Timpul, noiembrie 1897 (nr. 244-266)
1897-11-26 / nr. 263
No. 263 SPORIREA FLOTEI GERMANE — Prin fir telegrafic — Berlin - Decembre Reichstag. — In cursul discuțiunei proiectului de lege asupra marinei, prințul de Hohenlohe declară că guvernul este convins de nesesitatea inevitabilă de a spori marina. Guvernul nu se gândește nici la aventuri, nici să rivalizeze cu puterile mari. Amiralul Tirpitz, secretar de Stat la marină, zice că cu flota propusă, Germania va putea face imposibilă orice ofensivă, chiar a unei puteri de prima ordine, ceea ce însemnează mult în favoarea menținerii păcii. D. Schoenlank, socialist, vorbește contra proiectului, d. de Limbourg-Sthrome în favoarea acestuia. D. de Billow împrăștie temerile exprimate de d. de Schoenlank, care zicea că Germania se precipită în aventuri. Scopul expediției din Ria-Tcan este de a obține satisfacție și mai mare siguranță contra reproducerii unor incidente ca acelea ce s’au petrecut. Germania nu vrea să provoace China; ea dorește amiciția sa. Urmarea discuției s’a amânat pe mâine. PAGINI LITERARE JULES TERMINA 17 oceanele în flăcări VI (Urmare) Iată ce zicea onorabilul advocat: «Domnule, «Primind onorata d-tale scrisoare cu «data de ieri, anunț cu părere de reü «că nu pot să vă dau nici o deslușire «asupra actualei locuințe a d-lui Conrad Zippelius, pe care am avut onoa«rea să’l ved o singură dată, e toc«mai o săptămână azi, in biuroul meu, «unde s’au aranjat pentru satisfacția tuturor delicata operațiune a moștenire a c d-lui J. M. Zippélius. «D. Conrad Zippelius a binevoit «a’mî confia, după ce’I remisesem in«ventarul recunoscut exact, diversele «valori cari compun succesiunea exceptând scrisorile unite, mici obiecte «și o oarecare sumă de bani— 50.000 «tiranei—pe cari l-am depus în mâinele «sale. «D. Conrad Zippelius locuia atunci «la hotelul Coroanei ținut de d. și d-na «Frankel, persoane foarte stimate. «Se pare că d. Conrad Zippelius a «părăsit hotelul noaptea următoare pe «neașteptate și neștiut de nimeni, prin «o fereastră și lăsând risipite pe pat «cele cincizeci de bilete de câte 1000 «franci, acelea pe cari »i le dedesemeu. «De asemeni el a părăsit geamantanul «care conținea tot bagagiul său. «Aceste obiecte sunt in siguranță: «familia d-lui C. Z. poate să fie în li«niște despre aceste obiecte. «Noi credeam că d. C. Z. fusese «chemat urgent la Paris din cauza unor afaceri. Scrisoarea dv. ne spune «că nu e acolo. «Lucrurile fiind astfel, d. Frankel, «spre a fi la adăpost, a făcut chiar azi «declarație autorităților competente. «Am crezut de datoria mea să vă în«cunoștiințe» de aceste lucruri ca d-v. «să luați măsurile pe cari le veți crede «folositoare în această circonstanță. «Bine-voiți a primi etc». Cei două oameni — Peeters și Pennaert—se priviră zăpăciți. Ce însemna toată încurcătura asta ? Conrad fugind noaptea din hotel ca un hoț... sau mai bine făcând invers decât un hoț, pentru că el lăsa bani în loc de a lua! Fusese oare lovit de o dată de nebunie ? Oare această moștenire neașteptată îi tulburase creerul ? Era priceput notarul cu măsurile lui de luat. Dar oare ? Cel puțin de ce nu da el un sfat ? — In sfârșit, zise Pernaert, un fapt e sigur : Zip a dispărut ! Dacă o fi fost asasinat ! — Dar el nu avea banii cu el. Și apoi când cineva se lasă să fie asasinat nu ese pe fereastră ! — Ș’apoi s’ar fi auzit vorbindu-se prin acel ținut... Asta are mai mult aerul escapadei unui nebun... — Sti ! vine Mieke. In adevăr, tînăra femee după ce adormise copilul venea. — Ah ! iată-te Pernaert... zise ea... dar d-ta ai aerul cu totul turburat... și tata de asemenea... Apoi ea adaogă de o dată: — Ați primit noutăți de la Conrad ? Sunt noutăți rele ? — Ea nu ! te asigur. Cei doi oameni, bum oratori în afacerile lor de comerț, erau cu totul neîndemânatici la minciuni în viața privată. Lucrurile astea sunt mistere ale conștiinței omenești. — Nu mă înșelați, zise Mieke, a căruia voce tremurătoare avea un ciudat accent de energie. «Conrad e bărbatul meu..tatăl copilei mele... și am dreptul să știu totul... ȘTIRILE ZILEI D. loan Apostolescu a fost confirmat in funcțiunea de primar al comunei urbane Mihaileni, din județul Dorohoiu, iar d. Ionescu, în aceea de ajutor primarului. D. Alexandru Greceanu a fost confirmat în funcțiunea de ajutor de primar la comuna urbană Cerna-Vodă din județul Constanța, în locul vacant. * * * D. dr. Pompilie Popescu, actual medic secundar cu concurs al serviciului chirurgical de la spitalul de copii, pendinte de eforia spitalelor civile din București, a fost permutat pe ziua de 1 Decembre 1897, in aceeași calitate, la serviciul ginecologic din spitalul Filantropia, în locul d-lui dr. Ioan S. Gătuneanu, care trece provizoriu, până la concurs, în locul ocupat de d. dr. Pompilie Popescu. * ♦ * D. I. Mateescu, sub-prefectul plășei Teleorman, a fost destituit din acea funcțiune. D. Anastase N. Zlotescu, cu un serviciu de peste trei ani ca subprefect, a fost numit în funcțiunea de subprefect la plasa Teleorman, județul Teleorman, în locul d-lui I. Mateescu, destituit. * ▼ « D. Nicolae G. Niculescu a fost numit în funcțiunea de director al prefecturei județului Dorohoiu, în locul d-lui Gabriel Pop, demisionat. * *• * D. Ioan Vasiliu a fost numit în funcțiunea de cap de biuron în cancelaria prefecturei județului Dorohoiu, în locul d-lui Dimitrie Cusen, trecut în altă funcțiune. * * * D. Dimitrie Cusen, cu un serviciu de 18 ani ca șef de biuton de prefectură, a fost numit în funcțiunea de secretar al consiliului județului Dorj TIMPUL * * SILTUl CUVENT — Am auzit că ți-a murit soacra. — Da. — Primește condoleanțele mele. — Lasă-me în pace, măgarule, nu-mi strica cheful! Moș Neaga. -------------------------------------------------- Ei făceau incapabili să ia vr’o hotărire. — Cel puțin, nu e mort ? strigă densa devenind cu totul palidă. — Nu, nu, strigară amândouă . Și Periaent adaogă : — Are dreptate, e dreptul ei. — Eî bine, citește, zise tatăl. Dar nu ’țî face sânge rău ! Ea însă parcurge cu aviditate scrisoarea notarului. Mieke păli și mai mult, dar se ținu dreaptă, rezistând slăbiciunii, și din contră, citind mai încet, mai cu atenție. — Nu e decât un lucru de făcut, zise ea scurt: «Să plec astăzi chiar ! — Cum, vrei?... Dar nu te gândești... Copilul... — Voi lua și copilul respinse Mieke. E și dreptul ei să meargă acolo unde este părintele său... — Dar e o călătorie lungă... — Nu știți... puțin îmi pasă... de ar fi chiar la capătul pământului, tot voi pleca îndată... «Amândoi aveți aerul mirat... dar nu simt oare că e datoria mea?... Și după o mică tăcere adăugă : Pentru că iubesc pe Conrad al meu. — Dar în sfârșit, strigă tatăl, tu nu ai voi să pleci singură... — Singură ? zise Pernaert , oare eu nu sunt aci? — Și credeți că eu vă voia lăsa să plecați amândoi? zise la rândul lui tata Peeters. Mai întâiu... eu nu trebue... eu mă pricep... Și apoi voi asta oare aci să aștept scrisori, pe cari voi veți uita să le scrițî ? — Atunci, zise Mieke, să plecăm câte trei. Vom avea poate nevoe să ne consultăm... Ea părea deodată eroică, dulcea Mieke. Iubirea pentru bărbatul și copilul ei, punea în această natură puțin moale, o energie neașteptată. Și apoi, fără s’o mărturisească, ea avea o mare frică ! Un bărbat nu e în adevăr cunoscut decât de tovarășa lui. Mieke știa că sub aparența sa liniștită, Zip ascundea câteodată niște ciudate surescitațiuni. El era cel d’Intein care se simțea și își rîdea de ele, dar Mieke văzuse trecând în privirea lui o lucire care o înspăimânta. Nu’î spusese dânsul cuvântu bătrânului preot: «Toți Zippelius sunt nebuni!» Citind scrisoarea, ideia despre acesta nebunie se agățase de ea deodată. Dânsa tăcea, dar simțea că și celor două bătrâni le venise în gând această idee. Nu se mai discută nimic. Bătrânul Peeters, lăsând la o parte obiceiul lui de economie nemăsurată, ceruse ca drumul să se facă în clasa I ! Pentru întâia oară din viața lui, el se simțise tată, moș și chiar socru, până în măduva oaselor lui. După câteva ore, drumul de fer de Nord, ducea spre Ballezeele pe toți aceia cari iubeau pe moștenitorul lui Jean-Martin-Zippelius. In timpul ăsta, ce devenise Conrad? (Va urma), hoia, în locul d-lui Nicolae G. Nicolescu, trecut în altă funcțiune. * * •s D. Georgescu Dimitrie, actual impiegat definitiv clasa IV, a fost înaintat, pe ziua de 1 Decembre stil nou 1897, în postul de ajutor al șefului magaziei de la dockurile din Brăila (impiegat definitiv clasa III). ȘTIRI JUDICIARE . Ieri s’a înfățișat înaintea secției a 2-a a Curții de apel din București procesul torturilor săvârșite la poliție asupra cetățenilor arestați cu ocazia manifestațiunilor din ziua de 16 Noembre 1896, în chestia fostului mitropolit Ghenadie. Curtea era compusă din d. consilier Corneliu Râmniceanu, care prezida, și d-nii consilieri Bossie Athanasovici, T. Giuvara și Budișteanu. Fotoliul ministerului public era ocupat de d. procuror general Stătescu. Reclamantul d. Paraschivescu, era asistat de d. Florian ; apărarea era reprezentată prin d-nii C. Stoicescu și Petrovici. Inculpații, după cum se știe, sunt d-nii Ionel Antonescu, fost inspector de poliție și d. Romano, fost comisar. Se ascultă mai mulți martori. D. Paul Stătescu zice că a auzit că s’a bătut la poliție, dar nu știe cine a bătut, întrebat de d. președinte dacă a făcut el însuși ancheta, fostul prefect de poliție spune că parchetul fiind sesizat îndată de această afacere, el nu mai avea nici un rol. Martorul Ilie Parenda declară că arestații erau duși unul câte unul din odaia comună de arest în camera de bătae. De aci se auzeau țipete. Paraschivescu se ruga de Antonescu și Romano să-l ierte. Paraschivescu care era sănătos când intrase în camera de bătae aeșit plin de sânge, cu ochii umflați, cu dinții sfărâmați. Martorul adaugă că el însuși a fost bătut de un agent Petrescu, după ordinele lui Romano. Martorul Bobin confirmă cele spuse de martorul precedent, adăugând că torturele au durat de la 9 ore seara până dimineața, când a sunat goarna. Sandu Marinescu declară că a fost în ziua de 16 Noembrie în piață să târguiască. Zaharia l-a luat și la dus la poliție, unde a fost ținut, ca un privilegiu, in odaia corpului de gardă. Aci a dormit pe o rogojină cu Purenda și Bobin. Paraschivescu se afla și el aci. Din când în când câte un agent secret trăgea lui Paraschivescu câte o palmă sănătoasă. Apoi Paraschivescu a fost luat în odaia de bătaie, de unde s’a întors plin de sânge și cu un dinte în mână. Alți martori confirmă cele zise de martorii precedenți. Apărarea invoacă ca martori două gendarmî, cari păzeau în odaia comună a arestaților și cari declară că n’ar fi auzit țipete. Vr’o trei-patru martori declară că Paraschivescu a fost deja bătut, înainte de a fi arestat, după ce eșise din sala Dacia în capul unor manifestanți. Ora când s’a terminat cu ascultarea martorilor fiind foarte înaintată, continuarea desbaterilor s’a amânat pentru azi. ----------------------tmmi---------------------INFORMAȚIUNI Comercianții supuși străini ale căror prăvălii au fost devastate Duminecă de bandele de vandali au reclamat la consulii și miniștrii plenipotențiari respectivi și aceștia au intervenit pe lângă guvern, cerând pedepsirea culpabililor și despăgubiri bănești pentru supușii lor cari au suferit păgubi materiale. Reprezentanții străini motivează cererea de despăgubiri pe împrejurarea că devastările s’au întămplat în timpul zilei, când poliția ar fi putut lua măsuri de apărare. Suntem informați că guvernul a făgăduit a da deplină satisfacție în această privință. Ca să zică noi, contribuabilii, vom plăti geamurile sparte. Oare n’ar fi mai logic și mai drept ca să le plătească d. Caton Lecca, d. Phere Jeydes și toți acești amari Români» cari au organizat această macabră pantalonadă ? Vineri, 28 Noembre, cu ocaziunea aniversarei a 20-a a luărei Plevnei, un serviciu divin se va oficia la biserica din Dealul Spirei, la care va asista și M. S. Regele. Aseară s’a răspândit vestea în capitala că scene de violențe ca cele din capitală s’au petrecut și în Brăila și Iași. Peste tot, autoritățile noastre spun că știrea nu este adevărată. Consiliul comunal al orașului Tulcea, verificându-și titlurile și constituindu-se, pe baza art. 48 din legea de organizare a Dobrogei, a numit membrii din partea guvernului pe d-nii I. Dinescu, D. Timuș și N. Christocea, iar pentru funcțiunea de primar a recomandat pe d. Dinescu, fost magistrat. In urma descreșterea epidemiei de febră tifoidă în Capitală, e vorba ca școalele să fie deschise peste câteva zile. M. S. Regina a oferit d-lui Lecomte du Noüy, cunoscutul pictor, o casetă artistic lucrată în argint smălțuit, in formai unei cutii pentru culori. Această casetă este înfrumusețată cu diferite figuri executate în smalț și cu inscripțiuni din «Cugetările» de Carmen Sylva, și constitue un obiect de o mare valoare. D. judecător de instrucție Urlățeanu și d. procuror Villacros, cari au fost însărcinați cu instruirea afacerea celor 20.000 lei de la Eforia spitalelor civile din București,și vor începe în curând cercetările. Citim în Ecoul Armatei: „Contrar știrilor date de unele ziare, numărul evreilor aflători în toate elementele armatei, sub drapel, concediu, rezervă și miliții, se ridică la suma de vre-o 4000“. Ieri au fost puși în libertate mai mulți copii cari fuseseră arestați de poliție cu ocazia devastărilor de Duminecă. Poliția nu găsise să aresteze decât niște copii inconștienți, cari se luaseră după manifestanți ! Rugăm pe abonații noștri, cari sunt in întârziere cu plata abonamentului, «de a se grăbi cu achitarea sumelor ce «latoresc, căci altfel vom fi nevoiți a se suspenda in «mod irevocabil» trisiterea ziarului. INTEMPLARI Pungași jefuitori. — Indivizii Simion Gheorghe și Trică Constantinescu au prins și jefuit pe pescarul Costache Dumitru, erî seară, în strada Vaselor, luându-i banii pe care îi avea asupra lui. Servitor hoț. — Ivan Sericiu, servito la d. Iordan Ionescu din strada Sărindar, a furat de la stăpânul său mai multe sute de lei și niște lucruri de valoare. Servitorul hoț a fost prins și dus la poliție, împușcat. — Locuitorul Constantin D. Popescu, din comuna Tălpașu, județul Dolj, ședea Î1 casă erî seară cu femeia lui. Deodată se auzi o detunătură și nenorocitul Constantin căzu mort lovit în piept de un glonț de pușcă. Se bănuiește că criminalul este un cumnat al lui Popescu, un anume Ioniță Gherghinescu, care a și dispărut. Arși de gaz. Un copil în etate de 4 ani, fiul locuitorului Tănase Gheorghe, din comuna Roșiori, județul Brăila, umblând cu o lampă, gazul s’a aprins și focul s’a comunicat hainelor copilului. Nenorocitul copil a fost ars în modul cel mai grozav și după câteva ore a încetat din viață în durerile cele mai grozave. Femeia Maria Mihail Antonescu din comuna Slobozia, tot din județul Brăila, voind să stingă o lampă care se aprinsese, lampa a făcut exprosie și a aprins hainele de pe femeie, arzând-o în modul cel mai cumplit. Nenorocita a murit după două zile de suferințe teribile. EDIȚIA A TREIA TELEGRAMIE Mesagiul d-luî Mac Kinley New York. 6 Decembre Mesagiul d-luî Mac Kinley constată starea actuală de pace și relațiunile amicale ale Americei cu toate națiunile. Declară că în curând se va pune în mod urgent cestiunea monetară și vorbește de cestiunea cubană zicând că America nu vrea să profite de nenorocirile Spaniei dar dorește oarecare autonomie si pentru Cuba. Conflictul germano-haitian Port-au-Prince, 6 Decembre Două încrucișatoare germane au sosit cu un ultimatum pentru Haiti, cerând satisfacție pentru Germania în privința indemnitatei acordate lui Lueders, și aceasta, în termen de 8 zile. ----------------------HiSfofeR--------------------- ȘTIRI MĂRUNTE De la 9 până la 15 Noembre curent s-au născut în orașele reședințe de județ 699 copii și au murit 577 persoane, adecă un escedent de 122 născuți asupra celor morți. Din totalul de 577 decese 75 au fost datorite pneumoniei, 60 tuberculosei și 47 febrei tifoide. ----------------------HISf ®«---------------------| 1897 PETRECERILE ZILEI TEATRUL NAȚIONAL. Azi Marți «Marioara» de Carmen Silva și «Bolnavul închipuit» de Molliere, mâne Mercur! «Fata regimentului» operă. SALA BRAGADIRU. In fiecare seară orchestra O. Pursch. GRAND ETABLISEMENT lIUGO. — In fiecare seara teatru de varietăți, cu programul schimbat. CAFE NATIONALA.—In fiecare seară orchestra Rubinstein. CAFE BULEVARD.—In fiecare seara orchestra Weinberger. TEATRUL BULEVARDULUI (EFORIEI).— In fiecare seara reprezentație cu program schimbat. CIRQUE D’HIVER —(Direcțiunea H. S. Langer). Artiști de primul rang. -------------------------------------------------- MUZICA SI TEATRU AzI, Marți, va avea loc la Grand Etablissement Hugo ultimul debut pentru beneficiul d-nei Mendoza și primul debut al surorilor Leony, cântărețe excentrice. Jot primul debut al creolei Roșită Ritorts de la școala din Paris, supranumită la „Belle Ritorts Mauresque». Cuartetul «le« Diez’s», duetul Gaspard și Neva precum și bogăția programului atrag în fiecare seara la Hugo un numeros public. Orchestra condusă de d. Novacek este aplaudată de public ceea ce rar se întâmplă la Teatrele de varietăți. -----------——*mm*—---------------- ULTIME INFORMAȚII Temperatura: Observațiunile Institutului meteorologic din București pe ziua de 7 Decembre 12 ore ziua: înălțimea barometrică la . . 6 ° 703.6 Temperatura aerului....................—c ° 2 Vântul....................................slab NE. Starea cerului.............................acoperit Temperatura maximă de erî . .1-3. » minimă de astăzi. . .—20 Temper, a variat la noi între-1 5 și—11». Timpul închis și umed se menține pretutindeni. Vânt tăricel a fost în mai multe localități. Temperatura s’a coborît mult în toată țara și mai ales la munte unde termometrul la Sinaia a ajuns la 11 grade. In Moldova timpul mult mai rece. Ceață deasă a fost în mai multe localități din Moldova de sus. Barometrul este ridicat pretutindeni, de ere a mai crescut puțin in toată țara sn mijlociu cu 1 milimetru. Astăzi timp rece și umed. Puțină zăpadă a căzut pe unele locuri în Dobrogea. La București a fost numai fulgi. D. N. Gane, care ne reamintește perfect povestea țiganului când s’a văzut imperat, a dat Duminecă colectivitățea din Iași prilegiul de a face un adevărat pelerinagiu până la casa d-sale. Toată colectivitatea a cerut actualului președinte de Senat lămuriri asupra situației din guvern. D. Gane insă, ca «mare bărbat de Stat» ce el n’a răspuns la aceste întrebări, ci a declarat prietenilor săi că este hotărît să nu demisioneze din postul de primar al Iașilor. Celor mai cu vază dintre colectiviști d. Gane, le-a declarat că nu demisionează de la primărie, fiind-că situația de la Senat e foarte șubredă. «Chiar dacă d. Sturdza capătă vot de încredere, totuși situația mea e dificilă, fie în cazul unei înțelegeri cu aurelianiștii, fie în cazul unui minister Stătescu, căci așa se prezintă situația». Aproape toate prăvăliile evreești din strada Lipscani au fost azi redeschise. La clubul liberal din Iași s’a ținut Sâmbătă seara o întrunire, în care s’a discutat asupra situației. Unanimitatea celor prezenți a recunoscut că d. Sturdza e cauza neînțelegerei. Toată lumea îl acuza că n’a știut să se retragă de la șefia partidului când a văzut că nu poate Împăca toată colectivitatea. S’au găsit însă și unii care au acuzat pe d. Stătescu din cauza ideei ce preconisează ca sa se retragă de la putere. Pentru noi liberalii, e mai periculos Stătescu cu teoriile lui decât Sturdza, Aurelian și chiar Eleva. Nici o înaintare nu se va face in armată pe ziua de 28 Noembre, ziua luăreî Plevnei, după cum au anunțat unii confrați. Aurelianiștii sunt supărați foc pe «fruntașul intre fruntași*. ..d. Eugeniu Stătescu, pentru că putinii sei partizani din Cameră—vre-o 8 la număr— au votat erî cu guvernul in chestia moțiune de încredere. Aurelianiștii au aflat cu groază că d. Stătescu pe care sănătatea ’i zdruncinată îl silea să se retragă din viața politică, a mers era la Senat pentru a discuta cu comisiunea aleasă pentru a redacta răspunsul la Mesagiul Tronului.