N. Filipescu, primarul Capitalei, răspunzând d-lui Ștefănescu la acuzarea că Primăria percepe taxe ilegale de la măcelari, după ce a dovedit că acuzarea e cu desăvârșire neîntemeiată, a spus între altele că liberalii proiectaseră să perceapă taxe mult mai mari decât cele statornicite de noi, fără a da măcelarilor avantagiele și înlesnirile pe care li le dă administrațiunea actuală, afirmațiune absolut adevărată, care în orice moment se poate dovedi cu documente și cu fapte. Deputații liberali s’au făcut însă foc și iar a fost furtuna gata. Iritabilitatea aceasta, liberalii au arătat-o chiar de la începutul sesiunei. Când, la discuțiunea Mesagiului, d. ministru Al. Lahovari a enunțat acest adevăr simplu și neîndoelnic, că guvernul conservator s’a lepădat de două mari forțe de presiune electorală pe care guvernul liberal le avusese la dispozițiune — furtuna a izbucnit, deși ministrul nu făcuse deloc personalități. ie avem dar a face cu aparițiuni izolate, care pot fi puse în socoteala unei rele dispozițiuni întâmplătoare, ci cu manifestațiuni legiflate a căror cauză trebue să fie permanentă. Liberalii nu sufer să pomenești de trecutul lor; mai departe, ei nu sufer nici cea mai mică încercare de comparațiune între guvernământul lor și cel actual. Faptul în sine e cum nu se poate mai măgulitor pentru noi. In adevăr, nepermițând să se vorbească de trecutul lor, liberalii mărturisesc fără voie că acel trecut e rușinos; neîngăduind să se facă comparațiune între guvernământul lor și guvernământul nostru, liberalii mărturisesc că această comparațiune numai păgubitoare le poate fi. Căci cine se ferește de discuția publică, când n’are nimic de ascuns ? Cine sare să astupe gura lumii, decât cel care se știe pătat ? Dacă frumos ar fi trecutul lor, dacă bun și cinstit ar fi fost guvernul lor, atunci liberalii s’ar bucura când se deschide vorba despre acel trecut și acel guvern. Asta e aproape de mintea omului. Oricum, însă, liberalii nu erau așa de supărăcioși și de supărători până acum câtăva vreme, care să fie pricina nervozității lor? Nu e greu de ghicit această pricină. Partidul liberal n’a vrut sau n’a putut — treaba lui — să-și vindece rănile, să taie cangrena ce-i cuprinsese trupul; el spera că, cu vremea, i se vor uita păcatele, dacă nu e în stare să facă să i se erte. Și liberalii își închipuiesc c’a venit vremea aceea. E natural dar să intre în furii roșii, când cineva îndrăsnește să scormonească trecutul, să apese pe rănile pe care partidul n’a avut curajul să le vindece. Rănile nu mai sunt acum la față, ca să izbească privirile tuturor; aceste răni s’au adâncit, au prins pojghiță pe d’asupra; și-i doare strașnic pe liberali când rupi pojghița asta, când desgolești din nou urîtele răni. Cu izbucnirile lor din Cameră, liberalii ne arată înșiși unde trebuie să-i lovim. Cu cât vor țipa mai tare, cu atât trebuie să lovim mai tare, să le ținem mereu subt ochi trecutul de care se feresc atâta. —------------------------------------- TELEGRAME Abdicarea regelui Belgiei Bruxelles, 24 Ianuarie. Știrile în privința abdicării regelui sunt considerate aci ca o glumă proastă. Numeroase ziare protestează cu energie în contra acestui mod de a voi să silească Camera de a rescumpăra Congul. Tarifele vamale în Germania Berlin, 24 ianuarie. Reichstagul a discutat legea privitoare la tarifele de vamă. D. Kanitz a susținut că tratatele de comerț nu au dat rezultatele avantagioase ce se așteptau de la ele. D. Marschall a declarat lipsită de orice temeiu aserțiunea după care situația agricola ar fi fost mai bună fără tratate. , Depresiunea agricolă este generală în Europa. Depresiunea economică depinde de alte împrejurări decât aceea a politicei tratatelor de comerț. In ceea ce privește necesitatea de a proteje agricultura, guvernele împărtășesc vederile d-ui Kauiu. Manifestațiuni în Budapesta Budapesta, 24 Ianuarie. Aproape 800 lucratori fără lucru au străbătut stradele cântând marseilleza ; voiau să se ducă la Cameră pentru a manifesta. Poliția s-a împrăștiat, dar ei s-au întrunit din nou mai departe și au încercat pentru a doua oară să se îndrepteze către Cameră. Numeroși curioși s-au asociat cu manifestanții ; poliția a intervenit din nou, a împrăștiat îngrămădirile și a facut numeroase arestări. Din Rusia Petersburg, 24 ianuarie Novoie Vremia afla din Varșovia că contele Schuvalov primind clerul catolic a zis Arhhiepiscopului: «D-voastră mă veți ajuta să ridic poporul în sentimentele de devotament către tron într’un spirit de unire cu patria întreagă». Petersburg, 24 Ianuarie Maiorii bulgari Grujff și Wankoff au intrat în serviciul rusesc ca locotenenți coloneii. Cel din urmă a fost înscris în artileria de fortăreață la Kronstadt. St. Petersburg, 24 Ianuarie/ Zvonurile din Paris în privința unei pretinse conversiuni iminente a consolidatelor rusești 4 ° C sunt lipsite de temelii. Mâine va avea loc congresul morarilor ruși, la care se va discuta chestia exportului faunei. Starea de sănătate a d-lui de Giers nu s’a schimbat. Incidentul poștal din Constantinopole Constantinopol, 24 ianuarie In urma protestarea ambasadorului Engleterei în privința factorului poștei engleze arestat, funcționarul turc culpabil de inci IRIOIHTIA. ANM jEGIA _ 1 SAMBATA 14/26 IANUARIE 1895 ANUNCIURI și INSERȚII Linia 3(4 litere petit pag. IV ..... . 0,40 .Replime, .WVi* v' » 111.................2,5 ° /Fjr fcv v . „ h ... . . 6,/ 4* tria .stroncibrae se primesc la Agenția [J? 1 Hard», 8«i'Vec de la Bowse I ob ! . . vo. "T Redatiji Vi ș/ Administrația "xl* A DOAMNEI, 23 — Un exemplar 15 Bani dent a fost destituit și factorul a primit 3 lire ca indemnitate. Circule engleze, mai cu deosebire cercurile comersante cer ca ambasadorul să nu se mulțumească cu această soluție și amenință de a face să se depue o interpelare în parlament în această privință. Ancheta din Armenia Viena, 24 Ianuarie Vice-consulul Engliterti, d. Hampson, care era altădată la Erzerum a primit ordinul de a merge în acest oraș, spre a lua parte la ancheta armeniască. Răsboiul chinezo-japonez Yokohama, 24 Ianuarie Transportul japonez Satsouma Maron s-a reîntors erl la Ujina , părăsise Tatsenvan la 19 ianuarie împreună cu alte năvi și sosise la 20 în Yong-Theng. Mai multe năvi japoneze au debarcat marinari cari au dat de o mică rezistență din partea Chinezilor ; aceștia au fost împrăștiați de focul năvilor și al marinarilor debarcați. Japonezii n’au suferit nici o perdere ; au luat patru tunuri. Prințul Arisugawa, șeful statului-major japonez, a murit. Washington, 24 Ianuarie Amiralul Carpenter a telegrafiat că debarcase marinari pentru a protegta consulatul american din Tehé-Fou. Comandanții năvilor germane, engleze și franceze au debarcat de asemenea marinari. Rusia și Bulgaria Sofia. 24 ianuarie. Știrea ziarului Novoie Vremia, după care guvernul bulgar ar fi însărcinat pe colonelul Kestakiff să prepare la St. Petersburg primirea unei deputațiuni bulgare, este declarată în cercurile bine informate de curată născocire. Explozie lângă Londra Londra, 24 Ianuarie O gabară, aparținând guvernului, încărcată cu iarbă de pușcă și proiectile, a făcut explozie la îmbucătura Tamisei. Echipagiul compus din 5 persoane a perit. Percherile se urcă la mai eulte mii de livre. Zăpezi mari in Elveția Berna, 24 Ianuarie In urma unor zăpezi mari, s-au întrerupt numeroase comunicațiuni poștale și de rail— vaguri. ------------------------------------------------ „NAȚIONALUL" In vremurile când Radu Mihaiu era ministru de interne și Moruzzi prefect al poliției capitalei, apăreau în București niște pamflete care aveau misiunea să înjure pe membrii opoziției în chipul cel mai murdar, să se atingă de onoarea, de familia lor, să scrie în sfârșit tot ceea ce nu se poate tipări într’un ziar care se respectă — ori cât de violent și parțial ar fi acest ziar. Această gazetă se numea, dacă ne aducem bine aminte, Trompeta Bucureștiului, sau nu mai știm bine cum. Astăzi când liberalii nu sunt la putere, d. I. Iancovescu a fost însărcinat cu delicata misiune de a înlocui pamfletele colectiviste de odinioară și Naționalul poate rivaliza ca stil cu réposata Trompetă a Bucureștiului. Astăzi tot ceea ce un mic sentiment de pudoare împiedică pe colectiviști să tipărească în Voința Națională, își găsește locul în gazeta d-lui Iancovescu, unde se publică toate infamiile. Așa, spre exemplu, este de observat că în afacerea cu maiorul Poenaru, în incidentul cu studentul Drăghicescu, limbagiul Naționalului a fost afară din cale scandalos. Și în presă ca ziarist, în public ca membru al opoziției, d. Iancovescu joacă acest rol de intrigant, colportând minciunile din dreapta în stânga, căutând să deștepte animozități, să dea naștere la conflicte. IȘe dă bietul om de altmintrerea multă osteneală spre a fi persoana grata în tabăra colectivistă, nădăjduind că munca sa va fi bine răsplătită o dată. Mare noroc n’a avut însă până acum; întrebuințat la novoe ca un simplu agent electoral, ca un Toboc cu ceva știință de carte, încredere n'a isbutit să inspire nimănui. A sperat că Naționalul va deveni sub conducerea sa gazeta populară a partidului liberal subvenționată de club... dar visul a trecut, căci gazeta populară va fi alta și va avea alt comitet dirigent, un comitet în care d. Iancovescu nu va fi primit nici ca simplu redactor cel puțin. Nu va trece mult timp și Naționalul va dispare nelăsând în presa noastră altă amintire decât aceea că a fost vreo câteva luni un pamflet al colectiviștilor în vremuri de alegeri. In biblioteca Statului colecția Naționalului va fi clasată alături cu Trompeta Bucureștiului. - ------------------------------------------------- Banca negr*icolă Situațiunea sumară, încheiată de Banca agricolă pe ziua de 31 Decembre 1894, ne arată ce progres simțitor a făcut instituția aceasta de când și-a început operațiile, adică în timp de patru luni. Banca a acordat până acum împrumuturi pe gagiü pentru suma de lei 2.623.890, avansuri pe efecte publice pentru suma de 175.860 lei, împrumuturi pe semnături (polițe) pentru 456.662 lei și 08 bani; afară de aceasta bilanțul ne arată suma de lei 84.191 sub titlul « Debitori diverși» și care înfățișează reținerile ce se fac împrumutaților pentru arenzî neplătite sau rate exigibile la Creditul funciar, pentru ca Banca agricolă să poată fi primul creditor privilegiat. Sucursalele acuză un numerar de lei 51.482 bani 72 pentru împrumuturi acordate, dar neregulate încă în fața autorităților judiciare și sub titlul «Corupturi curente» Banca a acordat împrumuturi în sumă de 6500 lei. Pentru toate aceste operațiuni, Banca a încasat până astăzi ca dobânzi și scumpt suma de lei 155.315 bani 92. Se știe ce campanie de calomnii a urmat subscrierile pentru acțiunile acestei Bănci și cu câtă îndărătnicie liberalii au căutat să discrediteze și instituția în sine și viitorul ei; și cum în chestie de bani vorbește de multe ori interesul material momentan, iar nu rațiunea, acțiunile Băncei agricole, care avuseseră în primele zile o primă de câțiva lei, au căzut curând la cursul de 125—130 lei, adecă cu 20—25 lei sub valoarea nominală. Vorbelor au urmat însă faptele. In primele două luni de activitate (1 Septembre până la 31 Octombre 1894), Banca încheie afaceri pentru suma totală de lei 1.404955 bani 50 și încasează ca dobânzi și scumpt lei 42 710 și 40 bani. In a treia lună, Noembre. Banca agricolă arată un total de afaceri de lei 2.662.250 bani 62,un spor de lei 1.257.294 bani 76 și profitul crește la 62.314 lei și 60 bani. Acum, la sfârșitul lui Decembre, afacerile s-au urcat la un total de lei 3.314.394 și 80 bani și dobânzile încasate la 155.315 lei și 92 bani. Lumea financiară trebue să recunoască deci că defăimările erau tendențioase, că negrele prevestiri nu numai nu se realisesză, dar se prefac în atâtea succese pentru creatorii și conducătorii Băncei și cursul acțiunilor a crescut de la no lei la Israel.Prin natura ei și prin felul ei de operațiuni. Banca agricolă nu putea să nu aibă succes; a fost destul câteva luni pentru a se învedera aceasta. ------------------------------------------------ DIN FRANȚA (Prin fir telegrafic) Criza ministerială. — Nesuccesul d-lui Bourgeoise — Desmințiri. Paris, 24 Ianuarie. D. Bourgeois s-a dus la g ore de dimineață la președintele Republicei, pe care l-a rugat să-l descarce de misiunea de a forma cabinetul. D. Faure i-a mulțumit pentru demersurile ce a făcut și a decis să cheme în timpul dimineții mai multe personagie politice Paris, 24 Ianuarie. D. Faure a terminat la 5 ore seria consultațiunilor personagielor politice ; va chema mâine dimineață pe persoana căreia îî va oferi să formeze cabinetul. Paris, 21 Ianuarie. Poliția a început o anchetă pentru a găsi pe autorul știrilor răspândite, după care generalul Jamont ar fi fost omorât de un vameș german cu ocazia unei vânători la granița germană. Generalul Jamont este pe deplin sănătos. Agenția Havas este autorizată să declare că nici o întreținere cu d. Faure, de genul aceleia ce un ziar vienez a publicat de curând, nu s-a ținut. D. Hanotaux a făcut vizită ambasadorului Austro-Ungariei, d-nul de Wolkenstein. Doamna Decrais, soția fostului ambasador, a murit ------------------------------------------------ Criza ministerială din Grecia Originea crizei. — Principele moștenitor la meetinguri politice. — Deosebire de vederi între Rege și cabinet. — Adevărata cauză a crizei Regatul Greciei trece printr’o criză ministerială, care a avut o origină ciudată și a cărei rezolvare întâmpină greutăți. Guvernul din Atena prezintase Camerei un proiect de lege pentru înlocuirea accizelor comunale cu alte impozite și explicase că nouăle impozite nu vor apăsa mai mult asupra populației decât actualele taxe de acciz. Opoziția găsi însă că sub noul proiect de impozite se ascunde dorința guvernului de a mări veniturile Startului, de a impune prin urmare cetățenilor sarcini mai grele și protestă contra intențiunea ministerului. De aci până la obicinuitele meetinguri de protestare nu era decât un pas—și acest pas s’a făcut cu un rezultat condamnabil: meetingurile au degenerat în tulburări pe strade, în conflicte între cetățeni și armată, care, după câte se spun, au fost urmate de arestări. Acestor tulburări au urmat două mari meetinguri contradictorii: unul ținut de partidul guvernamental, în care s'a aclamat o moțiune cerând desființarea accizelor și introducerea nouilor impozite ; cellalt, al opoziției, protestând contra intențiunilor guvernului. Meetingurile acestea s-au ținut pe câmpul lui Marte din Atena, în Grecia fiind permise întrunirile sub cerul liber. Spre surprinderea tuturor apare, pe la sfârșitul meetingurilor, principele moștenitor al Greciei, încongiurat de statul său major și este primit în aclamațiuni entusiaste din partea tuturor cetățenilor; ’I se înmânară petițiuni, ’i se comunicară rezoluțiunile votate, după care principele Constantin pleca. A doua zi primul ministru, d. Tricopis, se prezintă regelui cu observațiuni contra prezenței principelui moștenitor la întrunirile de protestare, observându-l că demersul acesta este exploatat de opoziție ca o manifestație a Palatului contra proiectului guvernului. Regele Greciei a replicat d-lui Thoupis că nu poate desaproba atitudinea fiului său; de aci conflict de vederi între Coroană și consilierii ei— și criză ministerială In privința manifestațiunilor ocazionate de meetingurile de care am vorbit, Vossische Zeitung dă amănuntele următoare: Poliția interzisese orice atrapament în lăuntrul orașului și permisese ținerea întrunirilor numai pe câmpul lui Marte de lângă cazarma cavaleriei. Aci se formară douâ întruniri mici, una pentru, alta contra guvernului. Deodată apăru prințul moștenitor călare, însoțit de trei adjutanți. Toată lumea îl încongiură. Prințul căuta să liniștească spiritele, care päreau foarte agitate, și povățui ca o deputăție să prezinte Regelui rezoluțiunile de protestare. După aceea pleca. Cu privire la criza ministerială Neue Freie Presse scrie: In Atena a isbucnit iarăși o criză ministerială—un eveniment care se reproduce atât de des în Grecia, că ne surprinde dacă nu se întâmplă cel puțin o dată pe an. De astă dată d. Tricupis a demisionat pe motivul că vederile Regelui diferă de ale sale. Nu putem însă să ne explicăm pentru ce c Tricupis s’a vâzut nevoit să facă Regelui «observațiuni» în privința atitudinei principelui moștenitor. S’ar putea presupune că primul ministru a găsit în scurta alocuțiune a principelui Constantin o desaprobare a guvernului, dar nu este așa. După telegrama noastră particulară, opoziția din Cameră a desaprobat venirea prințului moștenitor pe câmpul lui Marte, în urma căreia d. Tricopis a cerut disolvarea Camerei, care i-a fost refuzată de M. S. Regele Aceasta este, după ziarul vienez, adevarata cauză a crizei ministeriale din Grecia. Telegramele de erl ne-au anunțat că Regele George a primit demisiunea d-lui Tricupis și a chemat pe d. Canaris pentru a-l însărcina cu formarea cabinetului. D. Canaris a pus însă condiția convocărei unei adunări naționale și neputând să i se acorde aceasta, a declinat misiunea. Din cauza aceasta pare că d. Delyanis va lua succesiunea d-lui Tricupis, formând un cabinet de afaceri și disolvând Camera. Trebue să menționăm aci și părerea ziarului Acropolis, care consideră ca inexactă versiunea ministerială asupra cauzelor demisiunei cabinetului și dă ca sigură părerea că d. Tricupis a demisionat pentru că a simțit neîncrederea Regelui, prezența prințului moștenitor la meetinguri a servit deci numai de pretext, iar nu de cauză.