Timpul, septembrie 1896 (nr. 193-216)
1896-09-17 / nr. 205
ANUL AL OPTSPREZECELEA. — No. 205 UN NUMER 10 BANI JIROIIA, MENTELE In t'>rrt pe tin »n........................... » pe • luni.................. » pe 3 luni ............................ s’unvni stri'instt aie, un an . . .... i«# i'ar* ziarul nostru se găsește c ’.numerul la A getice de juirnaux Strangers ye Ia lei io lei țn lei 0,20 b rue de Maub>uge, 69 și la toate chioșcurile. REDACȚIA SI ADMINISTRAȚIA Bucuresti, la Müzeul Român București, 16/28 Septembre Salutam astăzi in capitala Viei pe Imperiaiul puternic, pe nobila odrasla a unui neam străvechiu și istoric care vine să primească ospitalitatea Regelui nostru și a erei. Majestatea Sa împăratul Iromeisc Iosif întorcând vizitele M. S. Regelui Carol, îndeplinește față de Curtea noastră o datorie de curtenie, și o îndeplinește cu acea cordialitate și cavalerism care întotdeauna au distins pe Augustul nostru Vecin. Vizita Majestății Sale împăratul Francisc Iosif este însă și consfințirea oficială a unei politice a cărei continuitate domnește de un șir de ani. Toate partidele noastre de guvernământ au contribuit a o stabili, trecând prin multe incidente și greutăți. Așadar evenimentul de astăzi nu este opera guvernului actual, precum nu se poate zice că este opera exclusivă a partidului de cri. Singura deosebire este că noi conservatorii nu ne-am schimbat atitudinea nici în opozițiune, pe când liberalii, spre a ne combate, erau cât pe ce de a compromite relația alb de prietenie cu Austro- Ungaria, relațiuni cari în împregiurările prin care trece Europa, ne-au devenit prețioase. Amintirea aceasta va fi singura aluziune pe care vom face-o astăzi la politica noastră internă și la partea ce au luat partidele noastre la crearea situațiunei politice a Statului Român Considerăm zilele pe care ilustrul oaspe al Suveranilor noștri și al țarei le va petrece pe teritoriul României, ca un armistițiu politic, ocupându-ne de densul numai din punctul de vedere general al țarei. Nu se poate contesta însemnătatea pe care această împârătescă vizită o are pentru România. Ea este o afirmare și mai formală a pozițiunei dobândită de Statul român în concertul Statelor europene. Ea dovedește că valoarea morală a României este mai mare decât puterea ei materiala, lucru ce are o însemnătate enorma pentru un Stat ca al nostru. Prin munca uriașe a vechilor generațiuni, din starea noastră trecută am ajuns să fim mari între cei mici și a fi priviți ca un faeton important în cumpăna politică a Europei. Această pozițiune, pe care România a știut să și-o cucerească cu armele râsboiului și ale păcei, ea nu întrebuințat-o decât tot în folosul păcei, râmâind un element de ordine și de liniște în mijlocul frământărilor de tot felul cari de câțiva ani încoace au dat de lucru Europei doritoare de pace. Pe acest tărâm, fără a ne pune în ostilitate cu nimeni, ne-am întâlnit firește cu politica urmată de Austro-Ungaria care este desvoltarea pacinică și neatârnată a popoarelor și a Statelor balcanice. Precum am zis, acum doua luni când s’a anunțat pentru prima dată vizita imperială, bărbații de Stat ai Imperiului vecin trebuie să fie dobândit convingerea deplină ca poporul românesc și acei cari îl conduc sunt amici leali cari nu aleargă după chiriere, ci voise numai ca simțămintele etnice și demnitatea națională să fie respectate. Venirea între noi a augustului Imparat care, în cursul fericitei sale domnii a dat atâtea dovezi de avânt generos față cu popoarele ce trăesc sub sceptrul sau, ne arată că Majestatea Sa știe a aprecia valoarea amiciției noastre. Pe un asemenea august oaspe nu-l putem primi decât cu bucurie și entusiasm, strigând: Să trăiască împăratul Francisc Iosif! ---------------------KHIStfc*........................... TELEGRAME Furtună în Franța Paris. 25 Septembre. Depeși din Nantes, Brest și Cherbourg semnalează o furtună violentă. Sunt temeri de siniste. Paris, 26 Septembre. O furtună înspăimântătoare barne peste toată Francia, dar mai cu deosebire asupra coastelor. Pagubele sunt considerabile. Căsătoria prințului de Neapole Roma, 26 Septembre. După câteva ziare căsătoria prințului de Neapole s-ar fi fixat pentru 24 Octombre. Birourile oamenilor au decis de a prezintă în mod solemn, după căsătoria prințului, adrese de felicitări Regelui, Reginei și noilor soți. Contele Șuvalow Varșovia, 26 Septembre. Convalescența contelui Șuwaloff merge încet. Congresul anti-francmasonic Trento, 26 Septembre. Congresul anti-francmasonic s’a deschis. La acest congres asistă mai mulți episcopi. S’au trimes telegrame de omagii, Papii și împăratului Francisc Iosif. Decorațiuni Berlin, 26 Septembre. Imperalul Wilhelm a conferit ordinul Vulturului negru prinților Albert de Saxa și Albert al Belgiei. Inaugurarea unui canal în Italia Roma, 27 Septembre. Inaugurarea lucrărilor noului canal destinat să menție constant nivelul apelor lacului Trasimene s’a făcut la Magione lângă Pérouse. Au asistat miniștrii tesaurului și de finanțe precum și alți funcționari. Populația este foarte entusiastă. Ciocnire de trenuri Bordeaux, 27 Septembre. O ciocnire între două trenuri dintre care unul expres, s’a produs lângă St. Mariens. 14 persoane au fost ușor contuzionate. ------------------------------------------------- EVENIMENTELE DIN TURCIA — Prin fir telegrafic — Constantinopol, 25 Septembre. Ambasadorii au răspins în scris Porții la notificarea în privința numirei prințului Berovici ca guvernator general al Cretei. O luptă mică s’a dat în vilaietul Van, între trupele și Armenii cari s’au refugiat în munți. Pagubele sunt neînsemnate în ambele părți. De patru zile miniștrii țin consilii extraordinare in privința afacerilor armenești și chestiunilor financiare. D. Vucovici a adus Sultanului o scrisoare a Prințului de Muntenegru, a cărui călătorie la Constantinopol s’a amânat până după măritarea principesei Helena. Domnul Cambon, ambasador al Franței, d. Vukovici, ministrul afacerilor străine al Muntenegrului și d. Bakicî, agent diplomatic al aceleași țeri, au fost primiți în audiență de Sultan, după Selamlik-Berlin, 25 Septembre. Norddeutsche Allgemeine Zeitung declară cu desăvârșire false știrile,ce a primit ziarul Times de la corespondentul său extraordinar, în privința unei pretinse conversațiuni ținută la Breslau între împăratul Wilhelm și Țarul. Acelaș ziar constată că profesorul Thumayan a primit știrea de a se abține de la orice agitație în favoarea mișcării armenești;—în cazul contrariu va fi expulzat din Prusia. Londra, 25 Septembre. Se anunță din Constantinopol ziarului Times că orașele Egin și Karputh au fost incendiate la 24 Septembre. La Kaissaridh au fost măcelari. Tot din Constantinopol se anunță lui Daily News că 120 de Armeni au fost omorîți la Gemenik. EDIȚIA A TREIA Atena, 27 Septembre. Consiliul administrativ al Grecei întrunit sub prezidenția prințului Berovici a votat bugetul provizoriu. Acest buget cuprinde o sumă de 2000 lire turcești pentru comisiunile europene însărcinate cu reorganizarea gendarmeriei și a tribunalelor. Constantinopol, 27 Septembre. Doi Armeni notabili au fost arestați. Sunt bănuiți că aparțin comitetului revoluționar. Filipopoli, 27 Septembre. După știri din Constantinopol s'au făcut numeroase perchizițiuni în oraș și s’au arestat mai multe persoane. Un afiș sedițios s’a găsit lipit în moschea Mellemet. Mii de scrisori ostile Sultanului s’au răspândit prin ziare la Constantinopol ; aceste foi au fost imprimate la Geneva. Petersburg, 27 Septembre. Vorbind de declarațiunile câtorva ziare care afirmă că neînțelegerile ruso-germane în privința afacerilor vamale ar putea să influențeze politica orientală la Berlin, Novoie Vremia atribue o mare însemnătate măsurii ce guvernul german a luat in contra profesorului Thurmayan. Această măsură are o mare însemnătate, mai cu seamă in momentul când înțelegerea puterilor continentale în privința afacerilor din orient, este cea mai bună garanție pentru a împedica succesul tentativelor armenești, cu toate silințele Englitezei, cu d. Gladstone in cap. -------------------------------------------------- CALATORIA JARULUI — Prin fir telegrafic — Paris, 25 Septembre. Consiliul de miniștri ținut la Eliseü a regulat ultimele amănunte ale călătoriei Țarului. La terminarea consiliului d. Faure a plecat iar la Rambouillet. Poliția a luat măsuri pentru a constata identitatea persoanelor care vor închiria ferestre pe străzile unde va trece perechia imperială. Paris, 26 Septembrie. D. Măline a oferit un dejun în onoarea d-lui Yermolov, ministru al agriculturei și domeniilor din Rusia. Au asistat la acest dejun mai mulți miniștrii. Agenția Havas desminte în mod formal știrea că ar fi isbucnit vre un conflict între guvern și președinții camerei și Senatului, sau că ar exista neînțelegeri în sinul cabinetului în privința participării Parlamentului la serbările date în onoarea Țarului. Președinții celor două Camere nu vor însoți pe d. Felix Faure la Cherbourg, dar vor fi cu dânsul la gara din Passy. Vor asista la vizita Țarului la Elisey spre a marca preeminența Parlamentului. Nu se va pronunța nici un discurs în timpul serbărilor; numai d. Faure la prânzul de Marți de la Elisey, va ridica un toast la care va răspunde Țarul. Balmoral, 26 Septembre. Țarul, Prințul de Galles, ducii de York și de Connaught au făcut o partidă de vânătoare ; Țarina și Regina au făcut o plimbare în trăsură. ---------------------------------------------— I Vlt Cu It SBIRit PORȚILOR DE FIER — Prin fir telegrafic — Plecarea la Orșova. Viena, 26 Septembre, împăratul Francisc Iosif a plecat aseară la 8 ore și jum., cu tren special, pentru a asista la inaugurarea canalului Porților de Fier. Era însoțit de contele Goluchowski, de generalul Beck, șef al Statului-major al armatei, de d. de Kallay, de ministrul de rezbel, de contele Badeni și de șase miniștri austriaci. Mai mulți membri ai Parlamentului însoțesc pe împăratul în călătoria Sa. Printre membrii corpului diplomatic cari au luat loc în trenul imperial se află d-niî Lozé, ambasador al Franței, Nigra, ambasador al Italiei, E. I. Ghika, ministrul României și Simia, ministrul Serbiei, Budapesta, 26 Septembre. Baronul Banffy, miniștrii unguri, deputați uni ale Camerei magnaților și a deputaților și mai mulți invitați au plecat la Orșova, spre a asista la inaugurarea canalului Porților-de-Fier. MARȚI 17/29 SEPTEMBRE 1896 Uhl NUMER 10 BANI MUNCITORI ȘI HSSEBfll Linia 30 litere petit pay. VI....................0,40 Reclame................ . IU.. . ^.aj^^cr » ............... 1 u. .UT..'.Ș.—'1 tu Pari» anunciurile se pringÍBcr la Agenția Havas, 8 Place de la Sourse', ’ . • , REDACȚIA SI ADMINIST^ATIA •. 4 L: ‘. I București. Pasagiuitoiulu V* Drumul de la gară este decorat cu stâlpi mari purtând efigii cu culorile ungurești, românești și sârbești alternând unele cu altele ; alți stâlpi poartă numele împăratului Francisc Iosif, al Regelui Carol și al Regelui Alexandru. Sosirea regelui Serbiei Orșova, 27 Septembrie. Azi dimineață la 7 ore s-a celebrat o liturghie la capela catolică. Deși trenul regal sârbesc nu trebuia să intre în gară decât la 8 ore și 20 m., totuși împăratul a sosit la gară la 7 ore și jumătate, însoțit de contele Goluchowski, de contele Paar, aghiotant general, de generalul baron de Beck, șef al statului major general, de miniștrii comuni, miniștrii austriaci și unguri. Membrii corpului diplomatic se aflau de asemenea la gară, precum și clerul, generalii, funcționarii înalți, deputațiunile și magnații în costumul lor pitoresc. Se observă afară de asta mai mulți Români din Ungaria, și din regatul României; priveliștea este din cele mai atrăgătoare, împăratul poartă uniforma de general de husari roșii ungari cu dolman alb (vestă de husar) și colback. Arhiducele Joseph este în uniforma de general. După ploaia torențială de ieri, dimineața este splendidă. Trenul regal sârbesc intră în gara la 8 ore 20 m. Regele Alexandru poartă uniforma roșie de general sârbesc cu căciulă mică de astrahan alb. La coborîrea din tren împăratul îi strânge mâna și muzica cântă imnul sârbesc, pe când Regele Alexandru trece în revistă compania de onoare. După câteva minute împăratul se retrage și se întoarce după puțin timp pe peronul gării cu arhiducele Joseph, ambii purtând decorațiunile lor românești. Sosirea împăratului la Orșova. Orșova, 26 Septembre. împăratul Francisc Iosif a sosit la 3 ore seara însoțit de generalul conte Paar, aghiotant general și de generalul baron de Beck, șef al Statului-major general. Pe peronul gării decorat cu covoare, drapele, efigii și verdeață, se afla aliniată o companie a miliției ungurești, având chipiurile ornate cu foi de stejar , cu drapel și muzică. Următorii demnitari așteptau sosirea trenului imperial regal: arhiducele Iosif, contele Goluchowski, generalul de Krieghammer, ministru comun de resbel, d. de Kallay, ministru comun de finanțe , apoi miniștrii austriaci: contele Badens, președinte al consiliului, contele Gleispach, ministru de justiție, cavalerul de Bilinski, ministru de finanțe, Guttenberg, ministru al drumurilor de fier, baronul Glanz de Eicha, ministru de comerț, contele Welserheimb, ministru al apărării naționale , apoi miniștrii unguri, baronul de Banffy, președinte al consiliului, dr. Lukács, ministru de finanțe, Daniel, ministru de comerț, Wlassics, ministrul instrucțiunei publice, de Erdély, ministru de justiție, de Josipovich, ministru al Croației și baronul Jósika, ministru cabinetului imperial. Mai erau încă de față deputațiunile Parlamentelor austriac și unguresc, baronul d’Aerenthal, ministru la București, cavalerul Schiessl de Perstorff, ministru la Belgrad, consulul general din Belgrad, consulii din Severin și Galați și șefii de secție Witteket, de Luzzara et Docse. Autoritățile eclesiastice erau reprezintate prin clerurile catolic roman și grec, prin clerul român și greco oriental. Mai erau prezenți numeroși ofițeri ai armatei comune și ai miliției ungurești. Mai asista și o deputațiune a comitatului Caraș-Severin, municipalitățile comitatului și direcțiunea lucrărilor canalului Porților-de-Fier. S’au remarcat încă magistrații și primarul din Orșova cu consiliul municipal, reprezentanții mai multor societăți de navigațiune, un public numeros și magnați unguri în mare costum național care faceau un efect mare. La sosirea trenului muzica a cântat imnul național austriac și împăratul descinde în uniforma de husari ruși unguri, manta albă, Kolbak de blană și marele cordon al Mariei Tereza în cruciș; împăratul a dat mâna arhiducelui Joseph, contelui Golukowski, contelui Badeni și baronului Banffy. Oberfișpanul pronunță o alocuțiune, la care împăratul răspunde, apoi acesta trece în revistă compania de onoare și părăsește gara în trăsură deschisă cu toate că ploua tare. Pe tot parcursul cortegiului stă un gard dublu de soldați, împăratul s’a dat jos din trăsură la palatul administrativ unde se fac recepțiunile ambasadorilor contele Nigra, contele Eulenbourg, d. Loze, Mahmud- Nadin-bey, miniștrilor I. Ghika, Silvici, baron d’Aerenthal, Schiessl și a deputațiunilor citata mai sus. Terminându-se prezentările, împăratul s’a pus pe bordul lui Frantz-Iosif unde va petrece noaptea împreună cu d. Ghika, ministrul României și d. Lozé, ministrul Franciei. Verciorova, 26 Septembrie. O mulțime enormă a venit din București pentru inaugurarea canalului Porților de fer. Printre persoanele sosite se observă : baronul d’Aerenthal, ministrul Austro-Ungariei la București, d. .Emil Ghika, ministrul nostru la Viena ; d-niî Delavrancea și Bianu, deputați ; d-niî Cotescu, Scupiewski, Ciurcu, Ion Popescu și Bricl, jurnaliști; d-niî Antipa și Băicoianu, de la ministerul de domenii. Oțelurile și casele particulare nu pot conține toată lumea. Mai mulți invitați locuesc pe bordul corăbiilor ; mai multe persoane din Budapesta stau în vagoanele cu care au sosit. Au sosit mai mulți ziariști străini printre care d-nii dr. Klaeser, fost redactor șef al Gazetei de Colonia și dr. Eser, corespondent al aceluiași ziar, Lichstenstadt de la ziarul Neue Freie Presse, Zweig de la ziarul Wiener Abendpost. O comisiune venită din București va însoți pe acești domni în România. Orșova, 26 Septembrie. Gara din Orșova este împodobită cu culori ungurești, românești și sârbești ; este ornată cu guirlande de verdeață și efigii. S’a adăugat la gară un pavilion, îmbrăcat cu catifea grenat, unde vor descinde Suveranii. Sosirea Bogetul României Orșova, 27 Septembre. Trenul regal românesc intră în gară la 8 ore și 35 m. M. S. Regele Carol poartă uniforma de colonel al regimentului al șaselea de infanterie austriacă, al cărui proprietar este, și marele cordon al ordinului austriac al Lânei de aur. Maj. Sa este însoțită de d-n. Sturdza, președinte al consiliului de miniștrii și ministru al afacerilor străine și de d. Stoicescu, ministru al lucrărilor publice. Suita Regală se compune din generalul Vlădescu și colonelul Manu. D. Sturdza este însoțit de d. Nicolae Mișu, directorul diviziei politice la ministerul afacerilor străine. Muzica cântă imnul românesc. Din toate părțile isbucnesc urale entusiaste, olien și să trăiască. Publicul unguresc se arată foarte călduros. Românii aclamează pe cei doi Suverani . Regele și Imperatul se sărută in mod cordial de două ori, apoi trec în revistă compania de onoare. Apoi se fac prezentările în timpul cărora împăratul înaintează spre d. Sturdza, îi strânge mâna și se întreține câteva minute cu densul. M. S. Regele Carol strânge mâna episcopului român din Caransebeș și a episcopului sârbesc. Majestățile Lor părăsesc apoi gara, pentru a merge la port; împăratul este în trăsură cu Regele României. Regele Alexandru este în trăsură cu archiducele Joseph, pe când d. D. Sturdza ia loc cu contele Goluchowski. Solemnitatea Orșova, 27 Septembre. Suveranii cu suitele lor, arhiducele Joseph, miniștrii, corpul diplomatic, generalii și funcționarii înalți se îmbarcheză pe vaporul Prantz-Joseph, care precedat de o corabie pilotă, pleacă cel d’intern în direcția Porților de fer. Deputațiunile parlamentare și autoritățile superioare sunt pe bordul vaporului Sofia. Apoi vin monitorul fluvial Koeroes și corabia Joseph-Carol ducând pe invitați, mai cu deosebire pe ziariști și mai mulți magnați. Când corăbiile ajung în fața graniței românești în sus de Verciorova, artileria românească trage salve și muzica care se afla pe țărm cântă imnul austriac. Publicul de pe flotilă care descinde fluviul aclamă mult pe soldații români. Peste tot pe munți fâlfâe drapele românești. Priveliștea este minunată și publicul entuziast. Gara din Verciorova este împodobită cu culori românești și austriace. Lovituri de tunuri isbucnesc de pe țărmul sârbesc și pe bordul canonierelor staționate pe țărm. Ecourile repercutează detonațiunile în