Timpul, septembrie 1896 (nr. 193-216)
1896-09-19 / nr. 207
No. 207 Berlin, 29 Septembre. Răspunzând la comentariile tendențioase ce însoțesc faptul că s-a trimis Sultanului tabloul reprezentând familia imperială Norddeutsche Allgemeine Zeitung constată că astă primăvară Sultanul a exprimat dorința de a poseda tabloul familiei imperiale germane, împăratul a ordonat să se trimeată acest tablou Sultanului și acesta a mulțumit telegrafic. Deci nu există nici o legătură între această trimitere și sfârșitul evenimentelor din Constantinopol. -----------------------—S4 B8SIM------------------------- DE LA VERCIOROVA la BUCUREȘTI Asupra călătoriei M. Sale împăratului Francisc Iosif de la Vârciorova la București mai dăm astăzi următoarele interesante amănunte : Trenul împărătesc, plecat din Verciorova la orele 6.20, a fost condus de însuși d. Saligny, director general al căilor ferate, și de d-nii ingineri Popescu și Gafenco. Trenul regal, plecat din Verciorova la orele 5.35, și condus de d. inginer-inspector Galea, precum și trenul împărătesc de la Severin până la Palota, au fost amândouă conduse de câte două mașini înaintașe și una îndărăt. La Craiova, trenul care aducea pe înaltul Oaspe s-a compus din vagoanele trenului imperial atașate la trenul regal și avea 13 vagoane, pe 184 metri lungime. De la Craiova și până în București, trenul care aducea pe M. M. L. L. împăratul Francisc Iosif și Regele Carol a fost condus de d. inginer Suciu, inspector la Pitești. La stația Potcoava, trenul imperialregal s’a încrucișat cu trenul expres care venea din București. Pe toată linia trenul a mers fără cel mai mic incident. Atât la Craiova, cât și la Slatina și Pitești, unde s’au schimbat mașinele și s’a schimbat și locul vagonului imperial, serviciul s-a făcut repede și cu multă exactitate. Pentru paza liniei de la Verciorova și până la T.-Severin, direcția căilor ferate avea câte un păzitor la distanță de 300 metri. Iar pe unde trenul a trecut nefiind bine ziuă au fost aprinse făclii. O deosebită impresie a făcut artileria așezată pe înălțimile de la Verciorova, unde, îndată ce s’a zărit trenul imperial și până ce s’a depărtat binișor, s’au tras într’una salve de tunuri, încât răsuna întreaga vale dunăreană. De cum s’a deșteptat și până pe intrat în București, M. S. împăratul a a stat mai mult la fereastra vagonuluisalon, de unde privea regiunile prin care străbătea trenul. A fost cu multă atențiune în deosebi pe când trenul trecea, încet de tot, pe dinaintea trupelor, răspunzând salutului tuturor comandanților de trupe și chiar ofițerilor din front. Atenția M. Sale împăratului a fost atrasă și de țăranii înarmați, cari stăteau — la mici distanțe — pe tot lungul liniei, și țăranii gornici de prin mai multe gări. Ei erau toți foști soldați, iar acuma unii păzitori de câmp. In tren, M. La împăratul îșî comunica impresiile mai ales cu șeful statului-major, baron Beck, și cu două tineri căpitani din marele stat-major. At ** M. La împăratul Francisc Iosif și M. La Regele împreună cu suitele au luat dejunul în trenul imperial, între stațiunile Slatina și Pitești. Dejunul a fost servit de casa Capșa din Capitală. Tot casa Capșa a servit un dejun de 24 tacâmuri M. Sale Regelui Carol la Turnu-Severin, membrii în comisiunea interimară d-ni: Ghiță Popescu, Matei M. Purcarea și Vaslan Ene. Consiliul comunei rurale Mera, din județul Putna,numindu-se membri în comisiunea interimară d-niî loan Gegea, Grigore Potorac și Ion Brezeanu; Consiliul comunei rurale Tigveni, din județul Argeș, numindu-se membri în comisiunea interimară d-nii C. Bălteanu, Dumitru N. Donescu și Nicolae Iordănoiă; Consiliul comunei rurale Urziceni, din jud. Botoșani, numindu-se membri în comisiunea interimară d-nii Stavăr Ardeleanu, D. Zamfirescu și Tudose Ungureanu ; Consiliul comunei rurale Bârzăiu, din județul Gorj, numindu-se membri în comisiunea interimară d-nii Constantin Popescu, Ion Vlăduțescu și Pavel Popescu . Consiliul comunei rurale Dichisenî, din jud. Ialomița, numindu-se membri in comisiunea interimară d-nii Ion Dimitrescu, Tudor Petcu și Gh. Constantin. Consiliul comunei rurale Fundu- Perului, din județul Vlașca, numindu-se membri în comisiunea interimară d-nii Dinu Nicolae, Dumitru Neagu și Ion Preda Dorobanțu, și Consiliul comunei rurale Cepari- Bârsești, din județul Argeș, numindu-se membri în comisiunea interimară d-nii G. Lămbescu, C. Rădulescu și V. Ionescu.* * * D. Gh. Cerchez, directorul prefecturei județului Botoșani, a fost autorizat a gira provizoriu afacerile acelei prefecturi și afacerile special județene pe timpul absenței titularului prefect în concediul ce i s’a acordat. * * * D. Petre Panaitescu a fost confirmat în funcțiunea de primar la comuna urbană Ocnele-Mari din județul Vâlcea, iar d. Dimitrie Antonescu în aceea de ajutor primarului. D. Naum Mărculescu a fos confirmat in funcțiunea de primar al orașului Tecuciu, iar d. Spiru Adamiade în acea de ajutor primarului. * * * D. Panait Stoica, fost procuror general a fost numit în funcțiunea de comisar al guvernului pe lângă creditul funciar din Iași, în locul d-lui G. St. Ghenoiu, încetat din viață. * * 4c S’au confirmat definitiv următoarele numiri făcute provizoriu în serviciul închisorilor centrale: D. Gr. Rădulescu, în postul de maestru la atelierul de cartonat de la penitenciarul Văcărești, în locul d-lui Z. Tomescu, demisionat. D. I. Ianoli, în postul de director clasa I în serviciul închisorilor centrale, în locul d-lui A. Spiru Paul, depărtat. D. Petru Pavlov, în postul de director la arestul preventiv din județul Falciu, în locul d-lui N. Panciu, demisionat. * * 4« D. Lupu Botez, ajutorul sub-prefecturei plășei Fundul județul Roman a fost destituit din acea funcțiune și înlocuit cu d. Alexandru A. Mateescu. ȘTIRILE ZILEI Se aduce la cunoștința d-lor autori, cari au prezentat manuscrise de Aritmetici la concursul deschis pentru cărțile didactice necesare școalelor primare, că comisia respectivă a respins manualele însemnate mai jos și, prin urmare, sunt vestiți a -și retrage manuscrisele, prin cerere adresată direcției I din acest minister. Manualele respinse sunt: 1) «Cine bine socotește, nimic nu greșește, aritmetica pentru clasa I, idem pentru clasa II; 2) «Vorbește cugetând» aritmetică pentru clasa I, idem aritmetică pentru clasa II, idem aritmetică pentru clasa III, idem aritmetică pentru clasa IV; 3) «Munca hrănește, munca cinstește», aritmetică pentru clasa IV, idem povețuitor ; 4) «Crăciun Voiculescu», aritmetică practică;* * * Au fost disolvate : Consiliul comunei rurale Valea Dragului, din județul Ilfov, numindu-se membrii în comisia interimară d-ni: Mitu Dedu, Radu Bahne, și Marin Ioan Ghiță; Consiliul comunei rurale Jilavele, din județul Ialomița, numindu-se * * * ULTIM CUVÂNT — Oh, dragul meu, cât te iubesc ! — Dar eu! — Spune-mi, dacă ași muri te-ai mai însura ? — Ce ți intră prin cap ! Dar nu m’ași mai însura niciodată. — Ce genul ești! — Dar ar trebui să fie cineva prea nerod pentru ca să mai facă odată o asemenea prostie. Moș Neaga ---------------------------------------------—------— DE-ALE ARMATEI S’au făcut, pe ziua de 1 și 16 Septembre, câteva înaintări în armată. La gradul de sub-locotenent în rezervă, în arma cavaleriei, au fost înaintați următorii soldați bacalaureați: Răceanu George, din regimentul 3 călărași, în regimentul 10 călărași. Vasiliu Ion, din regimentul 7 călărași, în regimentul 8 călărași. Magheru Titu, din regimentul 5 roșiori, în regimentul 3 roșiori; Codrescu Alexandru, din regimentul 7 călărași, în regimentul 10 călărași. Christescu Vasile, din regimentul 4 roșiori, în regimentul 6 roșiori. Stoianovici Alexandru, din regimentul 7 călărași, în regimentul 8 călărași. Nicolescu Nicolae, din regimentul 4 roșiori, în regimentul 2 roșiori. La același grad, în rezervă, în arma infanteriei, au fost înaintați următorii soldați bacalaureați: Mincu Aureliu, din reg. 1 geniu, în reg. Radu Negru No. 28. Naum Andrei, din reg. Prahova No. 7, în reg. Buzeu No. 8. Roșca Marin, din reg. Olt No. 3, în reg. 2 Roroanați No. 19. Eustațiu George, din reg. 4 Ilfov No. 21, în batalionul 2 venători. Alexandrescu Alexandru, din reg. 4 Ilfov No. 21, în reg. Bacău No. 27. TIMPUL 19 SEPTEMBRE Nedelcovici Ion, din reg. Dolj No. 1, în reg. Rovine No. 26. Petrescu Nicolae, din reg. Mihaiu- Viteazu No. 6, în reg. Calafat No. 31. Economu Victor, din reg. Mihaiu-Viteazu No. 6, în reg. Gorj No. 18. Negreanu Mihail, din regimentul Mihaiu-Viteazu No. 6, în al patrulea regiment Ilfov No. 21. Ionescu George, din regimentul Mihail-Viteazu No. 6, în regimentul Vâlcea No. 2. Mihail Consantin, din regimentul Mihail-Viteazu No. 6, în al 4-lea regiment Ilfov No. 21. Munteanu Murgoci Gheorghe, din regimentul Mihaiu-Viteazu No. 6, în regimentul Teleorman No. 20. Oprescu Stelian din regimentul Mihaiu-Viteazu No. 6, în al 7-lea regiment Racova No. 25. Condrache Constatin, din regimentul Mihaiu-Viteazu No. 6, în 7-lea regiment Racova No. 25. Păunescu Lazăr, din regimentul Mihaiu-Viteazu No. 6, în regimentul Ștefan cel Mare No. 13. Solacolu C. Ioan, din al 4-lea regiment Ilfov No. 21, în al 8-lea regiment Dragoș No. 29. Slănicea Dumitru, din al 4-lea regiment Ilfov No. 21, în regimentul Suceava No. 16. Iliescu C. Constantin, din al 4-lea regiment Ilfov No. 21, în regimentul Suceava 16. Stănescu Ioan din al 4-lea regiment Ilfov No. 21, în regimentul Mircea No. 32. Georgescu P. Panait, din al 4-lea regiment Ilfov N. 21, în regimentul Tulcea No. 33. Iacobescu Nicolae din al 4-lea regiment Ilfov No. 21, în regimentul Bacäu No. 27. Nicolae Grigore, din al 4-lea regiment Ilfov 21, în regimentul Tulcea No. 33. Gheorghe Ioan, din al 4-lea regiment Ilfov No. 21, în regimentul Roman No. 14. Băicoianu Constantin, din al 4-lea regiment Ilfov No 21, în regimentul Constanța No. 34. Raiu Petru, din regimentul Putna No. 10, în al 6-lea regiment Tecuciu No. 24. Munteanu G. Dumitru, din regimentul Putna No. 10, în același regiment Bolintineanu Romulus, din regimentul Prahova No. 7, în regimentul Râmnicu-Sărat No. 9. Luca Ioan, din regimentul Ștefan cel Mare No. 13, în același regiment. Au fost înaintați, tot la gradul de sublocotenent in rezervă, în arma artileriei, următorii soldați bacalaureați : Obedeanu V. Constantin, din regimentul 10 artilerie, în regimentul 6 artilerie ; Biureanu Emil, din regimentul 2 cetate, în același regiment ; Strat George, din regimentul 2 artilerie, în regimentul 9 artilerie ; Stătescu E. Eugeniu din regimentul 2 artilerie, în același regiment; Demetriade Leonida, din regimentul 10 artilerie, în regimentul 5 artilerie ; Mihăileanu Petre, din regimentul 10 artilerie, în același regiment; Kiriac D. Constantin, din regimentul 2 artilerie, în regimentul 12 artilerie; Georgescu George, din regimentul 7 artilerie, în regimentul 8 artilerie. * * « Administratorii cl. I Druțu Vasile și Marian Ioan, atingând limita de vârstă, au fost puși în retragere din oficiu pe ziua de 1 Octombrie. S-a aprobat un concediu de șapte luni căpitanului Monast Temistocle, trecându-se în același timp în poziție de disponibilitate. Locotenentul din cavalerie Sigmund Veniamin, aflat în poziție de disponibilitate, a fost rechemat în activitate. Locotenentul Căplescu Alfons a fost trecut în poziție de disponibilitate pentru infirmități timporale. Locotenentul Nicolae Ion fiind numit în funcțiunea de comandant al companiei de gendarmi rurali, a fost trecut în poziție de disponibilitate. Sub locotenentul Isvoranu Henric a fost trecut în poziție de disponibilitate pentru infirmități timporale. * * * S’au primit demisiunile din armată a următorilor ofițeri: Colonelul Ionescu Nicolae, Locotenentul-colonel Fălcoianu Mihail, Maiorul Stoenescu Christache, Maiorul Soare Miță, Căpitanul Ghimpa Ion, Căpitanul Coman Neagu, Căpitanul Dimitriu Tănase, Căpitanul Mincu Dimitrie, Căpitanul Grecescu Gheorghe, Administratorul cl. I Ștefănescu Ion, Administratorul cl. I Tâmpeanu Nicolae, și Sub-locotenentul Paladi Petre. * * • Căpitanul Christescu Atanasie din regimentul 6 roșiori, a fost șters din controalele armatei cu pierderea gradului, pe ziua de 23 August 1896, ca mnulre prin sentința cu No. 161 pronunțată asupra sa de consiliul de resbel al corpului III de armată, a fost condamnat la două ani de închisoare și destituire, pentru faptul de deturnare de bani publici, sustragere și distrugere de acte. Sub locotenentul Christescu Constantin, din regimentul 1 roșiori, a fost trecut pe ziua de 10 Septembrie 1896, în poziție de reformă, pentru greșeli grave contra onoarei ca militar și om. ---------------------------------------------------------— EXPOZIȚIA De silvicultură din Geneva Expoziția națională elvețiană din Geneva a fost inaugurată la 1 Mai trecut. Ea cuprinde un pavilion special pentru silvicultură. Pavilionul, destul de modest, este construit în stilul obicinuit. Lângă pavilion se află de o parte o pepinieră care cuprinde principalele esențe ale Elveției, iar de altă parte un oarecare număr de arbori gigantici, între care un molift de 42 m. lungime. Expozițiunea, în pavilion, bine aranjată, se împarte în șapte secțiuni, dar diferitele obiecte ale acestor secțiuni sunt grupate pe categorii de expozanți. Partea industrială ocupă un loc aproape egal cu partea silvicolă. La o poartă a a pavilionului sunt așezate unele peste altele rondele înalte de cm.08, ferestruite din metru în metru pe acelaș arbore, rondele care permit a se face observațiuni asupra vegetațiunei și asupra descreșterea arborilor pe o înălțime de 3 metri. Se constată din aceasta, că de la o oarecare înălțime descreșterea bradului este mai rapidă decât a moliftului. Secțiunea I: Amenajarea pădurilor. In astă secțiune intră diferite caiete de amenajament (cam voluminoase, ceea ce nu este un avantagiu), diferite albume de fotografii reprezentând populamente înainte, și după pășunat, arătând diferite moduri de exploatări, de semințișuri și plantațiuni, de lucrări. De asemenea se ved instrumentele de arpentagiu. In fine sunt două frumoase charte forestiere ale Elveției. Una din ele arată pădurile colorate deosebit după natură de proprietari, și din care se vede că suprafața împădurită este de 837 942 hectare, din cari 3548 h. păduri cantonale, 563041 h. păduri al corporațiunilor publice, și 239443 h. păduri private. Cantonul cel mai împădurit este acela al Bernei cu 148521 h. Din o suprafață totală de 4141910 h., Elveția are o suprafață productivă de 2.968.470 h. (71 la sută), și neproductivă de 1.173.440 h. (29 la sută). Pe ceaaltă hartă mai figurează avalanșele în miner de 9552, cari ocupă o întindere de 24690 h. Din acest număr 136 (981 h.) sunt barate cu lucrări diverse: mori, piloți, creionage, care au costat 785202 fr. Secția II: Producția pădurilor. Această secțiune cuprinde diverse scule formând panoplii, colecții de lemne, plante, fructe, animale sau insecte folositoare și vătămătoare. Se observă încă planuri în relief reprezentând corecțiuni de torenți, etc. In fine este un buștean de melez de 800 ani, în care sunt înfipte mici stegulețe arătând datele principale ale istoriei naționale. Născut în 1097, acest arbore a asistat în 1291 la formarea Confederațiunei elvețiane. Secțiunea III: Comercial și industria lemnelor. Această secțiune, repartizată cam peste tot, este acea care contribue mai mult la ornamentație, trebue a se atașa aci pasta, paiele și mătasea de lemne, sabotagiu, numeroasele utensile de lemn întrebuințate în Elveția, și reprezentația grafică a comerciului. Iată un extract de tabloul volumelor: 1894 Importațiune Exportațiune Lemne de lucru i.ioo.oop m. c. 350.000 m.c. Lemne de foc. . 1.300.000 m. c. 250.000 m.c. Cărbuni................400.000 m. c. 160.000 m.c. Scoarță.................. 100.000 m. c. 30 000 m.c. 2.900.000 m. c. 790.000 m.c. Secțiunea IV: învățământului forestier. Pe diferite mese mai multe volume în limba germană, care este limba forestieră, botanici, geologii, tratate diverse, charte de planuri vechi. Apoi cartoane colorate arătând populamente de pini înainte și după lămuriri. Acestea provin din Polytechnicum din Zürich, unde este secțiunea silvică. Secțiunea V: Cercetări forestiere. Aci nu prea este ceva important de remarcat. Secțiunea VI : Statistică forestieră. Societăți forestiere. Secțiunea VII: Legislația forestieră. In definitiv, expoziția de silvicultură a fost organizată cu succes. Sunt multe lucruri reunite în o mică țară. Din cauza situațiunei intre Franța și Germania, Elveția întrebuințează forestieri din două școli, cari se reunesc adesea, discutând teorii deosebite, comunicând rezultatele practicei și schimbând uneori ideile lor. ------------------------------------------------------- INFORMAȚIUNI M. La imperatul Francisc Iosif a dat suma de 12.000 lei pentru săraci. Deputații italieni vor pleca mâne dimineață la Curtea-de-Argeș. Mâne seară se vor întoarce în Capitală și Vineri vor pleca la Sinaia, unde vor fi prezintați M. Sale Regelui. Sâmbătă, dimineața vor pleca să viziteze podul de peste Dunăre și apoi 1896 la Constanța, de unde cu vaporul Cobra vor merge la Constantinopol. Pentru examenul de bacalaureat din București s-au înscris 220 de candidați. Examenul înscris a început astăzi. In urma neînțelegerilor dintre colectiviștii din Teleorman, alesul colegiului al II-lea, d. M. Petrescu se va retrage din cameră, cu toate insistențele prefectului Dumitriu. Deși pân’acum nu s’a publicat decretul pentru disolvarea consiliului comunal din Galați, fapt pozitiv este că disolvarea acestui consiliu e definitiv hotărâtă de aproape o lună de zile. Dacă până acum disolvarea nu este un fapt îndeplinit, aceasta se explică prin faptul că odată cu publicarea decretului trebue să apară în Monitor și membrii nouei comisiuni interimare—și, natural, șefii colectiviști din Galați certându-se ca țiganii pentru postul de președinte al comisiei interimare, alungarea Malaxalelor de la primaria gălațeană suferă întârziere. Mâine, 19 curent, se va pune, la Ateneu, o placă comemorativă pentru vizita deputaților Italieni. Placa va fi așezată sub placa comemorativă care fusese așezată cu ocazia vizitei principelui de Neapole în țară. Capitala a fost din nou iluminată disoara. Afluența de lume pe strade, era tot așa de mare și aseară; orașul păstra încă aspectul seu de sărbătoare. D. dr. Teodor Mihali, membru în comitetul național de peste munți, a fost întemnițat Miercurea trecută, pentru a-și face osânda de 10 zile, la care a fost condamnat pentru că a iscălit cunoscutul manifest al comitetului partidului național. M. La imperatul francisc Bosif la Sinaia Ni se scrie din Sinaia că primirea făcută era M. Sala împăratului Francisc Iosif a fost și acolo din cele mai încântătoare. Trenul imperial a intrat în gara Sinaia, splendid decorată, la orele 6 p. m. După ce M. Sa împăratul s’a întreținut câtva timp, în salonul gărei, arangiat după stilul celui din București, cu persoanele marcante care aștepta și sosirea ilustrului oaspe, cortegiul imperialo-regal s’a pus în mișcare în mijlocul aclamațiunilor și al imnului împărătesc, cântat de elevii și elevele din localitate cu acomadiamentul muzicei militare. Șoseaua este admirabil decorată cu flori și cu ghirlande mari de brazi. La bifurcarea șoselei, înspre Castelul Peleș și înspre oraș, un grandios arc de triumf cu emblemele Habsburgilor, ale Austriei și ale Ungariei. Deasupra arcului erau patru vulturi vii de toată frumusețea, cari fiind legați cu o sfoară, dădeau din aripi și se svârcoleau. In momentul când a sosit cortegiul, sforile au fost tăiate și vulturii, simțindu-se liberi, au sburat și în curând s’au pierdut în văzduh. Cum a fost primită de lumea imensă această scenă,—este de nedescris. M. La împăratul a rămas atât de surprins, încât câteva secunde a urmat cu privirea evoluțiunile vulturilor și apoi plin de satisfacțiune a cerut lămuriri M. Sale Reginei, care a conceput această scenă. Mulțumirea sufletească a Augustului Oaspe a fost subliniată de aclamațiunile mulțime!. La orele 6 și jumătate, cortegiul a ajuns la Castel. Murmurul Prahovei, iluminația feerică a poienei, lămpile electrice din munți, sunetul trompetelor și al muzicei, răcoarea dulce a serei și priveliștea magnifică ce se deschide în valea Castelului Peleș,—toate împreună au produs în toți o impresiune ce nu se poate defini, dar care nu se va șterge nici o dată. Era atâta armonie în aceste frumuseți ale naturii sălbatice unite cu arta modernă. Cei cu simțurile desvoltate au perceput în acest moment un sunet duios și depărtat: un cioban din creerii munților cânta din tulnic o doină ! Azi, Miercuri, M. La Imperatul Francisc Iosif va vizita împrejurimile Sinaii și va lua dejunul sus pe munte la stâna regală. La orele so seara, ilustrul oaspe va părăsi Sinaia pentru a merge la Pesta. DA STERIE N.CIURCU IX Pelikangasse—No. 10, Viena Consultațiune cu celebritățile medicale și cu specialiștii de la facultatea de medicină din Viena.