Timpul, septembrie 1896 (nr. 193-216)

1896-09-19 / nr. 207

No. 207 Berlin, 29 Sep­tem­bre. Răspunzând la comentariile tendenți­oase ce însoțesc faptul că s-a trimis Sul­tanului tabloul reprezentând familia imperială Norddeutsche Allgemeine Zeitung constată că astă primă­vară Sultanul a exprimat dorința de a po­seda tabloul familiei imperiale ger­mane, împăratul a ordonat să se trimea­­tă acest tablou Sultanului și acesta a mulțumit telegrafic. Deci nu există nici o legătură între această trimitere și sfârșitul evenimentelor din Con­stantino­pol. -----------------------—S4 B8SIM-------------------------­ DE LA VERCIOROVA la B­UCUREȘTI Asupra călătoriei M. Sale împăratului Francisc Iosif de la Vârciorova la Bu­curești mai dăm astăzi următoarele in­teresante amănunte : Trenul împărătesc, plecat din Vercio­rova la orele 6.20, a fost condus de însuși d. Saligny, director general al căilor ferate, și de d-nii ingineri Popescu și Gafenco. Trenul regal, plecat din Verciorova la orele 5.35, și condus de d. inginer-ins­­pector Galea, precum și trenul împără­tesc de la Severin până la Palota, au fost amândouă conduse de câte două mașini înaintașe și una îndărăt. La Craiova, trenul care aducea pe înaltul Oaspe s-a compus din vagoanele trenului imperial atașate la trenul re­gal și avea 13 vagoane, pe 184 metri lungime. De la Craiova și până în București, trenul care aducea pe M. M. L. L. îm­păratul Francisc Iosif și Regele Carol a fost condus de d. inginer Suciu, ins­pector la Pitești. La stația Potcoava, trenul imperial­regal s’a încrucișat cu trenul expres care venea din București. Pe toată linia trenul a mers fără cel mai mic incident. Atât la Craiova, cât și la Slatina și Pitești, unde s’au schimbat mașinele și s’a schimbat și locul vagonului imperial, serviciul s-a­ făcut repede și cu multă exactitate. Pentru paza liniei de la Verciorova și până la T.-Severin, direcția căilor ferate avea câte un păzitor la distanță de 300 metri. Iar pe unde trenul a trecut nefiind bine ziuă au fost aprinse făclii. O deosebită impresie a făcut artileria așezată pe înălțimile de la Verciorova, unde, îndată ce s’a zărit trenul imperial și până ce s’a depărtat binișor, s’au tras într’una salve de tunuri, în­cât răsuna întreaga vale­ dunăreană. De cum s’a deșteptat și până pe intrat în București, M. S. împăratul a a stat mai mult la fereastra vagonului­­salon, de unde privea regiunile prin care străbătea trenul. A fost cu multă atențiune în deosebi pe când trenul trecea, încet de tot, pe dinaintea tru­pelor, răspunzând salutului tuturor co­mandanților de trupe și chiar ofițerilor din front. Atenția M. Sale împăratului a fost atrasă și de țăranii înarmați, cari stă­teau — la mici distanțe — pe tot lungul liniei, și țăranii gornici de prin mai multe gări. Ei erau toți foști soldați, iar acuma unii păzitori de câmp. In tren, M. La împăratul îșî comu­nica impresiile mai ales cu șeful statu­­lui-major, baron Beck, și cu două ti­neri căpitani din marele stat-major. At ** M. La împăratul Francisc­ Iosif și M. La Regele împreună cu suitele au luat dejunul în trenul imperial, între sta­țiunile Slatina și Pitești. Dejunul a fost servit de casa Capșa din Capitală. Tot casa Capșa a servit un dejun de 24 tacâmuri M. Sale Regelui Carol la Turnu-Severin, membrii în comisiunea interimară d-ni: Ghiță Popescu, Matei M. Pur­­carea și Vaslan Ene. Consiliul comunei rurale Mera, din județul Putna,­­numindu-se membri în comisiunea interimară d-niî loan Gegea, Grigore Potorac și Ion Bre­­zeanu; Consiliul comunei rurale Tigveni, din județul Argeș, numindu-se mem­bri în comisiunea interimară d-nii C. Bălteanu, Dumitru N. Donescu și Ni­­colae Iordănoiă; Consiliul comunei rurale Urziceni, din jud. Botoșani, numindu-se mem­bri în comisiunea interimară d-nii Stavăr Ardeleanu, D. Zamfirescu și Tudose Ungureanu ; Consiliul comunei rurale Bârzăiu, din județul Gorj, numindu-se membri în comisiunea interimară d-nii Con­stantin Popescu, Ion Vlăduțescu și Pavel Popescu . Consiliul comunei rurale Dichisenî, din jud. Ialomița, numindu-se mem­bri in comisiunea interimară d-nii Ion Dimitrescu, Tudor Petcu și Gh. Constantin. Consiliul comunei rurale Fundu- Perului, din județul Vlașca, numin­du-se membri în comisiunea interi­mară d-nii Dinu Nicolae, Dumitru Neagu și Ion Preda Dorobanțu, și Consiliul comunei rurale Cepari- Bârsești, din județul Argeș, numin­du-se membri în comisiunea interi­mară d-nii G. Lămbescu, C. Rădulescu și V. Ionescu.* * * D. Gh. Cerchez, directorul prefectu­rei județului Botoșani, a fost autorizat a gira provizoriu afacerile acelei pre­fecturi și afacerile special județene pe timpul absenței titularului prefect în concediul ce i s’a acordat. * * * D. Petre Panaitescu a fost confirmat în funcțiunea de primar la comuna urbană Ocnele-Mari din județul Vâlcea, iar d. Dimitrie Antonescu în aceea de ajutor primarului. D. Naum Mărculescu a fos confir­mat in funcțiunea de primar al ora­șului Tecuciu, iar d. Spiru Adamiade în acea de ajutor primarului. * * * D. Panait Stoica, fost procuror ge­neral a fost numit în funcțiunea de comisar al guvernului pe lângă cre­ditul funciar din Iași, în locul d-lui G. St. Ghenoiu, încetat din viață. * * 4c S’au confirmat definitiv următoarele numiri făcute provizoriu în serviciul închisorilor centrale: D. Gr. Rădulescu, în postul de maes­tru la atelierul de cartonat de la pe­nitenciarul Văcărești, în locul d-lui Z. Tomescu, demisionat. D. I. Ianoli, în postul de director clasa I în serviciul închisorilor cen­trale, în locul d-lui A. Spiru Paul, depărtat. D. Petru Pavlov, în postul de di­rector la arestul preventiv din județul Falciu, în locul d-lui N. Panciu, de­misionat. * * 4« D. Lupu Botez, ajutorul sub-prefec­­turei plășei Fundul județul Roman a fost destituit din acea funcțiune și înlocuit cu d. Alexandru A. Mateescu. ȘTIRILE ZILEI Se aduce la cunoștința d-lor autori, cari au prezentat manuscrise de A­­ritmetici la concursul deschis pentru cărțile didactice necesare școalelor pri­mare, că comisia respectivă a respins manualele însemnate mai jos și, prin urmare, sunt vestiți a -și retrage ma­nuscrisele, prin cerere adresată direc­ției I din acest minister. Manualele respinse sunt: 1) «Cine bine socotește, nimic nu greșește, aritmetica pentru clasa I, idem pentru clasa II; 2) «Vorbește cugetând» aritmetică pentru clasa I, idem aritmetică pen­tru clasa II, idem­­ aritmetică pentru clasa III, idem aritmetică pentru clasa IV; 3) «Munca hrănește, munca cin­stește», aritmetică pentru clasa IV, idem povețuitor ; 4) «Crăciun Voiculescu», aritmetică practică;* * * Au fost disolvate : Consiliul comunei rurale Valea­ Dra­­gului, din județul Ilfov, numindu-se membrii în comisia interimară d-ni: Mitu Ded­u, Radu Bahne, și Marin Ioan Ghiță; Consiliul comunei rurale Jilavele, din județul Ialomița, numindu-se * * * ULTIM CUVÂNT — Oh, dragul meu, cât te iubesc ! — Dar eu! — Spune-mi, dacă ași muri te-ai mai însura ? — Ce­ ți intră prin cap ! Dar nu m’ași mai însura nici­odată. — Ce genu­l ești! — Dar ar trebui să fie cine­va prea nerod pentru ca să mai facă odată o asemenea prostie. Moș­ Neaga ---------------------------------------------—------— DE-ALE ARMATEI S’au făcut, pe ziua de 1 și 16 Sep­­tembre, câte­va înaintări în armată. La gradul de sub-locotenent în re­zervă, în arma cavaleriei, au fost îna­intați următorii soldați bacalaureați: Răceanu George, din regimentul 3 călărași, în regimentul 10 călărași. Vasiliu Ion, din regimentul 7 călă­rași, în regimentul 8 călărași. Magheru Titu, din regimentul 5 ro­șiori, în regimentul 3 roșiori; Codrescu Alexandru, din regimentul 7 călărași, în regimentul 10 călărași. Christescu Vasile, din regimentul 4 roșiori, în regimentul 6 roșiori. Stoianovici Alexandru, din regimen­tul 7 călărași, în regimentul 8 călărași. Nicolescu Nicolae, din regimentul 4 roșiori, în regimentul 2 roșiori. La același grad, în rezervă, în arma infanteriei, au fost înaintați următorii soldați bacalaureați: Mincu Aureliu, din reg. 1 geniu, în reg. Radu­ Negru No. 28. Naum Andrei, din reg. Prahova No. 7, în reg. Buzeu No. 8. Roșca Marin, din reg. Olt No. 3, în reg. 2 Roroanați No. 19. Eustațiu George, din reg. 4 Ilfov No. 21, în batalionul 2 venători. Alexandrescu Alexandru, din reg. 4 Ilfov No. 21, în reg. Bacău No. 27. TIMPUL 19 SEPTEMBRE Nedelcovici Ion, din reg. Dolj No. 1, în reg. Rovine No. 26. Petrescu Nicolae, din reg. Mihaiu- Viteazu No. 6, în reg. Calafat No. 31. Economu Victor, din reg. Mihaiu-Vi­­teazu No. 6, în reg. Gorj No. 18. Negreanu Mihail, din regimentul Mi­­haiu-Viteazu No. 6, în al patrulea re­giment Ilfov No. 21. Ionescu George, din regimentul Mi­­hail-Viteazu No. 6, în regimentul Vâl­cea No. 2. Mihail Consantin, din regimentul Mi­­hail-Viteazu No. 6, în al 4-lea regi­ment Ilfov No. 21. Munteanu Murgoci Gheorghe, din regimentul Mihaiu-Viteazu No. 6, în regimentul Teleorman No. 20. Oprescu Stelian din regimentul Mi­­haiu-Viteazu No. 6, în al 7-lea regi­ment Racova No. 25. Condrache Constatin, din regimentul Mihaiu-Viteazu No. 6, în 7-lea regi­ment Racova No. 25. Păunescu Lazăr, din regimentul Mi­­haiu-Viteazu No. 6, în regimentul Ște­­fan­ cel­ Mare No. 13. Solacolu C. Ioan, din al 4-lea regi­ment Ilfov No. 21, în al 8-lea regiment Dragoș No. 29. Slănicea Dumitru, din al 4-lea regi­ment Ilfov No. 21, în regimentul Su­ceava No. 16. Iliescu C. Constantin, din al 4-lea regiment Ilfov No. 21, în regimentul Suceava 16. Stănescu Ioan din al 4-lea regiment Ilfov No. 21, în regimentul Mircea No. 32. Georgescu P. Panait, din al 4-lea re­giment Ilfov N. 21, în regimentul Tul­­cea No. 33. Iacobescu Nicolae din al 4-lea regi­ment Ilfov No. 21, în regimentul Ba­­cäu No. 27. Nicolae Grigore, din al 4-lea regi­ment Ilfov 21, în regimentul Tulcea No. 33. Gheorghe Ioan, din al 4-lea regiment Ilfov No. 21, în regimentul Roman No. 14. Băicoianu Constantin, din al 4-lea regiment Ilfov No 21, în regimentul Constanța No. 34. Rai­u Petru, din regimentul Putna No. 10, în al 6-lea regiment Tecuciu No. 24. Munteanu G. Dumitru, din regimen­tul Putna No. 10, în același regiment­ Bolintineanu Romulus, din regimen­tul Prahova No. 7, în regimentul Râm­­nicu-Sărat No. 9. Luca Ioan, din regimentul Ștefan­ cel­ Mare No. 13, în același regiment. Au fost înaintați, tot la gradul de sub­locotenent in rezervă, în arma artileriei, următorii soldați­ bacalaureați : Obedeanu V. Constantin, din regi­mentul 10 artilerie, în regimentul 6 ar­tilerie ; Biureanu Emil, din regimentul 2 ce­tate, în același regiment ; Strat George, din regimentul 2 arti­lerie, în regimentul 9 artilerie ; Stătescu E. Eugeniu din regimentul 2 artilerie, în același regiment; Demetriade Leonida, din regimentul 10 artilerie, în regimentul 5 artilerie ; Mih­ăileanu Petre, din regimentul 10 artilerie, în același regiment; Kiriac D. Constantin, din regimentul 2 artilerie, în regimentul 12 artilerie; Georgescu George, din regimentul 7 artilerie, în regimentul 8 artilerie. * * « Administratorii cl. I Druțu Vasile și Marian Ioan, atingând limita de vârstă, au fost puși în retragere din oficiu pe ziua de 1 Octombrie. S-a aprobat un concediu de ș­apte luni căpitanului Monast Temistocle, tre­­cându-se în același timp în poziție de disponibilitate. Locotenentul din cavalerie Sigmund Veniamin, aflat în poziție de disponi­bilitate, a fost rechemat în activitate. Locotenentul Căplescu Alfons a fost trecut în poziție de disponibilitate pen­tru infirmități timporale. Locotenentul Nicolae Ion fiind numit în funcțiunea de comandant al compa­niei de gendarmi rurali, a fost trecut în poziție de disponibilitate. Sub­ locotenentul Isvoranu Henric a fost trecut în poziție de disponibilitate pentru infirmități timporale. * * * S’au primit demisiunile din armată a următorilor ofițeri: Colonelul Ionescu Nicolae, Locotenentul-colonel Fălcoianu Mi­hail, Maiorul Stoenescu Christache, Maiorul Soare Miță, Căpitanul Ghimpa Ion, Căpitanul Coman Neagu, Căpitanul Dimitriu Tănase, Căpitanul Mincu Dimitrie, Căpitanul Grecescu Gheorghe, Administratorul cl. I Ștefănescu Ion, Administratorul cl. I Tâmpeanu Ni­colae, și Sub-locotenentul Paladi Petre. * * • Căpitanul Christescu Atanasie din re­gimentul 6 roșiori, a fost șters din con­troalele armatei cu pierderea gradului, pe ziua de 23 August 1896, ca mnulre prin sentința cu No. 161 pronunțată a­­supra sa de consiliul de resbel al cor­pului III de armată, a fost condamnat la două ani de închisoare și destituire, pentru faptul de deturnare de bani pu­blici, sustragere și distrugere de acte. Sub­ locotenentul Christescu Constan­tin, din regimentul 1 roșiori, a fost tre­cut pe ziua de 10 Septembrie 1896, în poziție de reformă, pentru greșeli grave contra onoarei ca militar și om. ---------------------------------------------------------— EXPOZIȚIA De silvicultură din Geneva Expoziția națională elvețiană din Ge­neva a fost inaugurată la 1 Mai­ tre­cut. Ea cuprinde un pavilion special pentru silvicultură. Pavilionul, destul de modest, este con­struit în stilul obicinuit. Lângă pavilion se află de o parte o pepinieră care cu­prinde principalele esențe ale Elveției, iar de altă parte un oare­care număr de arbori gigantici, între care un molift de 42 m. lungime. Expozițiunea, în pavilion, bine aran­jată, se împarte în ș­apte secțiuni, dar diferitele obiecte ale acestor secțiuni sunt grupate pe categorii de expozanți. Partea industrială ocupă un loc aproape egal cu partea silvicolă. La o poartă a a pavilionului sunt așezate unele peste altele rondele înalte de cm.08, ferestru­ite din metru în metru pe acelaș arbore, rondele care permit a se face observa­­țiuni asupra vegetațiunei și asupra des­­creșterea arborilor pe o înălțime de 3 metri. Se constată din aceasta, că de la o oare­care înălțime descreșterea bra­dului este mai rapidă de­cât a molif­tului. Secțiunea I: Amenajarea pădurilor. In astă secțiune intră diferite caiete de amenajament (cam voluminoase, ceea ce nu este un avantagiu), diferite albume de fotografii reprezentând populamente înainte, și după pășunat, arătând dife­rite moduri de exploatări, de semințișuri și plantațiuni, de lucrări. De ase­menea se ved instrumentele de arpen­­tagiu. In fine sunt două frumoase charte forestiere ale Elveției. Una din ele arată pădurile colorate deosebit după natură de proprietari, și din care se vede că suprafața împădurită este de 837 942 hectare, din cari 3548 h. păduri can­­tonale, 563041 h. păduri al corporațiu­­nilor publice, și 239443 h. păduri pri­vate. Cantonul cel mai împădurit este acela al Bernei cu 148521 h. Din o su­prafață totală de 4141910 h., Elveția are o suprafață productivă de 2.968.470 h. (71 la sută), și neproductivă de 1.173.440 h. (29 la sută). Pe cea­altă h­artă mai figurează avalanșele în mi­ner de 9552, cari ocupă o întindere de 24690 h. Din acest număr 136 (981 h.) sunt barate cu lucrări diverse: mori, piloți, creionage, care au costat 785202 fr. Secția II: Producția pădurilor. A­­ceastă secțiune cuprinde diverse scule formând panoplii, colecții de lemne, plante, fructe, animale sau insecte fo­lositoare și vătămătoare. Se observă încă planuri în relief reprezentând co­­recțiuni de torenți, etc. In fine este un buștean de melez de 800 ani, în care sunt înfipte mici ste­­gulețe arătând datele principale ale is­toriei naționale. Născut în 1097, acest arbore a asistat în 1291 la formarea Confederațiunei elvețiane. Secțiunea III: Comercial și industria lemnelor. Această secțiune, repartizată cam peste tot, este acea care contribue mai mult la ornamentație, trebue a se atașa aci pasta, paiele și mătasea de lemne, sabotagiu, numeroasele uten­­sile de lemn întrebuințate în Elveția, și reprezentația grafică a comerciului. Iată un extract de tabloul volumelor: 1894 Importațiune Exportațiune Lemne de lucru i.ioo.oop m. c. 350.000 m.c. Lemne de foc. . 1.300.000 m. c. 250.000 m.c. Cărbuni................400.000 m. c. 160.000 m.c. Scoarță.................. 100.000 m. c. 30 000 m.c. 2.900.000 m. c. 790.000 m.c. Secțiunea IV: învățământului fo­restier. Pe diferite mese mai multe vo­lume în limba germană, care este limba forestieră, botanici, geologii, tratate diverse, charte de planuri vechi. Apoi cartoane colorate arătând populamente de pini înainte și după lămuriri. A­­cestea provin din Polytechnicum din Zürich, unde este secțiunea silvică. Secțiunea V: Cercetări forestiere. Aci nu prea este ceva important de remarcat. Secțiunea VI : Statistică forestieră. Societăți forestiere. Secțiunea VII: Legislația forestieră. In definitiv, expoziția de silvicultură a fost organizată cu succes. Sunt multe lucruri reunite în o mică țară. Din cauza situațiunei intre Franța și Ger­mania, Elveția întrebuințează forestieri din două școli, cari se reunesc adesea, discutând teorii deosebite, comunicând rezultatele practicei și schimbând une­ori ideile lor. -------------------------------------------------------­ IN­FORMAȚIUNI M. La imperatu­l Francisc Iosif a dat suma de 12.000 lei pentru săraci. Deputații italieni vor pleca mâne dimineață la Curtea-de-Argeș. Mâne seară se vor întoarce în Capi­tală și Vineri vor pleca la Sinaia, unde vor fi prezintați M. Sale Regelui. Sâmbătă, dimineața vor pleca să vi­ziteze podul de peste Dunăre și apoi 1896 la Constanța, de unde cu vaporul Cobra vor merge la Constantinopol. Pentru examenul de bacalaureat din București s-au înscris 220 de can­didați. Examenul înscris a început astăzi. In urma neînțelegerilor dintre co­lectiviștii din Teleorman, alesul cole­giului al II-lea, d. M. Petrescu se va retrage din cameră, cu toate insis­tențele prefectului Dumitriu. Deși pân’acum nu s’a publicat de­cretul pentru disolvarea consiliului comunal din Galați, fapt pozitiv este că disolvarea acestui consiliu e defi­nitiv hotărâtă de aproape o lună de zile. Dacă până acum disolvarea nu este un fapt îndeplinit, aceasta se explică prin faptul că odată cu publicarea decretului trebue să apară în Moni­tor și membrii nouei com­isiuni inte­rimare—și, natural, șefii colectiviști din Galați certându-se ca țiganii pen­tru postul de președinte al comisiei interimare, alungarea Malaxalelor de la primaria gălațeană suferă întâr­ziere. Mâine, 19 curent, se va pune, la A­­teneu, o placă comemorativă pentru vizita deputaților Italieni. Placa va fi așezată sub placa co­memorativă care fusese așezată cu o­­cazia vizitei principelui de Neapole în țară. Capitala a fost din nou­ iluminată disoara. Afluența de lume pe strade, era tot așa de mare și aseară; orașul păstra încă aspectul seu de sărbătoare. D. dr. Teodor Mihali, membru în comitetul național de peste munți, a fost întemnițat Miercurea trecută, pen­tru a-și face osânda de 10 zile, la care a fost condamnat pentru­ că a iscălit cunoscutul manifest al comitetului partidului național. M. La imperatul francisc­ Bosif la Sinaia Ni se scrie din Sinaia că primirea făcută era M. Sala împăratului Francisc­ Iosif a fost și acolo din cele mai în­cântătoare. Trenul imperial a intrat în gara Si­naia, splendid decorată, la orele 6 p. m. După ce M. Sa împăratul s’a în­treținut cât­va timp, în salonul gărei, arangiat după stilul celui din București, cu persoanele marcante care aștepta și sosirea ilustrului oaspe, cortegiul im­­perialo-regal s’a pus în mișcare în mijlocul aclamațiunilor și al imnului împărătesc, cântat de elevii și elevele din localitate cu acomadiamentul mu­­zicei militare. Șoseaua este admirabil decorată cu flori și cu ghirlande mari de brazi. La bifurcarea șoselei, în­spre Castelul Peleș și în­spre oraș, un grandios arc de triumf cu emblemele Habsburgilor, ale Austriei și ale Ungariei. De­asupra ar­cului erau patru vulturi vii de toată frumusețea, cari fiind legați cu o sfoară, dădea­u din aripi și se svârcoleau. In momentul când a sosit cortegiul, sforile au fost tăiate și vulturii, simțindu-se liberi, au sburat și în curând s’au pier­dut în văzduh. Cum a fost primită de lumea imensă această scenă,—este de nedescris. M. La împăratul a rămas atât de surprins, în­cât câte­va secunde a urmat cu pri­virea evoluțiunile vulturilor și apoi plin de satisfacțiune a cerut lămuriri M. Sale Reginei, care a conceput această scenă. Mulțumirea sufletească a Augustului Oaspe a fost subliniată de aclamați­u­­nile mulțime!. La orele 6 și jumătate, cortegiul a ajuns la Castel. Murmurul Prahovei, iluminația fee­rică a poienei, lămpile electrice din munți, sunetul trompetelor și al muzi­­cei, răcoarea dulce a serei și priveliștea magnifică ce se deschide în valea Cas­telului Peleș,—toate împreună au pro­dus în toți o impresiune ce nu se poate defini, dar care nu se va șterge nici o dată. Era atâta armonie în aceste fru­museți ale naturii sălbatice unite cu arta modernă. Cei cu simțurile desvoltate au perce­put în acest moment un sunet duios și depărtat: un cioban din creerii munți­lor cânta din tulnic o doină ! Azi, Miercuri, M. La Im­peratul Fran­cisc­ Iosif va vizita împrejurimile Sinaii și va lua dejunul sus pe munte la stâna regală. La orele so seara, ilustrul oaspe va părăsi Sinaia pentru a merge la Pesta. DA STERIE N.CIURCU IX Pelikangasse—No. 10, Viena Consultațiune cu celebritățile medicale și cu specialiștii de la facultatea de me­dicină din Viena.

Next