Timpul, noiembrie 1897 (nr. 244-266)

1897-11-26 / nr. 263

No. 26­3 SPORIREA FLOTEI GERMANE — Prin fir telegrafic — Berlin - Decembre Reichstag. — In cursul discuți­unei proiectului de lege asupra marinei, prințul de Hohenlohe declară că gu­vernul este convins de nesesitatea ine­vitabilă de a spori marina. Guvernul nu se gândește nici la aventuri, nici să rivalizeze cu puterile mari. Amiralul Tirpitz, secretar de Stat la marină, zice că cu flota propusă, Ger­mania va putea face imposibilă ori­ce ofensivă, chiar a unei puteri de prima ordine, ceea­ ce însemnează mult în fa­voarea menținerii păcii. D. Schoenlank, socialist, vorbește con­tra proiectului, d. de Limbourg-Sth­­rom­e în favoarea acestuia. D. de Billow împrăștie temerile ex­primate de d. de Schoenlank, care zi­cea că Germania se precipită în aven­turi. Scopul expediției din Ria-Tc­an este de a obține satisfacție și mai mare siguranță contra reproducerii unor in­cidente ca acelea ce s’au petrecut. Germania nu vrea să provoace China; ea dorește amiciția sa. Urmarea discuției s’a amânat pe mâine. PAG­INI LITERARE JULES TERMINA 17 oceanele în flăcări VI (Urmare) Iată ce zicea onorabilul advocat: «Domnule, «Primind onorata d-tale scrisoare cu «data de ieri, anunț cu părere de reü «că nu pot să vă dau nici o deslușire «asupra actualei locuințe a d-lui Con­­­rad Zippelius, pe care am avut onoa­­«rea să’l ved o singură dată, e toc­­«mai o săptămână azi, in biuroul meu­, «unde s’au aranjat pentru satisfacția tu­­­turor delicata operațiune a moștenire a c d-lui J. M. Zippélius. «D. Conrad Zippelius a bine­voit «a’mî confia, după ce’I remisesem in­­«ventarul recunoscut exact, diversele «valori cari compun succesiunea ex­­­ceptând scrisorile unite, mici obiecte «și o oare­care sumă de bani— 50.000 «tiranei—pe cari­­ l-am depus în mâinele «sale. «D. Conrad Zippelius locuia atunci «la hotelul Coroanei ținut de d. și d-na «Frankel, persoane foarte stimate. «Se pare că d. Conrad Zippelius a «părăsit hotelul noaptea următoare pe «neașteptate și ne­știut de nimeni, prin «o fereastră și lăsând risipite pe pat «cele cinci­zeci de bilete de câte 1000 «franci, acelea pe cari »i le dedesemeu. «De asemeni el a părăsit geamantanul «care conținea tot bagagiul său. «Aceste obiecte sunt in siguranță: «familia d-lui C. Z. poate să fie în li­­«niște despre aceste obiecte. «Noi credeam că d. C. Z. fusese «chemat urgent la Paris din cauza u­­­nor afaceri. Scrisoarea d­v. ne spune «că nu e acolo. «Lucrurile fiind ast­fel, d. Frankel, «spre a fi la adăpost, a făcut chiar azi «declarație autorităților competente. «Am crezut de datoria mea să vă în­­«cunoștiințe» de aceste lucruri ca d-v. «să luați măsurile pe cari le veți crede «folositoare în această circonstanță. «Bine-voiți a primi etc». Cei două oameni — Peeters și Penna­­ert—se priviră zăpăciți. Ce însemna toată încurcătura asta ? Conrad fugind noaptea din hotel ca un hoț... sau mai bine făcând invers de­cât un hoț, pentru că el lăsa bani în loc de a lua! Fusese oare lovit de o dată de ne­bunie ? Oare această moștenire neașteptată îi tulburase creerul ? Era priceput notarul cu măsurile lui de luat. Dar oare ? Cel puțin de ce nu da el un sfat ? — In sfârșit, zise Pernaert, un fapt e sigur : Zip a dispărut ! Dacă o fi fost asasinat ! — Dar el nu avea banii cu el. Și a­­poi când cine­va se lasă să fie asasi­nat nu ese pe fereastră ! — Ș’apoi s’ar fi auzit vorbindu-se prin acel ținut... Asta are mai mult ae­rul escapadei unui nebun... — Sti ! vine Mieke. In adevăr, tînăra femee după ce a­­dormise copilul venea. — Ah ! iată-te Pernaert... zise ea... dar d-ta ai aerul cu totul turburat... și tata de asemenea... Apoi ea adaogă de o dată: — Ați primit noutăți de la Conrad ? Sunt noutăți rele ? — Ea nu ! te asigur. Cei doi oam­eni, bum oratori în afa­cerile lor de comerț, erau cu totul ne­îndemânatici la minciuni în viața pri­vată. Lucrurile astea sunt mistere ale con­științei omenești. — Nu mă înșelați, zise Mieke, a căruia voce tremurătoare avea un ciu­dat accent de energie. «Conrad e bărbatul meu..­tatăl copi­lei mele... și am dreptul să știu totul... ȘTIRILE ZILEI D. loan Apostolescu a fost confir­mat in funcțiunea de primar al co­munei urbane Mihaileni, din județul Dorohoiu, iar d. Ionescu, în aceea de ajutor primarului. D. Alexandru Greceanu a fost con­firmat în funcțiunea de ajutor de primar la comuna urbană Cerna-Vodă din județul Constanța, în locul va­cant. * * * D. dr. Pompilie Popescu, actual me­dic secundar cu concurs al serviciu­lui chirurgical de la spitalul de co­pii, pendinte de eforia spitalelor ci­vile din București, a fost permutat pe ziua de 1 Decembre 1897, in ace­eași calitate, la serviciul ginecologic din spitalul Filantropia, în locul d-lui dr. Ioan S. Gătuneanu, care trece pro­vizoriu, până la concurs, în locul o­­cupat de d. dr. Pompilie Popescu. * ♦ * D. I. Mateescu, sub-prefectul plășei Teleorman, a fost destituit din acea funcțiune. D. Anastase N. Zlotescu, cu un ser­viciu de peste trei ani ca sub­prefect, a fost numit în funcțiunea de sub­prefect la plasa Teleorman, județul Teleorman, în locul d-lui I. Mateescu, destituit. * ▼ « D. Nicolae G. Niculescu a fost nu­mit în funcțiunea de director al pre­fecturei județului Dorohoiu, în locul d-lui Gabriel Pop, demisionat. * *• * D. Ioan Vasiliu a fost numit în funcțiunea de cap de biuron în can­celaria prefecturei județului Dorohoiu, în locul d-lui Dimitrie Cusen, trecut în altă funcțiune. * * * D. Dimitrie Cusen, cu un serviciu de 18 ani ca șef de biuton de prefec­tură, a fost numit în funcțiunea de secretar al consiliului județului Dorj­ TIMPUL * * SILTU­l CUVENT — Am auz­it că ți-a murit soacra. — Da. — Primește condoleanțele mele. — Lasă-me în pace, măgarule, nu-­mi strica cheful! Moș Neaga. --------------------------------------------------­ Ei făceau incapabili să ia vr’o ho­­tărire. — Cel puțin, nu e mort ? strigă den­sa devenind cu totul palidă. —­ Nu, nu, strigară amândouă . Și Periaent adaogă : — Are dreptate, e dreptul ei. — Eî bine, citește, zise tatăl. Dar nu ’țî face sânge rău ! Ea însă parcurge cu aviditate scri­soarea notarului. Mieke păli și mai mult, dar se ținu dreaptă, rezistând slăbiciunii, și din con­tră, citind mai încet, mai cu atenție. — Nu e de­cât un lucru de făcut, zise ea scurt: «Să plec astă­z­i chiar ! — Cum, vrei?... Dar nu te gândești... Copilul... — Vo­i lua și copilul respinse Mieke. E și dreptul ei să meargă acolo unde este părintele său... — Dar e o călătorie lungă... — Nu știți... puțin îmi pasă... de ar fi chiar la capătul pământului, tot voi­ pleca îndată... «Amândoi aveți aerul mirat... dar nu simt oare că e datoria mea?... Și după o mică tăcere adăugă : Pen­tru că iubesc pe Conrad al meu. — Dar în sfârșit, strigă tatăl, tu nu ai voi să pleci singură... — Singură ? zise Pernaert , oare eu nu sunt aci? — Și credeți că eu vă voia lăsa să plecați amândoi? zise la rândul lui tata Peeters. Mai întâiu... eu nu trebue... eu mă pricep... Și apoi voi a­sta oare aci să aștept scrisori, pe cari voi veți uita să le scrițî ? — Atunci, zise Mieke, să plecăm câte trei. Vom avea poate nevoe să ne con­sultăm... Ea părea de­odată eroică, dulcea Mieke. Iubirea pentru bărbatul și copilul ei, punea în această natură puțin moale, o energie neașteptată. Și apoi, fără s’o mărturisească, ea a­­vea o mare frică ! Un bărbat nu e în adevăr cunoscut de­cât de tovarășa lui. Mieke știa că sub aparența sa liniș­tită, Zip ascundea câte­odată niște ciu­date surescitațiuni. El era cel d’Intein care se simțea și își rîdea de ele, dar Mieke văzuse tre­când în privirea lui o lucire care o îns­păimânta. Nu’î spusese dânsul cuvântu bătrânului preot: «Toți Zippelius sunt nebuni!» Citind scrisoarea, ideia despre acesta nebunie se agățase de ea de­odată. Dânsa tăcea, dar simțea că și celor două bătrâni le venise în gând această idee. Nu se mai discută nimic. Bătrânul Peeters, lăsând la o parte obiceiul lui de economie nemăsurată, ceruse ca drumul să se facă în clasa I ! Pentru întâia oară din viața lui, el se simțise tată, moș și chiar socru, până în măduva oaselor lui. După câte­va ore, drumul de fer de Nord, ducea spre Ballezeele pe toți a­­ceia cari iubeau pe moștenitorul lui Jean-Martin-Zippelius. In timpul ăsta, ce devenise Conrad? (Va urma), hoia, în locul d-lui Nicolae G. Nico­lescu, trecut în altă funcțiune. * * •s D. Georgescu Dimitrie, actual im­piegat definitiv clasa IV, a fost îna­intat, pe ziua de 1 Decembre stil nou 1897, în postul de ajutor al șefului magaziei de la dockurile din Brăila (impiegat definitiv clasa III). ȘTIRI JUDICIARE . Ieri s’a înfățișat înaintea secției a 2-a a Curții de apel din București proce­sul torturilor săvârșite la poliție asu­pra cetățenilor arestați cu ocazia ma­­nifestațiunilor din ziua de 16 Noembre 1896, în chestia fostului mitropolit Ghe­­nadie. Curtea era compusă din d. consilier Corneliu Râmniceanu, care prezida, și d-nii consilieri Bossie Athanasovici, T. Giuvara și Budișteanu. Fotoliul minis­terului public era ocupat de d. procu­ror general Stătescu. Reclamantul d. Paraschivescu, era a­­sistat de d. Florian ; apărarea era re­prezentată prin d-nii C. Stoicescu și Petrovici. Inculpații, după cum se știe, sunt d-nii Ionel Antonescu, fost inspector de poliție și d. Romano, fost comisar. Se ascultă mai mulți martori. D. Paul Stătescu zice că a auzit că s’a bătut la poliție, dar nu știe cine a bătut, întrebat de d. președinte dacă a făcut el însuși ancheta, fostul prefect de poliție spune că parchetul fiind sesi­zat îndată de această afacere, el nu mai avea nici un rol. Martorul Ilie Parenda declară că arestații erau duși unul câte unul din odaia comună de arest în camera de bătae. De aci se auzeau țipete. Paraschi­vescu se ruga de­­ Antonescu și Ro­mano să-l ierte. Paraschivescu care era sănătos când intrase în camera de bă­tae a­eșit plin de sânge, cu ochii um­flați, cu dinții sfărâmați. Martorul a­­daugă că el însuși a fost bătut de un agent Petrescu, după ordinele lui Ro­mano. Martorul Bobin confirmă cele spuse de martorul precedent, adăugând că torturele au durat­­ de la 9­­ ore seara până dimineața, când a sunat goarna. Sandu Marinescu declară că a fost în ziua de 16 Noembrie în piață să târ­guiască. Zaharia l-a luat și la dus la poliție, unde a fost ținut, ca un privile­giu, in odaia corpului de gardă. Aci a dormit pe o rogojină cu Purenda și Bobin. Paraschivescu se afla și el aci. Din când în când câte un agent secret trăgea lui Paraschivescu câte o palmă sănătoasă. Apoi Paraschivescu a fost luat în odaia de bătaie, de unde s’a întors plin de sânge și cu un dinte în mână. Alți martori confirmă cele zise de martorii precedenți. Apărarea invoacă ca martori două gen­­darmî, cari păzeau în odaia comună a arestaților și cari declară că n’ar fi au­zit țipete. Vr’o trei-patru martori de­clară că Paraschivescu a fost deja bă­tut, înainte de a fi arestat, după ce e­­șise din sala Dacia în capul unor ma­nifestanți. Ora când s’a terminat cu ascultarea martorilor fiind foarte înaintată, conti­nuarea desbaterilor s’a amânat pentru azi. ----------------------tmmi---------------------­INFORMAȚIUNI Comercianții supuși străini ale căror prăvălii au fost devastate Duminecă de bandele de vandali au reclamat la consulii și miniș­trii plenipotențiari respectivi și aceștia au intervenit pe lângă gu­vern, cerând pedepsirea culpabili­lor și despăgubiri bănești pentru supușii lor cari au suferit păgubi materiale. Reprezentanții străini motivea­ză cererea de despăgubiri pe îm­prejurarea că devastările s’au în­­tămplat în timpul zilei, când po­liția ar fi­ putut lua măsuri de a­­părare. Suntem informați că guvernul a făgăduit a da deplină satisfac­ție în această privință. Ca să zică noi, contribuabilii, vom plăti geamurile sparte. Oare n’ar fi mai logic și mai drept ca să le plătească d. Caton Lecca, d. Phere Jeydes și toți acești amari Români» cari au organizat această macabră pantalonadă ? Vineri, 28 Noembre, cu ocaziunea aniversarei a 20-a a luărei Plevnei, un serviciu divin se va oficia la bi­serica din Dealul Spirei, la care va asista și M. S. Regele. Aseară s’a răspândit vestea în ca­pitala că scene de violențe ca cele din capitală s’au petrecut și în Bră­ila și Iași. Peste tot, autoritățile noastre spun că știrea nu este adevărată. Consiliul comunal al orașului Tul­­cea, verificându­-și titlurile și consti­­tuindu-se, pe baza art. 48 din legea de organizare a Dobrogei, a numit membrii din partea guvernului pe d-nii I. Dinescu, D. Timu­ș și N. Christocea, iar pentru funcțiunea de primar a recomandat pe d. Dinescu, fost magistrat. In urma descreșterea epidemiei de febră tifoidă în Capitală, e vorba ca școalele să fie deschise peste câte­va zile. M. S. Regina a oferit d-lui Lecom­­te du Noüy, cunoscutul pictor, o ca­setă artistic lucrată în argint smăl­țuit, in formai unei cutii pentru culori. Această casetă este înfrumusețată cu diferite figuri executate în smalț și cu inscripțiuni din «Cugetările» de Carmen Sylva, și constitue un obiect de o mare­ valoare. D. judecător de instrucție Urlățeanu și d. procuror Villacros, cari au fost însărcinați cu instruirea afacerea ce­lor 20.000 lei de la Eforia spitalelor civile din București,­­și vor începe în curând cercetările. Citim în Ecoul Armatei: „Contrar știrilor date de unele ziare, numărul evreilor aflători în toate e­­lementele armatei, sub drapel, con­­cediu, rezervă și miliții, se ridică la suma de vre-o 4000“. Ieri au fost puși în libertate mai mulți copii cari fuseseră arestați de poliție cu ocazia devastărilor de Du­minecă. Poliția nu găsise să aresteze decât niște copii inconștienți, cari se lua­seră după manifestanți ! Rugăm pe abonații noștri, cari sunt in întârziere cu plata abo­namentului, «de a se grăbi cu a­­ch­itarea sumelor ce «latoresc, căci alt­fel vom fi nevoiți a se sus­penda in «mod irevocabil» tris­i­­terea ziarului. INTEMPLARI Pungași jefuitori. — Indivizii Simion Gheorghe și Trică Constantinescu au prins­­ și jefuit pe pescarul Costache Dumitru, erî seară, în strada Vaselor, luându-i banii pe care îi avea asupra lui. Servitor hoț. — Ivan Sericiu, servito la d. Iordan Ionescu din strada Sărindar, a furat de la stăpânul său mai multe sute de lei și niște lucruri de valoare. Servitorul hoț a fost prins și dus la po­liție, împușcat. — Locuitorul Constantin D. Popescu, din comuna Tălpașu, județul Dolj, ședea Î1­ casă erî seară cu femeia lui. De­odată se auzi o detunătură și nenorocitul Constantin căzu mort lovit în piept de un glonț de pușcă. Se bănuiește că criminalul este un cum­nat al lui Popescu, un anume Ioniță Gh­er­­ghinescu, care a și dispărut. Arși de gaz.­­ Un copil în etate de 4 ani, fiul locuitorului Tănase Gheorghe, din comuna Roșiori, județul Brăila, umblând cu o lampă, gazul s’a aprins și focul s’a comunicat hainelor copilului. Nenorocitul copil a fost ars în modul cel mai grozav și după câte­va ore a încetat din viață în durerile cele mai grozave.­­ Femeia Maria Mihail Antonescu din comuna Slobozia, tot din județul Brăila, voind să stingă o lampă care se aprinsese, lampa a făcut exprosie și a aprins hainele­­ de pe femeie, arzând-o în modul cel mai cumplit. Nenorocita a murit după două zile de suferințe teribile. EDIȚIA A TREIA TEL­EGR­A­MIE Mesagiul d-luî Mac Kinley New­ York. 6 Decembre Mesagiul d-luî Mac Kinley constată starea actuală de pace și relațiunile amicale ale Ame­­ricei cu toate națiunile. Declară că în curând se va pune în mod urgent cestiunea monetară și vorbește de cestiunea cubană zicând că A­­merica nu vrea să profite de nenorocirile Spa­niei dar dorește oare­care autonomie si pentru Cuba.­ Conflictul germano-haitian Port-au-Prince, 6 Decembre Două încrucișatoare germane au sosit cu un ultimatum pentru Haiti, cerând satisfacție pen­tru Germania în privința indemnitatei acor­date lui Lueders, și aceasta, în termen de 8 zile. ----------------------HiSfofeR-------­--------------­ ȘTIRI MĂRUNTE De la 9 până la 15 Noembre curent s-au născut în orașele reședințe de ju­deț 699 copii și au murit 577 persoane, adecă un escedent de 122 născuți a­­supra celor morți. Din totalul de 577 decese 75 au fost datorite pneumoniei, 60 tuberculosei și 47 febrei tifoide. ----------------------HISf ®«---------------------­| 1897 PETRECERILE ZILEI TEATRUL NAȚIONAL. Azi Marți «Mari­­oara» de Carmen Silva și «Bolnavul închi­puit» de Molliere, mâne Mercur! «Fata re­gimentului» operă. SALA BRAGADIRU. In fie­care seară orches­tra O. Pursch. GRAND ETABLISEMENT lIUGO. — In fie­care seara teatru de varietăți, cu programul schimbat. CAFE NATIONALA.—In fie­care seară or­chestra Rubinstein. CAFE BULEVARD.—In fie­care seara orches­tra Weinberger. T­EATRUL BULEVARDULUI (EFORIEI).— In fie­care seara reprezentație cu program schimbat. CIRQUE D’HIVER —(Direcțiunea H. S. Lan­ger). Artiști de primul rang. --------------------------------------------------­ M­­UZICA SI TEATRU AzI, Marți, va avea loc la Grand Etablissement Hugo ultimul debut pen­tru beneficiul d-nei Mendoza și primul debut al surorilor Leony, cântărețe ex­centrice. Jot primul debut al creolei Roșită Ritorts de la școala din Paris, supra­numită la „Belle Ritorts Mauresque». Cuartetul «le« Diez’s», duetul Gaspard și Neva precum și bogăția programului atrag în fie­care seara la Hugo un nu­meros public. Orchestra condusă de d. Novacek este aplaudată de public ceea ce rar se întâmplă la Teatrele de varietăți. -----------—­—*mm*—----------------­ ULTIME INFORMAȚII Temperatura: Observațiunile Insti­tutului meteorologic din București pe ziua de 7 Decembre 12 ore ziua: înălțimea barometrică la . . 6 ° 703.6 Temperatura aerului....................—c ° 2 Vântul....................................slab NE. Starea cerului.............................acoperit Temperatura maximă de erî . .­­1-3. » minimă de astă­zi. . .—20 Temper, a variat la noi între-1­ 5 și—11». Timpul închis și umed se menține pre­tutindeni. Vânt tăricel a fost în mai multe localități. Temperatura s’a coborît mult în toată țara și mai ales la munte unde ter­mometrul la Sinaia a ajuns la 11 grade. In Moldova timpul mult mai rece. Ceață deasă a fost în mai multe localități din Moldova de sus. Barometrul este ridicat pretutindeni, de ere a mai crescut puțin in toată țara sn mijlociu­ cu 1 milimetru. Astă­zi timp rece și umed. Puțină ză­padă a căzut pe unele locuri în Dobrogea. La București a fost numai fulgi. D. N. Gane, care ne reamintește perfect povestea țiganului când s’a văzut imperat, a dat Duminecă co­­lectivitățea din Iași prilegiul de a face un adevărat pelerinagiu până la casa d-sale. Toată colectivitatea a cerut actua­lului președinte de Senat lămuriri a­­supra situației din guvern. D. Gane insă, ca «mare bărbat de Stat» ce el n’a răspuns la aceste întrebări, ci a declarat prietenilor săi că este h­otă­­rît să nu demisioneze din postul de primar al Iașilor. Celor mai cu vază dintre colecti­viști d. Gane, le-a declarat că nu de­misionează de la primărie, fiind-că situația de la Senat e foarte șubredă. «Chiar dacă d. Sturdza capătă vot de încredere, totuși situația mea e difi­cilă, fie în cazul unei înțelegeri cu aurelianiștii, fie în cazul unui mi­nister Stătescu, căci așa se prezintă situația». Aproape toate prăvăliile evreești din strada Lipscani au fost azi redes­chise. La clubul liberal din Iași s’a ținut Sâmbătă seara o întrunire, în care s’a discutat asupra situației. Unanimitatea celor prezenți a re­cunoscut că d. Sturdza e cauza ne­înțelegerei. Toată lumea îl acuza că n’a știut să se retragă de la șefia par­tidului când a văzut că nu poate Îm­păca toată colectivitatea. S’au găsit însă și unii care au a­­cuzat pe d. Stătescu din cauza ideei ce preconisează ca sa se retragă de la putere.­­ Pentru noi liberalii, e mai peri­culos Stătescu cu teoriile lui de­cât Sturdza, Aurelian și chiar Eleva. Nici o înaintare nu se va face in armată pe ziua de 28 Noembre, ziua luăreî Plevnei, după cum au anun­țat unii confrați. Aurelianiștii sunt supărați foc pe «fruntașul intre fruntași*. ..d. Eu­­geniu Stătescu, pentru că putinii sei partizani din Cameră—vre-o 8 la nu­măr— au votat erî cu guvernul in chestia moțiune­ de încredere. Aurelianiștii au aflat cu groază că d. Stătescu pe care sănătatea ’i zdrun­cinată îl silea să se retragă din viața politică, a mers era la Senat pentru a discuta cu comisiunea aleasă pen­tru a redacta răspunsul la Mesagiul Tronului.

Next