Timpul, iunie 1895 (nr. 121-144)

1895-06-10 / nr. 129

ANUL AL ȘAPTE­SPRE­ZECELEA.— No. 129E­DIȚIA A­ TREIA­­ ABONAMENTELE în țară pe un an..........................................40 lei n pe 6 luni....................................20 leî „ pe 3 luni..........................................10 leî Pentru streinătate, un an........................50 lei In Paris ziarul nostru se găsește cu 0.20 bani numărul la Agence de journaux strangers, rue de Maubeuge, 69 și la toate chioșcurile. Redacția și Administrația — 23, STRADA DOAMNE*,23 — Un esemplar 15 BaniTIMPUL SA­MB­AT­A 10/22 IUNIE 1895 ANINOIURI și INSERȚII Linia 80 litere petit pag. IV...................0,40 Reclame IIIII 2,50 5,_ Srt Paris anunciurile se primesc la Agenția Hava», 8 Place de la Bourse .'. V­I. .* 1 V.: Redacția și Administrația —­23, STRADA DOAMNE*, 23­­ T -----­exemplar 15 Bani d­e la stâncă la mare * Privirile sumei întregi sunt ațin­tite de câte­va zile asupra serbărilor care se dau­ cu prilegiul inaugurării canalului ce unește Marea Baltică cu Marea de Nord. Aceste serbări au căpătat un caracter internațional prin faptul că guvernul german a invitat oficial pe toate pu­terile de a trimite vase de résboiü care să ia parte la solemnitatea deschiderea canalului. Nu e aci locul de a intra în amănunte privitoare la istoricul săvârșire! acestei lucrări mărețe, care poate fi considerată ca opera cea mai Însemnată a secolului după tăierea istmului de Suez. Ea este mai ales o operă de civilizație și­­ de pace pe care M. S. împăratul Germaniei a caracterizat­-e admirabil când, la banchetul din Hamburg, a zis că în ziua de astăzi «mările nu mai despart, ci unesc popoarele». Germania poate cu drept cu­rânt să fie mândră că o operă atât de mare a fost plănuită și esecutată de știința și de munca germană. Dar această mândrie se manifestă pe tărîmul dorinței de pace, care nici­odată n’a fost accentuată cu mai multă tărie de­cât acum. «Portul Kiel, a zis împăratul ger­man, va fi un simbol de pace și de conlucrare a tuturor popoarelor la misiunea civilizatoare a Europei. Pacea este dorită de lumea întreagă ; numai în pace comercial universal poate să se desvolte și să înflorească. Vom menține pacea, voim s’o men­ținem !a Frumoase și nobile cuvinte, demne de Suveranul unei mari națiuni. Fie ca ele să se realizeze în fo­losul omenirei și al menirei civili­zatoare a Europei! Suntem fericiți că România a fost reprezentată la această serbare mă­reață și că drapelul nostru tricolor a fâlfâit alături cu acela al­­ celor­lalte State în această ocaziune so­lemnă, la această splendidă apo­teoză a păcii europene. Locul pe care îl ocupă vasele­­ românești în mijlocul puternicelor flote care s’au adunat spre a serba deschiderea canalului, este modest, dar modestia nu micșorează nici valoarea, nici însemnătatea aceluia care o practică, ci din potrivă le pune în vază. Noi n’am mmns la Kiel pentru a face paradă de putere, ci spre a aduce și noi tributul nostru de de­­ferință și de admirațiune către o mare națiune amică și către un Suveran înțelept, care pare a privi ca misiune­a sa de a conduce des­tinele patriei pe calea glorioasă și roditoare a propășirei pacifice. Participarea drapelului român la măreața festivitate maritimă de la Kiel, cu toate proporțiunile ei mo­deste, ne dă însă prilegiul de a arunca o ochire asupra trecutului și de a aprecia calea uriașă pe care am străbătut-o în mai puțin de trei­zeci de ani. Cât de departe suntem de vre­murile când România, sub denu­mirea de Principate­ Unite și ca Stat vasal al imperiului otoman, nu avea altă însemnătate de­cât aceea pe care­­ i-o da pozițiunea ei geografică la gurile Dunărei . Prin câte grele încercări, prin câte furtuni n’a trecut țara aceasta de atunci încoace ca să ajungă as­tăzi a lua parte, pe picior de e­­galitate perfectă cu cele­lalte State și popoare, la un act internațional ca serbarea de la Kiel! Cine s'ar fi gândit, numai de a invita România la inaugurarea ca­nalului de Suez la 1868, adică acum 27 de ani? Se vede că împrejurările au jucat un rol de căpetenie în acest mers ascendent al țarei noastre, precum talazurile joacă rolul de căpetenie în mersul unei corăbii, dar aceasta nu micșorează meritul conducă­torului care știe a se folosi de îm­prejurări­ a cârmaciului care știe a duce vasul ast­fel ca să spintece talazurile și să treacă nevătămat printre stânci. Stema ilustrei case de Hohen­­zollern, care a fălfăit în mijlocul drapelului mândrului yacht care a trecut canalul de la Kiel în capul flotelor europene, figurează și în armele ferei noastre. Urmând deviza, Vom Fels sum­ Meer, casa de Hohenzollern a con­dus neamul german după hotarul Elveției până la Baltica și la Marea de Nord. Steaua României a pus în frun­tea Românilor pe odrasla unei ra­­mure a aceluiaș neam ilustru care, urmând aceași deviză, a ridicat pe valea Dunărei un frumos regat și în curând va inaugura mărețul pod care duce de la Carpați la Marea Neagră... -----------—--------—♦-----------------------­ SELE­g­ram­e Din Reichstagul austriac Viena, 20 iunie Cam­era deputaților Contele de Kielmans­­segg a prezentat pe membrii cabinetului. A declarat că misiunea ministerului este de a gera afacerile până la constituirea unui ca­binet definitiv. Ministerul, ai cărui membrii es din ad­ministrație, recunoaște necesitatea de a ter­mina înainte de toate discuția budgetului. Spre a câștiga timp, ministrul de finanțe va depune chiar azi budgetul provizoriu până la finele lui Iulie. D. de Kielmanssegg a terminat cerând bine­voitorul sprijin al Camerei în interesul Sta­tului (aplause vii). Guvernul a depus un proiect de credit de 4 milioane pentru a aduce ajutor victimelor cutremurilor de pământ din Carniol și Stiria. Din această sumă 3.000.000 se vor plăti din budgetul 1895. Delegațiunile Viena, 20 iunie Delegațiunea ungurească a aprobat, în ședință plenară, budgetul afacerilor străine. Au luat parte la discuție mai mulți ora­tori, relevând cu toții marea însemnătate a triplei alianțe pentru pacea generală. D. Apponyi a insistat din nou asupra ne­cesității de a menține principiile fundamen­tale actuale ale politicei străine, punând însă un mare preț pe menținerea independenței Statelor balcanice. Din Camera italiană Roma, 20 iunie Camera. Președintele a declarat că e con­vins că toți deputații cari au jucat un rol in regretabilul incident de elî, simt părere de rău pentru aceasta. D. Cibrario și alții au depus o moțiune care tinde să facă regulamentul Camerei mai aspru și să se introducă suspendarea de la o zi până la 10 zile a deputaților pertur­batori. Moțiunea s-a trimis comisiunea regula­mentului. Senatul a aprobat adresa ca răspuns la discursul Tronului. Germanii in Africa Berlin, 20 Iunie. National-Zeitung publica o scrisoare a lui Tipo-Tipp către maiorul Wissmann prin care exprima bucuria sa pentru numirea maiorului ca guvernator al Africei germane. Criza din Norvegia Christiania, 20 iunie. Noua formațiune ministerială neisbutind, Regele se va întoarce mâine la Stokk­olm. Chestiunea armenească Viena, 20 iunie. După știrile din Constantinopol, Poarta a adresat Luni seara ambasadorilor o notă verbală declarând că primește recomandațiu­­nile puterilor; e de datoria sa de a recu­noaște obligațiunea de a aplica tratatul din Berlin, dar ar voi ca reformele propuse să poată fi supuse la o discuție finală. Exprimă speranța că în tot ce se va face nu se va alu e uiei o­ aliu^­ie suveranității au­torității Sultanului. Ambasadorii Englitezei și Rusiei s’au în­trunit eri la d. Cambon, care încă e în pat și au consimțit la discuția propusă. Răspunsul lor s’a transmis chiar era Porții. Ciclon Pavia, 20 Iunie. In urma unui ciclon, s’a dărîmat un portic la Correolona acoperind mai multe persoane sub dărâmături. Până acum s’au scos trei morți și mai mulți răniți. ------------------------------------------------­ Localurile publice Cred că momentul este bine ales acum ca să atragem atențiunea serviciului sa­nitar și în special a medicului șef al o­­rașului asupra insalubrității localurilor publice. Am îndeplinit încă odată această da­torie, în timpul ernei. Atunci am arătat în ce stare de ab­solut complectă insalubritate se găsesc mai toate stabilimentele publice, înce­pând cu acelea cari sunt situate chiar în ocolul anteru ti în centrul capitalei. O lipsă complectă de ventilație acolo unde se îngrămădesc ziua și noaptea sute de persoane. Latrine nu e­xistă, sau atunci când există, sunt într’o stare de murdărie ne mai­pomenită. Intr'un cuvânt tot ce este de natură a contribui la insalubritate, la răspândirea epidemiilor, se găsește cu prisos în sta­bilimentele noastre publice. Măsurile de îndreptare pe care le-am propus atunci, nu au putut fi luate în considerație de consiliul sanitar, pentru un motiv de altmintrere foarte admirabil. • Era iarnă, și în luna Noembre sau Ianuarie e imposibil să obligi pe pro­prietari să facă reparațiuni, să aducă îmbunătățiri la localurile lor; sau atunci trebue să -i expui la o paguba serioasă închizând stabilimentele până când mă­surile dictate de consiliul sanitar vor fi puse în aplicare. O dispoziție atât de draconică n’am fi dorit să se ia, căci ar fi lovit în intere­sele unei clase prea numeroasă, și ar fi avut drept rezultat închiderea tuturor stabil­­>ieșitelor publice, de­o­are­ce abso­lut nici unul nu corespunde cerințelor chiar celor mai elementare ale igienei publice. Spre exemplu, toate sunt lipsite de ventilație. Dar în sfârșit iarna a trecut, vara a venit și este destul de înaintată pentru ca acum să se poată pune serioasă în­datorire fie­cărui proprietar al unui local public să facă acele îmbunătățiri absolut indispensabile pentru sănătatea publică, acolo unde este o aglomerațiune de oa­meni. Cerem dar serviciului sanitar și medi­­cului-șef al orașului să ordone de ur­gență o inspecțiune a localurilor publice, și să grăbească îndreptarea răului sem­nalat de noi. Dar măsura să se ia repede, execu­­țiunea să urmeze de aproape. Alt­fel, dacă serviciul sanitar se mărginește să scrie multe pe hârtie, și sa stea mult de vorbă, iar ajungem la Decembre. Și atunci o să ni se respunză din nou : «Acum e prea târziu, a venit iarna, tre­bue să așteptăm până la primăvară». ------------------------------------------------­ Inaugurarea canalului de Nord-Est Prânzul in onoarea escadrei franceze.— Trecerea canalului.—Manifestațiuni.­­ Vaporul presei. — Ziarele franceze.—Demonstrație la Paris. (Prin fir telegrafic) Kiel, 20 iunie. Un prânz s’a dat ori pe bordul cuirasa­­tului Bayern, în onoarea amiralului Ménard și a ofițerilor escadrei franceze. Comandantul cuirasatului Bayern a ridicat toasturi în să­nătatea împăratului, a d-lui Felix Faure și pentru camaraderia internațională a mari­narilor. Prânzul s’a înapoiat azi pe bordul lui Hoche, unde amiralul Ménard a ridicat acelaș­ fel de toasturi. Trecerea ușoară a enormelor bastimente de resbel probează capacitatea extraordinară a canalului. Hoh­enau, 20 iunie. Yachtul Hohenzollern având pe bord pe împăratul, a trecut. Cel dintâiu, stavilarul la 12 ore și 38 m. Cuirasatul Electeur Fré­­déric­ Guillaume a salutat cu 33 de tunuri; toate s­estimentele au dat de asemenea sa­lutul la care Hohenzollern a răspuns: • O companie de «­n­­are era înșirată pe­ b­iți Împăratul era pe punte și a sa­ltat in toate părțile; entuziasm mare, timp admi­­rabi­l. Rendsburg, 20 iunie. Vaporul Augusta-Victoria a trecut la 12 ore 20 m. La trecerea yachtului austriac Trabant, pe bordul căreia se afla arh­iducele Ștefan, muzica a cântat imnul austriac. Trabant a înapoiat salutul în mod viu. De asemenea, la trecerea lui Surcouf, muzica a cântat Marseil­eza. Ofițerii francezi­­ a salutat. Hoh­enau, 20 Iunie. Avisul Kaiser-Adler a sosit la ora 1 și 15 m ; a fost ca­ltat prin urale entuziaste. Brunsbuettel, 20 Iunie. Trecerea corăbiilor s-a făcut după pro­gram; au trecut 22 de corăbii, dintre care cea din urmă, avizul olandez Alkmaar, a trecut la amiază. Gruenenthal, 20 iunie, 3 ore 40 m. Ultima corabie a trecut fără incident la Gruenenthal. Kiel, 20 iunie, împărăteasa care locuește castelul din Kiel, va asista astă-seară la balul marinei ; ea va merge mâine pe bordul lui Hohenzollern. Marele duce Alexis a sosit pe bordul lui Kaiser-Adler­ a făcut vizită împăratului pe Hohenzollern, cu Regele Saxoniei și cel l’alți prinți. Hoh­enau, 20 iunie. împăratul a adresat ministrului Boetticher o scrisoare autografă foarte grațioasă, prin care -i exprimă mulțumirile sale și recunoștința sa pentru partea luată de ministru la crea­rea și la terminarea canalului. Kiel, 20 Iunie. Din ordinul împăratului, toate corăbiile de resbel au salutat la amiază, cu 21 de tunuri, a 58 aniversare a domniei Reginei Engle­­zeze­. S’a căutat imnul englez pe toate co­răbiile și s-a înălțat pavilionul englez. Kiel, 20 Iunie. Vaporul care conduce pe reprezentanții presei a făcut în timpul dimineții o plim­bare in jurul portului, începând de la portul de comerț, de unde se deschide o vedere mă­reață asupra orașului Kiel bogat decorat și asupra înălțimilor care sunt împodobite. Vaporul a trecut apoi în portul exterior, de-a lungul liniilor de corăbii germane și străine toate împodobite de mare gală. Impresia generală era admirabilă. Vaporul s-a oprit apoi în fața lui Hoh­enau, pentru a aștepta trecerea împăratului. Paris, 20 iunie. Ziarele de seară exprimă mulțumirea lor pentru accentul pacinic al discursului îm­păratului Wilhelm. Temps zice că împăratul Wilhelm a dat serbărilor de la Kiel un adevărat caracter de serbări de pace. Azi s’au făcut noul demonstrațiuni contra serbărilor de la Kiel, nici un incident. Madrid, 20 iunie. D. Ganovas vorbind un consiliu de discur­sul împăratului Wilhem­ la Hamburg, l-a lăudat și a făcut să reiasă spiritul său pacinic. -------------------------------------------------­ KIEL, PARIS, PETERSBURG Presa germană despre decorarea d-lui Felix Faure — Impresia acestei de­monstrațiuni.—Există alianța franco­­rusă ? — Discursul împăratului Wilhelm II. Obiectul discuțiunei generale din toată presa europeană sunt serbările ce se să­vârșesc acum la Kiel și, în legătură cu ele, darul spontaneu al Țarului Rusiei trimis președintelui Republicei franceze. Numai presa germană, a cărei opinie e așteptată cu o nerăbdare oare­care, în privința schimbului neașteptat de politețe între Paris și Petersburg, notează pe scurt și cu multă rezervă incidentul acesta, pro­­­babil pentru a nu călca îndatoririle ospi­talității și a nu tulbura impresia serbă­rilor din Kiel. Așa, presa germană privește decorarea d lui Felix Faure ca un nou simptom al politicei ruse, de a slăbi, prin fel de fel de atențiuni față cu Franța, impresia că simpatia Rusiei pentru Republică s’ar putea micșora, dacă cea dintâia arată că între­ține și cu Germania relațiuni mai amicale. Numai Vossische Zeitung se cam ne­căjește pentru ceea­ ce ea numește «dovada cea mai nouă a înfrățirei Cazacismului cu Republica», dar e convinsă că decorarea d-lui Faure cu ordinul Sfintului Andrei va aduce tot atât de puțină schimbare in situația politică, cât au produs serbările din Kronstadt, Cherbourg și Nancy, indi­ferent dacă există sau nu o alianță franco­­rusă. Kreuz-Zeitung emite părerea, că reîm­prospătarea reciprocă a înfrățirei fraoco­­ruse are scopul secundar, poate chiar sco­pul principal, de a dispune Franța în mod favorabil în vederea împrumutului ruso­­chinez, însemnătatea reală a demonstrațiunei, care nu se poate aprecia după discursu­­lurile d-lui Felix Faure și al baronului de Mohrenheim, se poate presupune, dar nu preciza, scrie Neue Freie Presse. In Paris lumea nu e cu totul satisfăcută de cuvântarea d­lui de Mohrenheim, pentru că nu se găsește într’âosa nici o silabă de­veri-o alianță, ci numai de simpatie și prieteșug, și în Berlin se susține că nici nu există alianța franco-rusă. Ideia, că demonstrația de amiciție ar fi un stimu­lent pentru realizarea împrumutului ruso­­chinez, prinde consistență și se crede că pentru același scop vor urma și alte de­­m­­onstrațiuni franco-ruse Ca dovadă că guvernului rusesc i-au displăcut aluziile la alianță din partea miniștrilor francezi, se citează faptul că cenzura telegrafică rusă a șters cuvântul «alianță» din toate telegramele care comunicau discursurile miniștrilor din Camera franceză și că și Journal de St -Petersburg, organul minis­terului de externe al Rusiei, a suprimat toate pasagiile relative la alianța franco­­rusă. Nu se poate, totuși, înlătura impresia că actul de demonstrație din palatul Elysee trebue considerat ca un răspuns la alu­ziunile la alianță ale miniștrilor francezi și anume ca un răspuns de încurajiare. Dacă alianța nu există, continuă Neue Freie Presse, ea a fost totuși pusă in discuție cu tot dinadinsul și aceasta trebue să fi fost intenția miniștrilor francezi pentru a scoate Rusia din rezerva ei. Corăbiile fran­ceze și ruse s-au împreunat înainte de a intra în portul Kiel, pentru a sosi unite la serbări; aceasta va produce în Franța o nouă satisfacție Toate aprecierile tuturor ziarelor din Germania, Franța, Rusia și Austria nu pot însă nega în nici un chip, că, de există sau nu alianța franco rusă, pacea nu poate fi tulburată; împăratul Germaniei a ținut să accen­tueze aceasta — poate chiar din cauza te­merilor exagerate ce ar putea provoca exis­tența unei alianțe franco-ruse — căci la banchetul Senatului orașului Hamburg, Wilhelm II a zis: între altele: «Noi unim done mări. Mările nu des­part, ci unesc Portul Kiel trebue să fie în același timp și un simbol de pace și de cooperare a tuturor popoarelor la misiunea civilizatoare a Europ­ei. Menținerea păcii e dorită de toată lumea, numai în pace comerțul universal se poate desvolta și înflori. Pacea o vom menține, voim să o menținem­. ■ Eastern ------------------------------------------------­ Expediția din Madagascar Precum era ușor de prevăzut, Rama­­sombataha, în retragerea­­ precipitat­ă, nu s-a oprit la Suberbieville cu toate lucrările de apărare ce executase acolo. Telegrama comunicată Sâmbătă seara de către mi­nistrul de resboin zice că generalul Du­chesne e stăpân pe această poziție . Ho­­vașii au pârăsit-o pentru a se îndrepta spre Andriba Ocuparea Mevatananei și a orașului SuberbiewitL sfîrșește în mod strălucit prima parte a resboiului din Madagascar, aceea care părea mai primejdioasă nu nu­mai prin dificultățile ce ar fi putut face Horașii ci mai ales din pricina boalelor la care dă naștere o îndelungată ședere in locurile joase și băltoase ale Betsibokei. Generalul Duchesne își va concentra cor­pul expediționar pe vastul platou care se întinde la sud de Mevatanana și de Su­berbieville, într’o atitudine mijlocie de 70 metri. La această epocă a anului tempe­ratura se coboară aci la 201’ în timpul nop­­ței și nu trece peste 30 ° în ceasurile cele mai calde ale zilei. O adiere răcoroasă de la răsărit se simte în tot sezonul căldu­ros. Ikopa și Mandrosia, ale căror ape sunt excelente, mărginesc platoul la apus și la răsărit; se găsesc aoi fântâni îndes­tulătoare, păduri numeroase, și, la nord de Mevatanana, mari turme de boi apar­ținând primului ministru și principalelor personagii al curței din Ranavalo. Saka­ Îaviî au trebuit deja să pună mâna pe ele și-și vor face o adevărată plăcere de a le vinde Franței. Suberbieville, centrul exploatației tere­nurilor aurifere al provinciei, e așezată la picioarele platoului central, la 30 de metri de­asupra nivelului mării. Skopa nu este navigabilă până la punctul acesta de­cât în ape mijlocii, dar un canal lateral executat de d. Suberbie permite flotilei flu­viale franceze să conducă proviziunile și materialul necesar pentru hrana trupelor. Brigada generalului Veyron, pe care co­mandantul corpului expediționar trebuise să o imobilizeze în josul fluviului, devine astfel disponibilă in mare parte, căci canonil-

Next