Timpul, ianuarie 1895 (nr. 1-24)

1895-01-14 / nr. 11

ANUL AL ȘAPTU­SPRE­ZECELEA. — No. 11 . ABONAMENTELE .....................................40 lei .................................20 lei .................................10 lei un an......................50 lei Redacția și Administrația — 23, STRADA DOAMNEI, 23 — Axl esenrplar 15 Bani In țară pe un an „ pe 6 luni „ pe 3 luni Pentru streinătate, ..... ..... RĂNI ASCUNSE Se observă de cât­va timp la liberali o stare de extremă nervo­zitate. Nu e chip să le amintești cel mai mic lucru din trecutul lor, fără să se deslănțuiască numai de­cât o furtună, și urîtă și cara­ghioasă. In ședința de aseară a Adunării deputaților ne-a fost dat să asis­tăm la două asemeni mici furtuni, izbucnite curat din senin. D. ministru al instrucțiunii afir­mase—ceea­ ce de [altminteri e o taină publică—cum că liberalii nu i-au ertat nici până astă­zi d-lui Fleva opozițiunea crâncenă pe care le-a făcut-o altă dată. Cum vedeți, un lucru mic, fără cine știe ce im­portanță, și un lucru absolut ade­vărat, pe care însuși d. Fleva l’a mărturisit de atâtea ori în Cameră­ In tot cazul, chiar netemeinică să fi fost afirmarea d-lui Tache Io­­nescu, ea nu putea să provoace de­cât cel mult o rectificare liniștită, căci, la urma urmelor, nu se face gaură în cer dacă colectiviștii, că­rora d. Fleva ,le promitea pușcă­ria, trăesc sau­ nu în bună căsni­cie cu acela pe care-l numeau „bu­toi ü fără fund“ și voiau să-i „dea cep“ cu Martiny­ Pe­abody. In loc de rectificare însă—care nu se putea face—ne-am pomenit cu furtună. D. N. Filipescu, primarul Capi­talei, răspunzând d-lui Ștefănescu la acuzarea că Primăria percepe taxe ilegale de la măcelari, după ce a dovedit că acuzarea e cu de­săvârșire neîntemeiată, a spus între altele că liberalii proiectaseră să perceapă taxe mult mai mari de­cât cele statornicite de noi, fără a da măcelarilor avantagiele și înles­nirile pe care li le dă administra­­țiunea actuală, afirmațiune absolut adevărată, care în ori­ce moment se poate dovedi cu documente și cu fapte. Deputații liberali s’au făcut însă foc și iar a fost furtuna gata. Iritabilitatea aceasta, liberalii au arătat-o chiar de la începutul se­­siunei. Când, la discuți­unea Me­­sagiului, d. ministru Al. Lahovari a enunțat acest adevăr simplu și neîndoelnic, că guvernul conser­vator s’a lepădat de două mari forțe de presiune electorală pe care guvernul liberal le avusese la dispozițiune — furtuna a izbucnit, deși­ ministrul nu făcuse de­loc personalități. ie avem dar a face cu aparițiuni izolate, care pot fi puse în soco­teala unei rele dispozițiuni întâm­plătoare, ci cu manifestațiuni le­­giflate a căror cauză trebue să fie permanentă. Liberalii nu sufer să pomenești de trecutul lor; mai departe, ei nu sufer nici cea mai mică în­cercare de comparațiune între gu­vernământul lor și cel actual. Faptul în sine e cum nu se poate mai măgulitor pentru noi. In adevăr, nepermițând să se vorbească de trecutul lor, liberalii mărturisesc fără voie că acel tre­cut e rușinos; neîngăduind să se facă comparațiune între guvernă­mântul lor și guvernământul nos­tru, liberalii mărturisesc că această comparațiune numai păgubitoare le poate fi. Căci cine se ferește de discuția publică, când n’are nimic de ascuns ? Cine sare să astupe gura lumii, de­cât cel care se știe pătat ? Dacă frumos ar fi trecutul lor, dacă bun și cinstit ar fi fost gu­vernul lor, atunci liberalii s’ar bu­cura când se deschide vorba des­pre acel trecut și acel guvern. Asta e aproape de mintea o­­mului. Ori­cum, însă, liberalii nu erau așa de supărăcioși și de supără­tori până acum câtă­va vreme, care să fie pricina nervozității lor? Nu e greu de ghicit această pricină. Partidul liberal n’a vrut sau n’a putut — treaba lui — să-și vindece rănile, să taie cangrena ce-i cu­­prinsese trupul; el spera că, cu vremea, i­ se vor uita păcatele, dacă nu e în stare să facă să i­ se er­te. Și liberalii își închipuiesc c’a venit vremea aceea. E natural dar să intre în furii roșii, când cine­va îndrăsnește să scormonească trecutul, să apese pe rănile pe care partidul n’a avut cu­rajul să le vindece. Rănile nu mai sunt acum la față, ca să izbească privirile tutu­ror; aceste răni s’au adâncit, au prins pojghiță pe d’asupra; și-i doare strașnic pe liberali când rupi pojghița asta, când desgolești din nou­ urî­tele răni. Cu izbucnirile lor din Cameră, liberalii ne arată înșiși unde tre­buie să-i lovim. Cu cât vor țipa mai tare, cu atât trebuie să lovim mai tare, să le ținem mereu subt ochi trecutul de care se feresc atâta. —-------------------------------------­ TELEGRAME Abdicarea regelui Belgiei Bruxelles, 24 Ianuarie. Știrile în privința abdicării regelui sunt considerate aci ca o glumă proastă. Numeroase ziare protestează cu energie în contra acestui mod de a voi să silească Ca­mera de a rescumpăra Congul. Tarifele vamale în Germania Berlin, 24 ianuarie. Reichstagul a discutat legea privitoare la tarifele de vamă. D. Kanitz a susținut că tratatele de co­merț nu au dat rezultatele avantagioase ce se așteptau de la ele. D. Marschall a declarat lipsită de ori­ce temeiu aserțiunea după care situația agricola ar fi fost mai bună fără tratate. , Depresiu­nea agricolă este generală în Europa. Depresiunea economică depinde de alte îm­prejurări de­cât aceea a politicei tratatelor de comerț. In ceea ce privește necesitatea de a proteje agricultura, guvernele împăr­tășesc vederile d-­ui Kauiu. Manifestațiuni în Budapesta Budapesta, 24 Ianuarie. Aproape 800 lucratori fără lucru au stră­bătut stradele cântând marseilleza ; voiau să se ducă la Cameră pentru a manifesta. Po­liția s-a împrăștiat, dar ei s-au întrunit din nou mai departe și au încercat pentru a doua oară să se îndrepteze către Cameră. Numeroși curioși s-au asociat cu manifestan­ții ; poliția a intervenit din nou, a împrăș­tiat îngrămădirile și a facut numeroase a­­restări. Din Rusia Petersburg, 24 ianuarie Novoie Vremia afla din Varșovia că con­tele Schuvalov primind clerul catolic a zis Arhhiepiscopului: «D-voastră mă veți ajuta să ridic poporul în sentimentele de devota­ment către tron într’un spirit de unire cu patria întreagă». Petersburg, 24 Ianuarie Maiorii bulgari Gruj­ff și Wankoff au intrat în serviciul rusesc ca locotenenți co­loneii. Cel din urm­ă a fost înscris în artileria de fortăreață la Kronstadt. St. Petersburg, 24 Ianuarie/ Zvonurile din Paris în privința unei pre­tinse conversiuni iminente a consolidatelor rusești 4 °­ C sunt lipsite de temelii. Mâine va avea loc congresul morarilor ruși, la care se va discuta chestia exportului faunei. Starea de sănătate a d-lui de Giers nu s’a schimbat. Incidentul poștal din Constantinopole Constantinopol, 24 ianuarie In urma protestarea ambasadorului Engle­­terei în privința factorului poștei engleze arestat, funcționarul turc culpabil de inci­ IRIOIHTIA. A­N­M jEGIA _ 1 SAMBATA 14/26 IANUARIE 1895 ANUNCIURI și INSERȚII Linia 3(4 litere petit pag. IV ..... . 0,40 .Replime, .WVi* v' » 111.................2,5 ° /Fjr fcv v .­ „ h­ ... . . 6,­­/ 4* t­ria .stroncibrae se primesc la Agenția [­J? 1 Hard­», 8«i'­Vec de la Bowse I ob !­ . . v­o. "T Redatiji­ Vi ș/ Administrația "xl­* A DOAMNEI, 23 — Un exemplar 15 Bani dent a fost destituit și factorul a primit 3 lire ca indemnitate. Ci­rcu­l­e engleze, mai cu deosebire cercu­rile comersante cer ca ambasadorul să nu se mulțumească cu această soluție și ame­nință de a face să se depue o interpelare în parlament în această privință. Ancheta din Armenia Viena, 24 Ianuarie Vice-consulul Englitert­i, d. Hampson, care era altă­dată la Erzerum a primit­­ ordinul de a merge în acest oraș, spre a lua parte la ancheta armeniască. Răsboiul chinezo-japonez Yokohama, 24 Ianuarie Transportul japonez Satsouma Maron s-a reîntors erl la Ujina , părăsise Tatsenvan la 19 ianuarie împreună cu alte năvi și sosise la 20 în Yong-Th­eng. Mai multe năvi ja­poneze au debarcat marinari cari au dat de o mică rezistență din partea Chinezilor ; aceș­tia au fost împrăștiați de focul năvilor și al marinarilor debarcați. Japonezii­­ n’au suferit nici o perdere ; au luat patru tunuri. Prințul Arisugawa, șeful statului-major ja­ponez, a murit. Washington, 24 Ianuarie Amiralul Carpenter a telegrafiat că debar­case marinari pentru a protegta consulatul american din Tehé-Fou. Comandanții năvilor germane, engleze și franceze au debarcat de asemenea marinari. Rusia și Bulgaria Sofia. 24 ianuarie. Știrea ziarului Novoie Vremia, după care guvernul bulgar ar fi însărcinat pe colonelul Kestaki­ff să prepare la St. Petersburg pri­mirea unei deputațiuni bulgare, este decla­rată în cercurile bine informate de curată născocire. Explozie lângă Londra Londra, 24 Ianuarie O gabară, aparținând guve­rnului, încărcată cu iarbă de pușcă și proiectile, a făcut ex­plozie la îmbucătura Tamisei. Echipagiul compus din 5 persoane a pe­rit. Percherile se urcă la mai e­ulte mii de livre. Zăpezi mari in Elveția Berna, 24 Ianuarie In urma unor zăpezi mari, s-au întrerupt numeroase comunicațiuni poștale și de rail— vaguri. ------------------------------------------------­ „NAȚIONALUL" In vremurile când Radu Mihaiu era ministru de interne și Moruzzi prefect al poliției capitalei, apăreau în București niște pamflete care aveau misiunea să în­jure pe membrii opoziției în chipul cel mai murdar, să se atingă de onoarea, de familia lor, să scrie în sfârșit tot ceea ce nu se poate tipări într’un ziar care se respectă — ori cât de violent și parțial ar fi acest ziar. Această gazetă se numea, dacă ne a­­ducem bine aminte, Trompeta Bucureș­­tiulu­i, sau nu mai știm bine cum. Astăzi când liberalii nu sunt la putere, d. I. Iancovescu a fost însărcinat cu deli­cata misiune de a înlocui pamfletele co­lectiviste de odinioară și Naționalul poate rivaliza ca stil cu réposata Trompetă a Bucureștiului. Astăzi tot ceea ce un mic sentiment de pudoare împiedică pe colectiviști să tipărească în Voința Națională, își gă­sește locul în gazeta d-lui Iancovescu, unde se publică toate infamiile. Așa, spre exemplu, este de observat că în afacerea cu maiorul Poenaru, în incidentul cu studentul Drăghicescu, lim­­bagiul Naționalului a fost afară din cale scandalos. Și în presă ca ziarist, în public ca mem­bru al opoziției, d. Iancovescu joacă acest rol de intrigant, colportând minciunile din dreapta în stânga, căutând să deștepte animozități, să dea naștere la conflicte. IȘe dă bietul om de altmintrerea multă osteneală spre a fi persoana grata în ta­băra colectivistă, nădăjduind că munca sa va fi bine răsplătită o dată. Mare no­roc n’a avut însă până acum; întrebuințat la novoe ca un simplu agent electoral, ca un Toboc cu ceva știință de carte, încredere n'a isbutit să inspire nimănui. A sperat că Naționalul va deveni sub conducerea sa gazeta populară a parti­dului liberal subvenționată de club... dar visul a trecut, căci gazeta populară va fi alta și va avea alt comitet dirigent, un comitet în care d. Iancovescu nu va fi primit nici ca simplu redactor cel puțin. Nu va trece mult timp și Naționalul va dispare nelăsând în presa noastră altă amintire de­cât aceea că a fost vre­o câte­va luni un pamflet al colectiviștilor în vremuri de alegeri. In biblioteca Statului colecția Naționa­lului va fi clasată alături cu Trompeta Bucureștiului. - -------------------------------------------------­ Banca negr*icolă Situațiunea sumară, încheiată de Banca agricolă pe ziua de 31 Decembre 1894, ne arată ce progres simțitor a făcut in­stituția aceasta de când și-a început ope­rațiile, adică în timp de patru luni. Banca a acordat până acum împrumuturi pe ga­­giü pentru suma de lei 2.623.890, avan­suri pe efecte publice pentru suma de 175.860 lei, împrumuturi pe semnături (polițe) pentru 456.662 lei și 08 bani; afară de aceasta bilanțul ne arată suma de lei 84.191 sub titlul « Debitori diverși» și care înfățișează reținerile ce se fac îm­prumutaților pentru arenzî neplătite sau rate exigibile la Creditul funciar, pentru ca Banca agricolă să poată fi primul cre­ditor privilegiat. Sucursalele acuză un nu­merar de lei 51.482 bani 72 pentru îm­prumuturi acordate, dar neregulate încă în fața autorităților judiciare și sub titlul «Corupturi curente» Banca a acordat îm­prumuturi în sumă de 6500 lei. Pentru toate aceste operațiuni, Banca a încasat până astăzi ca dobânzi și scum­pt suma de lei 155.315 bani 92. Se știe ce campanie de calomnii a ur­mat subscrierile pentru acțiunile acestei Bănci și cu câtă îndărătnicie liberalii au căutat să discrediteze și instituția în sine și viitorul ei; și cum în chestie de bani vorbește de multe ori interesul material momentan, iar nu rațiunea, acțiunile Băn­­cei agricole, care avuseseră în primele zile o primă de câți­va lei, au căzut cu­rând la cursul de 125—130 lei, adecă cu 20—25 lei sub valoarea nominală. Vorbelor au urmat însă faptele. In primele două luni de activitate (1 Septem­­­bre până la 31 Octombre 1894), Banca încheie afaceri pentru suma totală de lei 1.404955 bani 50 și încasează ca do­bânzi și scum­pt lei 42 710 și 40 bani. In a treia lună, Noembre. Banca agricolă a­­rată un total de afaceri de lei 2.662.250 bani 62,­un spor de lei 1.257.294 bani 76­­ și profitul crește la 62.314 lei și 60 bani. Acum, la sfârșitul lui Decembre, afa­cerile s-au urcat la un total de lei 3.314.394 și 80 bani și dobânzile încasate la 155.315 lei și 92 bani. Lumea financiară trebue să recunoască deci că defăimările erau tendențioase, că negrele prevestiri nu numai nu se reali­ses­ză, dar se prefac în atâtea succese pentru creatorii și conducătorii Băncei și cursul acțiunilor a crescut de la n­o lei la Isr­ael.Prin natura ei și p­rin felul ei de o­­perațiuni. Banca agricolă nu putea să nu aibă succes; a fost destul câte­va luni pentru a se învedera aceasta. ------------------------------------------------­ DIN FRANȚA (Prin fir telegrafic) Criza ministerială. — Nesuccesul d-lui Bourgeoise — Desmințiri. Paris, 24 Ianuarie. D. Bourgeois s-a dus la g ore de di­mineață la președintele Republicei, pe care l-a rugat să-l descarce de misiunea de a forma cabinetul. D. Faure i-a mulțumit pentru demersurile ce a făcut și a decis să cheme în timpul dimineții mai multe personagie politice Paris, 24 Ianuarie. D. Faure a terminat la 5 ore seria consultațiunilor personagielor politice ; va chema mâine dimineață pe persoana că­reia îî va oferi să formeze cabinetul. Paris, 21 Ianuarie. Poliția a început o anchetă pentru a găsi pe autorul știrilor răspândite, după care generalul Jamont ar fi fost omorât de un vameș german cu ocazia unei vâ­nători la granița germană. Generalul Jamont este pe deplin să­nătos. Agenția Havas este autorizată să de­clare că nici o întreținere cu d. Faure, de genul aceleia ce un ziar vienez a pu­blicat de curând, nu s-a ținut. D. Hanotaux a făcut vizită ambasa­dorului Austro-Ungariei, d-nul de Wol­kenstein. Doamna Decrais, soția fostului ambasa­dor, a murit ------------------------------------------------­ Criza ministerială din Grecia Originea crizei. — Principele moștenitor la meetinguri politice. — Deosebire de vederi între Rege și cabi­net. — Adevărata cauză a crizei Regatul Greciei trece printr’o criză mi­nisterială, care a avut o origină ciudată și a cărei rezolvare întâmpină greutăți. Guvernul din Atena prezintase Camerei un proiect de lege pentru înlocuirea acci­zelor comunale cu alte impozite și expli­­case că nouăle impozite nu vor apăsa mai mult asupra populației de­cât actualele taxe de acciz. Opoziția găsi însă că sub noul proiect de impozite se ascunde do­rința guvernului de­ a mări veniturile Star­tului, de a impune prin urmare cetățeni­lor sarcini mai grele și protestă contra intențiunea ministerului. De aci până la obicinuitele meetinguri de protestare nu era de­cât un pas—și acest pas s’a făcut cu un rezultat condamnabil: meetingurile au degenerat în tulburări pe strade, în conflicte între cetățeni și armată, care, după câte se spun, au fost urmate de a­­restări. Acestor tulburări au urmat două mari meetinguri contradictorii: unul ținut de partidul guvernamental, în care s'a acla­mat o moțiune cerând desființarea acci­zelor și introducerea nouilor impozite ; cel­l­alt, al opoziției, protestând contra intențiunilor guvernului. Meetingurile a­­cestea s-au ținut pe câmpul lui Marte din Atena, în Grecia fiind permise întru­nirile sub cerul liber. Spre surprinderea tuturor apare, pe la sfârșitul meetingurilor, principele moște­nitor al Greciei, încongiurat de statul său major și este primit în aclamațiuni entusiaste din partea tuturor cetățenilor; ’I se înmânară petițiuni, ’i se comuni­cară rezoluțiunile votate, după care prin­cipele Constantin pleca. A doua zi primul ministru, d. Tricopis, se prezintă regelui cu observațiuni contra prezenței principelui moștenitor la întru­nirile de protestare, observându-l că de­mersul acesta este exploatat de opo­ziție ca o manifestație a Palatului contra proiectului guvernului. Regele Greciei a replicat d-lui Th­oupis că nu poate desa­­proba atitudinea fiului său; de aci conflict de vederi între Coroană și consilierii ei— și criză ministerială In privința manifestațiunilor ocazionate de meetingurile de care am vorbit, Vos­­sische Zeitung dă amănuntele următoare: Poliția interzisese ori­ce atrapament în lăuntrul orașului și permisese ținerea întru­nirilor numai pe câmpul lui Marte de lângă cazarma cavaleriei. Aci se formară douâ întruniri mici, una pentru, alta con­tra guvernului. De­odată apăru prințul moștenitor călare, însoțit de trei adju­tanți. Toată lumea îl încongiură. Prințul căuta să liniștească spiritele, care päreau foarte agitate, și povățui ca o deputăție să prezinte Regelui rezoluțiunile de protes­tare. După aceea pleca. Cu privire la criza ministerială Neue Freie­ Presse scrie: In Atena a isbucnit iarăși o criză ministerială—un eveniment care se reproduce atât de des în Grecia, că ne surprinde dacă nu se întâmplă cel puțin o­ dată pe an. De astă­ dată d. Tri­cupis a demisionat pe motivul că vederile Regelui diferă de ale sale. Nu putem însă să ne explicăm pentru ce c Tricupis s’a vâzut nevoit să facă Regelui «observa­­țiuni» în privința atitudinei principelui moștenitor. S’ar putea presupune că pri­mul ministru a găsit în scurta alocuțiune a principelui Constantin o desaprobare a guvernului, dar nu este așa. După tele­grama noastră particulară, opoziția din Cameră a desaprobat venirea prințului moștenitor pe câmpul lui Marte, în urma căreia d. Tricopis a cerut disolvarea Ca­merei, care i-a fost refuzată de M. S. Re­gele Aceasta este, după ziarul vienez, a­­devarata cauză a crizei ministeriale din Grecia. Telegramele de erl ne-au anunțat că Regele George a primit demisiunea d-lui Tricupis și a chemat pe d. Canaris pen­tru a-l însărcina cu formarea cabinetului. D. Canaris a pus însă condiția convo­­cărei unei adunări naționale și neputând să i se acorde aceasta, a declinat misiu­nea. Din cauza aceasta pare că d. Delya­­nis va lua succesiunea d-lui Tricupis, formând un cabinet de afaceri și disol­­vând Camera. Trebue să menționăm aci și părerea ziarului Acropolis, care consideră ca ine­xactă versiunea ministerială asupra cau­zelor demisiunei cabinetului și dă ca si­gură părerea că d. Tricupis a demisionat pentru că a simțit neîncrederea Regelui, prezența prințului moștenitor la meetin­­guri a servit deci numai de pretext, iar nu de cauză.

Next