Timpul, august 1897 (nr. 170-193)

1897-08-05 / nr. 173

No. 173 ver un Angloman înflăcărat care nu iubea însă pe Englezi ci numai viața lor socială, confortul lor. Era un om care se simțea bine numai în streinătate, nu în Rusia. Regret mult că pe timpul acela opinia societății ruse nu era reprezintată în presa streină ce aveam la îndemână. Trebue să repet încă o dată cu tot dinadinsul că eram pe atunci atât de dispus de a lucra pentru interesele Rusiei că, chiar dacă slavofîliî d-v. ar fi condus atunci afacerile, aceasta n’ar fi schimbat politica mea și așî fi îndeplinit dorințele d-v. cu același zel cu care slujeam pe contele Șuvalov de câte­ ori­­ mi-o cerea». ȘTIRILE ZILEI Oficiul telegrafo-poștal sucursal No. 1 din calea Moșilor No. 188 se va muta, de la 26 octombrie 1897, în noul palat al ministerului agricul­turei, industriei, comerciului și do­meniilor, situat pe bulevardul Carol. * * D. Spiru Haret, ministrul cultelor și al instrucțiunei publice, întorcân­­du-se din concediu, a încetat inte­­rimul acelui departament cu care a fost însărcinat de Alex. G. Djuvara, ministrul justiției.* * * D. medic veterinar Eremia T. Ili­escu este numit provizoriu­, până la ținerea concursului, în postul de ve­terinar al orașului R.­Vâlcea, în locul d-lui medic veterinar I. Călinescu, chemat în altă funcțiune, și d. medic veterinar I. Postelnicii provisoriu­, până la ținerea concursului, în postul de veterinar al despățirei­i din zona pre­ventivă, în locul d-lui medic G. V. Gheorghiu, chemat în altă funcțiune. * DIN STREI NATATE Belgrad, 14 August. Serbarea aniversară a Regelui s’a celebrat in mod solemn. * ** ULTIM CUVENT — Mamă, ași vrea să am o șuviță din perul tatei. — Cu plăcere, maică, îi răspunse mama sa. Adresându-se soțului ei: — Te-am fi gândit vre­o­dată că un copil așa mic să poată avea așa idei pline de dragoste ! — Să-mi dai și m­țică cocă, mamă, să-l lipesc, fiind­ ca Nicu mi-a rupt coada calului de lemn. Moș Neaga. --------------------------------------------------------­ STAREA AGRICULTUREI IN TARA IN mm LUNEI IULIE Anul acesta trebue contat printre anii rei pentru agricultura și agricultorii au toată dreptatea să fie descurajați, lovi­tura este mult mai grea de­cât se pu­tea prevede cu o lună înainte. Nici fap­tul urcării prețurilor cerealelor pe pie­țele noastre nu poate îndulci mult si­­tuațiunea. O rază de speranță ne mai lasă porumbul. Iată cum ni se zugrăvește situațiu­­nea agriculturei pe luna trecută, în bu­letinele ce primim din întreaga țară : Semănăturele de toamnă. — Secerea grâului este isprăvită aproape în toată țara și pe timp destul de priincios. Tre­­eratul de asemenea se urmează cu multă activitate, însă în multe localități prin­tre picături, din cauza timpului devenit foarte variabil. Pe alocurea din pricina ploilor grâul neputând fi adunat în șire, a început să încolțească în clăi. In unele județe precum Romanați, Covurluiu, etc., unele holde de grâne ale țăranilor sunt așa de prăpădite și năpădite de burueni, în­cât nici nu mai rentează recoltarea cu secerea, cel mult cu coasa. Resultatul recoltei grâului este atât cantitativ cât și calitativ foarte slab. Ni se indică cantități recoltate la hec­tar, de la 3, 5, 7 și până la 25 ha. Recolta așa dară cade sub mijlocie. Grâul recoltat fiind în mare parte măsurat, atragem atențiunea tuturor a­­gricultorilor mari și mici, ca pentru semență să’l aleagă mai întâiu cât mai cu îngrijire și înainte de a­ semăna să’l trateze cu peatră vânătă disolvată în apă. Anul acesta se impune sulfa­­tarea mai mult ca ori­când, căci nu­trim speranța că anul viitor va fi din cei buni. Prețul grâului este în creștere con­tinuă, ceea ce a avut de consecință ur­carea prețului pâinei. Semănăturele de primă­vară.—Orzul, ovăzul și meiul sunt și ele în mare parte recoltate și putem afirma din nou că aceste plante au suferit de ploi mult mai puțin de­cât grâul; s’a recoltat la hectar până la 18 hl. și în localitățile cele mai expuse inundațiilor minimum 6 hl. Calitatea orzului și a ovăzului este în termen de mijloc aceeași ca și in anii buni. Porumbul.—Toată speranța agricul­torilor de a fi întru cât­va compen­sați de perderile suferite până acum, se concentrează în cultura porumbului. Intr’adever nu se semnalează din toate j­udețele țărei, că acolo unde porumbul TIMPUL 5 AUGUST a rămas și a putut fi muncit la timp, se prezintă în condițiuni foarte bune. In termen de mijloc, recolta promite a fi bună, bine­înțeles, că numai cu con­­dițiunea ca timpul să fie priincios. Sfeclele.—Din județele : Dâmbovita, Ilfov, Roman, Bacäu, etc., unde anul acesta se cultivă sfecle pentru fabricele de zahăr de la Sascut și Ciuila, ni se afirmă că sunt speranțe de recolte bune și încurajatoare. Tutunul, continuă a se desvolta în condițiuni escelente și acolo unde nu a fost bătut zilele trecute de grindină, promite recolte foarte abundente. In Do­­brogea, la Isaccea și Luncavița se va produce tutun și mult și bun. Pășunile și livezile, au dat rezultate satisfăcătoare, fenul strâns este de o ca­litate bună. Viile sunt in întreaga țară cu desă­vârșire compromise, așa că anul acesta vom avea recolte foarte slabe. Din pricina ploilor, a manei și a fur­tunilor, a căzut și frunza de pe vite. Prețul vinurilor s’a urcat deja la întreit în loc de 2 lei se vinde pe 6 lei. Pomii roditori nu promit de­cât foarte slabe recolte. Din pricina furtunilor și deselor ploi au pierdut nu numai rodul dar și frunzele. Singur nucii vor da o recoltă mai abundentă. Starea aceasta este aproape generală, afară de jude­țele Tecuciu, Botoșani și Roman, de unde ni se anunță o stare mai satisfă­cătoare a pomilor roditori în general. Vermii de mătase.­­Cultura lor este terminată în toată țara, știm că au su­ferit și ei din pricina frunzei de dud vecinie udă, cu toate acestea rezulta­tele sunt satisfăcătoare. Stupăritul mult puțin cât există în țară s’a mai îndreptat în timpul din urmă. Roitul s’a repetat în condițiuni bune. Producțiunea mierei și a cerei este bu­­nișoară. Animalele domestice. — In urma re­tragerea apelor de pe pășunile și live­zile inundate, se hrănesc mai bine. Din multe județe din țară precum : Ilfov, Teleorman, Suceava, Vaslui, Romanați, Neamț, ni se semnalează existența fe­brei aftoase printre vitele din unele lo­calități ale acestor județe. Timpul este foarte variabil în întreaga țară, aci senin și călduri mari, aoi ploi în general torențiale și temperatură scă­zută. Situațiunea agricolă în afară. Ploile torențiale, inundațiile și furtunile, care au avut loc săptămânile trecute la noi, s’a reprodus aproape la aceeași epocă și în alte țări. Semănăturile din Austria, Ungaria, Italia, Bulgaria și o parte a Franței au suferit tot așa de mult din pricina acestui flagel ca și la noi în țară. Prevederile de recolte de grâu mijlocii publicate luna trecută prin re­viste nu s’au realizat după recoltă— în cele mai multe cazuri cad sub mijlocie , iar calitatea grânelor din aceste țări lasă iarăși mult de dorit. După o statistică făcută cu multă a­­proximație, ar rezulta că în în întreaga Europă se va produce anul acesta cu 20-30 mile. quartere mai puțin grau de­cât în anii de la 1893 — 1896. După datele cuprinse în această statistică si­tuația noastră în ceea ce privește pro­ducțiunea grâului ar fi mai bună de­cât în 1894. Cred că prevederile în privința pro­­ducțiunei la noi, sunt exagerate, căci ori­cât de mare a fost criza din 1894 tot mai mare mi se pare dezastrul din anul acesta. In Anglia și Germania, recoltele sunt satisfăcătoare atât din punct de vedere al cantităței, cât și al călităței. In St­atele­ Unite, rezultatul recoltelor este foarte bun, ast­fel că vor avea un stock disponibil, pentru a împlini o parte din lipsurile Europei. In schimbul acestei situațiuni însă pre­țul grâului se urcă continuu pe toate piețele de cereale din Europa. ---------------------------------------------------------­ CE SUNT GENIILE Lombroso a răspândit credința că toți oamenii de geniu erau mai mult sau mai puțin nebuni. Acuma unii cred că geniile sunt întruparea unui tip intelectual mai înalt, o întâmplare fericită, o norocoasă întrunire de cause, fac să se nască un copil de geniu. Lombrosiștii, din po­trivă, socotesc genialitatea ca urmare a unor moșteniri bolnăvicioase, ca o boală, ca un fenomen însoțitor al unei nebu­nii. Pentru cei dintâi, geniul e o ființă privilegiată, superioară, o minune, care ne arată ce vor ajunge oamenii viito­rului ; pentru cei de al douilea, geniul e jertfa nenorocită a unor boli nervoase moștenite. In fața acestor teorii se ridică însă alta mai nouă. După aceasta în adevăr trebue presupus că omul de geniu se naște cu un creer mai bine organisat, dar transformarea copilului bine înzes­trat de la natură în geniu se datorește în cea mai mare parte înrîuririlor lumei înconjurătoare. E fapt cunoscut în is­toria civilizației că perioadele de mare înflorire a societăților sunt tot­odată și perioadele, cari au dat mai mulți oa­meni de geniu. Această teorie nu mai presupune că odată ce s’a născut copilul de geniu, fie el în ori­ce fel de oameni, afle­se pe ori­ce treaptă socială, aibă putința de a se cultiva ori nu, tot își face drum și ajunge să strălucească între fruntașii societăței. După teoriile vechi și după a Lombrosiștilor însă geniul își des­chide neapărat drum. Teoria asta nouă e susținută cu multă tărie de A. Odin, fost profesor la uni­versitatea din Sofia, într’o carte în două volume întitulată: «La genése des grands kommes», Odin a muncit nes­pus de mult și a dovedit mare erudiție. Și era tînăr, căci a murit în vârstă de 34 ani. Odin vrea să afle adevărul asupra întrebării: «Cum se produc oamenii mari ?» prin ajutorul metodei statistice inductive. Adică nu caută în fapte do­vadă pentru o idee făcută dinainte, cum a făcut Lombroso, ci adună material complect, el studiază și clasifică fără nici o idee făcută dinainte și vede ce spun faptele luate în total și clasificate. E metoda întrebuințată de Taine în lu­­crarea sa despre «Nașterea Franciei moderne». Odin a înțeles că problema ce și-a pus nu se va putea deslega studiind biografiele unui număr de oameni mari. De aceia a luat pe toți scriitorii fran­cezi de la 1300—1830, așa­dar o pe­­riodă de 530 ani. Lista lui cuprinde 6382 de inși. Mai intâiu dovedeste gre­șeala metodei urmate de Galton, de Condolle, Iacoby, Lombroso. Apoi cer­cetează câți din acești 6382 de inși au avut strămoși sau părinți deosebiți prin inteligență, câți au primit educație bună și învățătură în tinerețe, în ce loc au trăit, ce religie au avut, ce stare ma­terială aveau părinții. Materialul statistic, tabelele, conturu­rile etc. umplu întreg tomul al doilea al lucrărei. In materialul acesta nu pu­­teau să nu se strecoare și greșeli, dar față cu totalul sunt fără însemnătate. Odin găseste că din 6382 de autori studiați de dânsul, 144 au fost genii, 1136 oameni cu talent și 5102 oameni de rînd. Ori­cine înțelege că alt cerce­tător ar fi strămutat pe cutare geniu al lui Odin între talente, ori pe un talent între genii, dar se vede ușor că Odin ’și-a dat toate silințele să fie nepărtini­tor, nu s’a lăsat amăgit nici de opiniile politice ori religioase a­le autorilor și nici de clasa socială din care era. Odin află că în adevăr moștenirea are rol în producerea oamenilor mari, dar in fața influenței mediului social înconjurător, pare neînsemnată, de a doua mână. Ast­fel din 827 scriitori francezi însemnați, asupra cărora s-au putut afla amănunte biografice, numai 16 primiseră învățătura proastă sau slăbuță. El arată că un fiu de nobil a­­vea în Francia de 200 de ori mai multă putință de­ a ajunge «om mare» de­cât un fiu de muncitor tot așa de bine în­zestrat de la natură. De asemenea din 619 autori mai însemnați, în privința cărora s’a putut afla starea materială a părinților, numai 57 au trăit rau în ti­nerețe, însemnat­e de constatat ce e­­fect a avut schimbarea societăței din veacul de mijloc până în veacul nos­tru. In veacul de mijloc, când copii săraci erau lipsiți aproape de ori­ce în­vățătură mai îngrijită, iar de tot reu­­șend săracii să ajungă la nume mare și la glorie. In veacurile mai nouă, când și săracii se mai înfruptă de la sclință, cresce numărul oamenilor în­semnați ridicați din familii sărace. Până la 1650 se ridică 19 din bogați față cu 1 din săraci; pentru perioda de la 1776—1825 numai 5 bogați față de 1 sărac! Deci lucrarea lui Odin a dat lovi­tura de moarte teoriilor cari vedeau în geniu numai moștenirea, căci se do­vedește ce înrîurire cu totul superioară are averea, creșterea, învățătura. Firește că metoda urmată de Odin nu putea deslega problema în toată a­­dâncimea sa, rămâne încă de lămurit producerea mai intimă a geniului și legătura lui cu ideile și părerile tim­pului în care trăește. Odin ne arată că este legătură și ne arată cam de ce fel. Un lucru e sigur, cercetările lui Odin vor fi controlate cu cele asupra An­gliei, Italiei etc. și se va ajunge la hotărîri și mai sigure. Dar chiar așa cum e, putem scoate din ea următoarea încheere : Femeile n’au dat atâtea genii sau talente pentru că le-a lipsit nu creeri bine formați, ci pentru că le-a lipsit mediul, au fost ținute între cei patru păreți ai gospo­dăriei. Ca dovadă că femei de geniu și de talent ar fi putut fi, e faptul că au fost acolo unde li se dedea cultură întinsă , între regine, prințese etc. Cum vedem, zi cu zi, se tot lărgește cercul cunoștințelor noastre. De-ar fi însă știința răspândită și între milioa­nele de țărani , căci e sigur că mii de talente și sute de genți pier și au pierit din lipsă de lumină. No. 284 din 19 (31) Martie, ese din vigoare de la 30 Iulie 1897. Banca agricolă în urma repetitelor insistențe ale îngrășătorilor de rîmători din România mică, a h­otărît să vină în ajutorul târgului de rîmători de la T.­­Severin, punându-i la dispozițiune capi­talul necesar. Înlesnirea aceasta va avea de efect reînvierea târgului de la Severin și desvoltarea comerțului de rîmători, un venit sigur pentru târg pentru acoperi­rea anuităților rentelor emise cu ocazia construirei sale și o mulțime de afaceri roditoare pentru Banca agricolă, asigu­rate cu amanetul rîmătorilor, Maximilian Popovici. ----------------------►SSHSÎK---------------------­ BULETIN U­­MERCIAL Taxele pentru rîmători. — Direcția generală a căilor ferate aduce la cunoș­tința generală că taxele pentru rîmători, predați în stațiunile Balș, Buzoești, Căr­­cea, Coțofeni, Archaia, Craiova, Filiași, Ișalnița, Palota, Fiumea, Pelești, Piatra- Olt, Prunișor, Răcari și Turnu-Severin pentru Viena St. Marx și publicate în Monitorul Oficial No. 281 din 15 (27) Martie, No. 283 din 17 (29) Martie și --------------------------------------------------------­ BULETIN AGRICOL Pomicultură.­­ Ministerul Domenii­lor și al agriculturei aduce la cunoscința celor interesați că prețurile pomilor ro­ditori produși în pepinierele Statului de la Petroasa (Buzău) și Vișanu (Iași), s’au fixat ast­fel : Pomișorii de un an din ori­ce specie și varietate 50 bani unul. Aceste pre­țuri sunt socotite loc o pepinieră, trans­portul până la gara cea mai apropiată și de acolo la destinațiune privind pe cumpărător. Felul și numărul pomilor disponibili se va publica la timp. --------------------------------------------------------­ FELURIMI O biblie nouă.—In mai toate țările protestante sărutarea Bibliei ține loc de jurământ. Un protestant nu ar săruta Biblia, pentru ca apoi să mintă, pentru toate comorile lumii. De la o vreme însă, de când cu descoperirea diferi­ților microbi, protestanții au început să se ferească de a mai săruta Biblia, pe motivul că alții­­ și-au depus mi­crobii pe locul care trebue sărutat. Judecătorii au rămas la început zăpă­ciți, neștiind cum să convingă pe oameni să sărute Biblia... până ce s’a găsit un American practic, care să facă Biblii cu scoarțe de celuloid. A­­ceastă nouă biblie se poate desinfecta cu o cârpă muiată în acid fenic, insă are un inconvenient: se aprinde cu cea mai mare ușurință. O nouă limbă universală.­A murit Volapük, trăiască Esperanto! exclamă eruditul doctor rus Zamenhof. Acesta a combinat o nouă limbă universală, pe care o numi Esperanto. Deja a­­proape pe întreg pământul este lățită limba Esperanto, de­oare­ce, după constatarea limbisticilor, e foarte lesne de învățat. Toată gramatica limbei Esperanto constă din 12 regule ; a doua ușurință e, că cuvintele sunt o colecțiune din rădăcina cuvintelor din limba latină, germană, franceză și engleză. Din câte o rădăcină a unui cuvânt cu 30 formațiuni se compun și 50 de cuvinte. Un vers al lui Kleine în limba Esperanto s’a tradus astfel: Dini, mia kel­ang’elo Diru, c’u ne estas vn Dolc’a revo, song’o bela De poeta fantazi’ ? ?!$In Europa și America există deja o literatură întreagă în limba Esperanto, în care s’a tradus Homer, Sh­akes­­peare, Goethe, Byron, Heine și Pușkin. Esperantiști­i au și o foaie în limba lor întitulată: «Lingvo Internacia». Ziarul parizian Etranger publică și articole în limba Esperanto. ---------------------------------------------------­ ABONAMENTE DE VILEGIATURA Cu începere de la­­ Iunie, în timpul sezonului de vară, admi­nistrația « Timpului» primește abo­namente pentru 75 zile și o lună. Pentru o lună In țară . . . Lei 3.50 » 15 zile ... » 1.80 Străinătate Pentru o lună . . . Lei 5 » 15 zile ... » 2.75 Persoanele care pleacă la băi sau la țară pot trimite sumele res­pective în mărci poștale. Pentru schimbări de adrese nu se pretinde nici o plată. ----------------------mm*---------------------­IN­FORMAȚI­UNI D. Alexandru Catargiu, fost minis­tru al țării la Petersburg, s’a întors alaltă­ orî în țară, venind de la Paris și Juriage. D. Al. Catargiu va sta luna lui Au­gust la Sinaia. O misiune franceză, compusă din căpitanul Pichon și alte grade infe­rioare, au sosit la Varna, în Bulgaria. Această misiune este autorizată de guvernul francez, ca să organizeze marina bulgară, precum și să formeze un plan complect de apărare al lito­ralului bulgar, atât pe Dunăre cât și pe Mare. Vinerea trecută au evadat de la sa­linele din Târgu-Ocna trei din cei mai periculoși deținuți. Ei se numesc Gos­­tache Pele Verde, Roman și Jean Sula. 1897 Tustrei au fost condamnați la mun­ca silnică pe viață. Gostache Pele Verde, de fel din Strunga, a fost condamnat de curtea cu juri din Iași, în ziua de 13 Decembrie 1894. El a comis o serie de tîlhării și un omor. Cei­l’alțî douî sunt de fel din co­muna Matca, județul Tecuciu. Circulări au fost lansate pentru prin­derea evadaților. D. V. G. Apostoleanu, fost deputat de Putna, a colectat pe lista încredin­țată d-sale următoarele sume pentru ridicarea unui monument regretatu­lui bărbat de Stat Al.Lahovari: » D. La­zar Niculescu-Voetineanu 4001. V. G. Apostoleanu . . . 100 » » N. N. Bibescu.........................40 » » C. Tatovici..............................20 » Un tînăr conservator ... 10 » » D. Gr. Panteli................................10 » Em. Purb­erea .... 5 » » Iancu S. Tironi .... 4 » » Const. Gheorghiu .... 3 » » Temistocle Tironi. ... 8 » » X........................................... 3 » » Y. . . . ..................... 2» Total . 6001. Vaporul Meteor în urma unor nouă reparații la căldări, reparații care s-au imobilizat 10 zile la Constanti­­nopol, a sosit abia Duminecă în por­tul Constanța. E de notat că înainte de plecare, vaporul Meteor a fost supus unor mici reparații și la Constanța. Totuși nouile sale căldări nu sunt în stare de a funcționa, având nenumărate scăpări de apă și de abur. D. Themistocle V. Alexandrescu, casierul comitetului instituit pentru ridicarea monumentului regretatului Al. Lahovari, pleacă cu familia. Vi­neri, 8 August curent, la Sinaia, de unde peste câte­va zile se va duce la Paris, unde va sta până la 7 Septembre viitor, fiind reținut de diferite inte­rese familiare. Toți domnii detentori de liste de subscripțiune sunt rugați a amâna corespondența până la întoarcerea d-sale. D-nii dr. N. Vecerdea și dr. A­mos Frâncu, ambii advocați în Sibiu, au adus Vineri la cunoștința poliției din localitate că vor să-și înceapă pedeapsa, la care­­ l-au condamnat autoritățile ungurești pentru că au iscălit o con­vocare a alegătorilor români. La orele 6 seara tinerii și energicii luptători au fost internați într’un bia­­ron de la primăria orașului. Sâmbătă au început să-și facă o­­sânda alți două fruntași, d-nii Ion de Preda, advocat, și d. Zaharia Boiu, asesor consistorial. D. dr. I. Rațiu, președintele parti­dului național, care are osânda cea mai mare, va intra în temniță peste câte­va zile. Agenția română ne transmite ur­mătoarea telegramă cu privire la ser­bările de la Rusciuc: Rusciuc, 14 August. — Azi s'a cele­brat a 16-a aniversare a intrării Prin­țului Ferdinand în Bulgaria. După Te Deum, Prințul a trecut în revistă trupele pe câmpia Martie, apoi a primit felicitările corpului consular, ale autorităților superioare și ale cor­­porațiunilor. Ministrul de resbel a prezentat Prin­țului Crucea militară pentru 10 ani de serviciu, ceea­ ce a entuziasmat mulți­mea. Au asistat la ceremonie 15000 de persoane. Orașul este împodobit.­­Municipali­tatea oferă disează un prânz de gala.­­ Un raport sosit la ministerul do­meniilor anunță că viile din județul Iași stau foarte reu și recolta e a­­proape compromisă. Chiar viile de la Cotnari sunt cu desăvârșire distruse. intemplări Biserică spartă. — Sâmbătă, pe la o­­rele 11 și jum. noaptea, niște făcători de rele s’au introdus în biserica S­ tulul Du­mitru (Colentina), prin spargerea unui geam din dosul bisericei, furând dintr’o cutie din altar mai mulți bani. Incendiu. — Aseară, pe la orele 7 și jumătate, un incendiu violent s’a declarat în raionul secțiunea 34, consumând două mari șire de fân dintr’un depozit situat pe calea Văcărești. Servitor hoț. — Individul Dumitru Christu, de mai mult timp în serviciul d-lui Gheorghe Nuțu din calea Rahovei 59, profitând zilele trecute de absența stăpânului său de acasă s’a introdus în biuroul acestuia, de unde, forțând un sertar unde știa că stăpânul seu are pa­rale, a furat un portofoliu cu 1.970 de lei. In urma reclamațiunei păgubașului, a­­genții poliției au reușit a prinde pe hol. Dumitru Christu este actualmente ares­tat la poliție, el va fi înaintat astă­zi parchetului. Crima unui copil­— In strada Florilor locuesc, unul lângă altul, băcanul Segall,

Next