Timpul, noiembrie 1897 (nr. 244-266)

1897-11-25 / nr. 262

ANUL AL NOUA­SPRE­ZECELEA — No. 262 EDIȚIA A TREIA UN NUMER 10 BANI ABONAMENTELE In țară pe un an,.. ............................30 lei » pe 6 luni . .­1 .....................................1 8 lei » pe 3 luni ...................................................10 lei Pentru streinatate, un an ...............................50 lei In Paris ziarul nostru se­ găsește cu 0,20 b. numarul la Agence de Journaux étrangers, rue de Maubeuge, 69 și la toate chioșcurile. REDACȚIA SI ADMINISTRAȚIA SSuențești. Pasagiul i Boisaân 7 VANDALISMUL IN CAPITALA Eri capitala a fost în plină a­­narh­ie. Cititorii noștri vor găsi în des­crierea celor întâmplate eri darea de seamă obiectivă—pe cât s’a putut constată într’o ast­fel de învălmă­șeală—a scenelor care au necinstit Bucureștiul. Toată lumea este de acord să în­­vinuiască guvernul nu numai că n’a știut, dar că n’a vrut să’și facă cea d’Intem­ datorie a ori­cărui guvern : aceea de a păzi ordinea și de a pune sub scutul legilor pe toți locuitorii fără deosebire. Sunt mulți cari merg mai departe și cari pe anume indicii acuză pe guvern nu numai de neputință și rea voință, dar chiar de complici­tate. Probabil că în curând vom putea cunoaște de­desubtul lucrurilor și a­­runca întreaga răspundere pe acel ce o merită. Ori­cum ar fi însă și ori­ce s’ar dovedi de aci înainte, un lucru este sigur. Guvernul d-lui Sturdza, care a deschis în două ani atâtea ches­tiuni nesocotite și a produs în țară atâta tulburare, este vinovat că prin proiectul de lege asupra recrutării, care, cum am demonstrat de atâtea ori, este în esența lui favorabil e­­vreilor, a redeschis din nou, după 20 de ani de liniște, chestia israe­­lită. O seamă de tineri evrei, cari de­sigur nu puteau reprezenta în a­­ceastă privință masa coreligionarilor lor prea fericiți de a scăpa de ser­viciul militar, au făcut întruniri ca să protesteze în contra rege­ d-lui general Berendeiu. Dumineca trecută câți­va tineri români s’au dedat la micul scandal din sala Dacia. Partea de răspun­­dere în acest scandal altora este indiferentă, a unora și a căci lucrul n’a luat o proporție serioasă. Pentru oameni cuminți însă era evident că o dată deschisă cesti­­­unea evreiască, ea nu putea să nu ia proporții dacă guvernul era ho­tărât să nu’șî facă datoria, preve­nind lucrurile și calmând spiritele. Din potrivă, a doua­ zi, după mi­cul scandal de la Dacia, organul oficial al guvernului, Voința Na­țională versa unt-de-lemn pe foc și scria rândurile următoare, care nu puteau fi interpretate de­cât ca o provocație și o făgăduială de îngă­duință . Ovreii, cari până acum cât­va timp, țineau întruniri cu d. Fleva s’au hotărît ca pe ziua de ieri să convoace ei, străinii, o întrunire publică pe pământul nostru, în mijlocul capitalei, ca să protesteze în contra legilor cari privesc di­rect apărarea for­ei, întrunirea fiind deschisă la ora hotărîtă, domnul ce o presida vor­bind publicului, i-a spus între al­tele : —... Și la nevoie suntem destul de mulți și destul de bogați, ca să ne luăm drepturile cu sila, chiar în contra voinței Români­lor. .. La auzul acestor amenințări batjocoritoare, studentul d. M­icu­­lescu a cerut curentul. Președintele întrunirea însă exas­perat de această îndrăzneală a ripostat aruncând în spre d. Mi­­culescu carafa plină cu apă. D. Miculescu n’a fost atins; carafa însă a rănit destul de grav pe studentul Scarlat. De aci s’a produs o învălmă­șeală, care a degenerat în bătaie. Mai mulți studenți sunt răniți. Scandalul provocat ieri de președintele întrunirea de la Dacia e făcut cu premeditație. De cât­va timp, un număr oare­care de evrei caută să provoace o agitație și să atragă atențiunea asupra lor prin tot felul de scandaluri. Străinii cari vin în țara noas­tră se bucură, fără nici o dis­­tincțiune de religie, de cea mai mare libertate și de o toleranță care, fiind dat povârnișul pe care s’a apucat, trebue să aibă o limită. In adevăr, de vre-o două ani de zile, asistăm la un specta­col ne mai auzit. Ori de câte ori, agitatorii de profesie sau politicianii șarlatani, cari vor, prin întruniri publice, să cre­eze o agitație factice, cei de în­­tâiü cari răspund la apelul a­­cestor nesocotiți și se grupează în jurul lor sunt­ evreii. Și lucrul a mers crescând ne­încetat, de­oare­ce figuranții de odinioară s’au schimbat în ac­tori principali. Cine ar fi crezut, acum două­zeci de ani, că fiii poporului celui mai fricos din lume își vor permite să abuseze până acolo de toleranța noastră și legile țărei, în­cât să se agite fă­țiș, pe pământul nostru, în con­tra noastră, provocând scan­daluri regretabile în mijlocul Capitalei. In zadar se vor încerca organele guvernului să se disculpe, indicând și în alte ziare poate un limbagiu, dacă nu tot așa de violent, dar în tot cazul nu destul de împăciuitor, aceasta nu le va sluji la nimic. Ceea­ ce spun ziarele independente n’are importanță, n’are a suta parte din importanța lucrurilor care fiind scrise în organul guvernului, trec cu drept cuvânt drept părerea lui mai ales atunci când ele nu sunt des­­mințite la timp. împrejurările sunt prea grave, vre­murile prea triste ca să spunem mai multe: --------------------------------------------------­ TELEGRAME Criza din Italia Roma. 4 Decembre Camera deputaților.— Camera aprobă înțele­gerea comercială provisorie italo-bulgară de la 12 Martie 1897. Ziarele înregistrează știrea care zice că ge­neralul Pelloux și-a dat demisia în urma votu­lui de ori al Camerei. Câte­va ziare exprimă părerea că această demisiune va aduce pe acea a întregului cabinet. Roma. 5 Decembre Messagere confirmă știrea ziarelor care zic că cabinetul întreg își va da demisia pentru a se reconstitui tot sub președinția d-lui di Rudini. Situația în Serbia Belgrad. 4 Decembre Situația devine neliniștitoare. Circulă știrea că se va disolva Seupștina și că nouile alegeri se vor face în Martie. Amiralul Sterneck Viena, 5 Decembre Amiralul baron de Sterneck, comandantul marinei, a murit la amiazi de un atac de apo­­plexie. Vitelli Roma, 5 Decembre Știri din Milazzo, Messina, Potch­i, Sassari, Santantioco, din provincia Reggio, Calabria și Palermo anunță că furtuni violente au cauzat pagube câmpiilor și locuințelor. Comunicațiu­­nile cu drumurile de fer sunt întrerupte cu Iglesias, Cagliari, Ancona și Porto-Crivita­­nova. In mai multe puncte din Sardinia o ploaie torențială continua de 20 de ore. -----------------—m&m—-—-----------­ CERCULJ­E STUDII Mai ridicolă este însă nerozia Voin­ței Naționale în care pretinde că la Iași în materie de reformă a învâță­­mântului secundar și superior nu s’a desvoltat nici o teorie conservatoare și că s’au pus doar­ în lumină părțile din proiectul d-luî Haret in care s'a inspi­rat de la proiectul d-luî Take Ionescu, care la rândul seu ar fi copiat pe d. Sturdza și pe d­­omi ! Fie zis în treacăt, d. Take Ionescu copiând pe d.­­Poni, al cărui proiect este cu un an mai nou decât al d-lui Take Ionescu, iată un fel de raționa­ment care, sperăm, să va fi alungat din inteligența românească prin pilda cercului de studii. Dar asta n’ar dovedi decât prostia liberalilor, nu și priceperea noastră. Voința se înșeală amar. Cercul de studii nu s’a ocupat la Iași decât de o singură bucățică din reforma învăță­mântului secundar și superior, anume de organizarea școalelor secundare pen­tru băeți. Asupra acestui punct a vor­bit numai d. Take Ionescu, al cărui discurs nu s’a publicat încă. Ca să satisfacem însă curiozitatea Voinței îi vom spune că d-sa a cons­tatat cu bucurie că d. Haret a părăsit ideia învechită și proastă a existenței unor școale secundare reale și a altor școale clasice, idee care este funda­mentul proiectelor de lege ale d-lor Sturdza și Poni, și a adoptat ideia din proiectul d-lui Take Ionescu, aceea a unei singure școale secundare, mixtă în anii dintâiű, bifurcată în ramură clasică și o ramură reală in anii din urmă. Această idee a d-lui Take Ionescu, pe care d. Haret a fost cuminte s’o a­­dopte, d. Take Ionescu nu a tăgăduit nici­odată că­­ i-a fost inspirată de u­­nele dispozițiuni din școalele secundare din Anglia. In discursul său de la Iași d. Take Ionescu a constatat, tot cu bucurie, că d. Haret a copiat in. proiectul său încă o­­ idee a d-lui Take Ionescu, a­­ceasta­­ absolut originală, și anume crearea în anii din urmă ai școalei se­cundare a­ unei a treia diviziuni, nici clasică, nici reală, cuprinzând studiile clasice afară de limba elenă și înlocuind pe aceasta cu științele fizico-naturale. Oamenii cari au un pic de idee asu­pra materiei vor înțelege importanța a­­cestor inovațiuni. Dacă d. Take Ionescu s’a felicitat că d. Haret a părăsit ideile greșite ale d-lor Sturdza și Poni, d-sa insă a cri­ticat, la Iași, proiectul Ujsuî Karet pen­tru lipsa sa de curagiu de a merge și mai departe în reforma școalei secun­dare, părăsind alcătuirea de astă­zi care n’are nici un rost și adoptând și la noi progresele de aiurea. Ast­fel mai toată cuvântarea sa a fost ca să dovedească cât de absurdă este actuala concepție, pe care legea d-lui Haret o păstrează, aceea a gimnaziilor jumătăți de licee, și cât se impune de nevoile sociale ale poporului român adoptarea ideii d-sale, care face din gim­nazii școale întregi prin ele însăși. Și ca să satisfacem pe deplin curio­zitatea agramaților de la Voința Na­țională, vom mai adăoga că și d. Take Ionescu și d. dr. Istrati și d. M. Vlă­­descu au criticat atât prea marea în­cărcare de program, care reese din pro­iectul d-lui Haret, cât și partea prea mică ce se face în acest proiect de lege pentru educația fizică a tinerimei noastre. Prevenim pe cei de la Voința că nu vor pierde nimic așteptând și că dacă proiectul d-lui Haret va veni în discu­ția Parlamentului vor avea ocazia să afle care sunt vederile partidului con­servator în această mare reformă. ----------------------m&m---------------------­ DEVASTĂRI §1 LA GALATI In aceeași vreme in care se petre­ceau în capitală scenele regretabile de erî, s’au produs și la Galați scan­daluri, incăerări și bătăi între popula­ția creștină și cea evreiască. Scandalul s’a produs în modul ur­mător : Ovreii voind a ține o întrunire pu­blică, n’au putut găsi sala trebuin­cioasă. In număr mare aț străbătut strada Mavromol până la sala Gar­­pațiî. Aceasta fiindu-le refuzată s’au dus tot cu grămada la clubul mun­citorilor. Nici aci n’au putut ține întrunire. Pe strade vociferau, fluerau și huidu­­iau lumea ce le ieșia înainte. De aci scandalul a luat imediat pro­­porțiuni mari. Panica s’a împrăștiat în tot orașul. . Prăvăliile și cafenelele evreești au fost toate închise. S’au spart o mulțime de geamuri de pe la prăvăliele evreiești și sau produs mai multe încăerări singeroase și spar­geri de capete in stradele Domnească, Artelor, Pastrama și Piața­ Veche. Printre populația evreiască domnea o adeverată groază. La Galați, ca și la București, toată lumea condamnă purtarea poliției care nu a intervenit pentru a împrăștia pe devastatori. ---------------------------------------------------­ MARȚI 25 NOEMBRE (7 O­ BRE) 1897 Din Austro-Ungaria — Prin fir telegrafic — Viena 4 Decembre Delegațiunea ungurească a votat în ședință plenară budgetul resbelului, ter­minând ast­fel deliberările sale. Ziua viitoarei ședințe se va anunța în scris deputaților, de­oare­ce nu s’a fixat încă proporția pentru repartiția cheltuelilor comune. împăratul a primit azi dimineață, în aceeași audiență, pe contele Goluchow­­ski, D. Gautsch și baronul Banffy. Baronul Banffy pleacă mâine la Bu­dapesta și Luni va supune Camerei de­putaților din Budapesta proiectul privi­tor la măsurile provizorie autonome pen­tru menținerea Statului-quo între Un­garia și Austria.­­ Praga, 4 Noembre Noaptea și dimineața s’au petrecut în mod liniștit. In câte­va orașe din provincie s’au semnalat demonstrațiuni. In mai multe localități s’au spart gea­muri, dar nu e de semnalat nici un conflict serios. Praga. 4 Noembre Liniștea este perfectă, atât aci cât și în provincie nu este de semnalat nici un incident mai însemnat. Praga 5 Noembre Noaptea trecută au fost tulburări la Jungbunzlau, Jitschin, Gablonz, Kut­­znberg și Beneschau. Ferestrele case­lor locuite de Evrei au fost sparte. Un detașament de trupe a fost che­mat la Beneschau, de teamă de de­­sordine noi. ---------------------------------------------------­ EVENIMENTELE DIN ORIENT ■—Prin fir telegrafic— 'Constantinopol. 4 Decembre O­­radea imperială autoriză pe minis­trul marinei să negocieze un împrumut de 50.000 lire pentru a ridica societa­tea de navigațiune «Maisouse» al că­rui material s’a arătat nesuficient. O a doua icadea autoriză pe acelaș ministru să intre în negocieri cu casele Krupp și Armstrong pentru o furnitură de trenuri pentru flota militară. Știrile consulatelor asupra mișcărilor de trupe ce se fac între Van și Erze­­rum, fac să se presupue că aceste mă­­suri sunt îndreptate parte contra vio­lărilor ce se produc la granița per­sană și parte pentru a supraveghea o mișcare amenințătoare din partea Ar­menilor ruși. Constantinopol, 4 Decembre întrunirea ambasadorilor a decis să păstreze secretul asupra negocierilor privitoare la insula Creta. Viena 4 Decembre Se anunță din Canea lui Corespon­dent Bureau că insurgenții districtelor Kissamis și Sphakia se răsboiesc între ei. Nu se cunosc pagubele suferite de ambele părți. Paris. 4 Decembre Se anunță din Atena Agenției Havas că comisiunea internațională ar fi ela­borat un proiect de control și o învo­ială financiară cu creditorii Greciei dar că bazele acestui proiect se țin în se­cret. Comisarii speră că dacă Grecia pri­mește măsurile lor ea va găsi atunci un împrumut cu °/0. In caz contra­riu împrumutul ar deveni problematic. Toată teama de criză ministerială pare înlăturată, de­oare­ce diferitele partide au decis să sprijine cabinetul actual. Execuția condițiunilor de împrumut cerând mai multe săptămâni se prevede că Tesalia nu va fi evacuată de­cât peste câteva luni. Constantinopol, 4 Decembre Tratatul de pace definitiv s'a semnat. ------------------------------------——-------­ AFACEREA_DREYFUS Transcriem noi ultimele știri pe care ni le-a transmis era telegrafic Agenția Română. Se va vedea din ele că, după cum se pronunță guvernul francez, nici nu există o afacere Dreyfus, acesta fiind condamnat pentru o trădare ce a comis într’adever. Chestia Esterhazy se deosi­­bește clar de afacerea Dreyfus, căci, dacă cel d’Inteiü poate fi învinovățit de ceva, Dreyfus nu e mai puțin vinovat de faptul pentru care a fost condamnat. Intr’adever, pe când generalul Saus­­sier a dat ordin consiliului de resboiu j să instruiască afacerea maiorului Ester- UN NUM­­ER 10 BANI ANUNCIUR! ȘI JHSERMII Linia 30 litere petit pag. IV..............................0,40 Reclame.............................III.........................................2,50 . ....................... II..............................Li­la Papls anunciurile se primesc la Agenția Harns, 8 Place de la Bou­rse. REDACȚII SI A^SISWwk.­­îA »■„•«re:«». ipa.^jjl f. hazy, s’a produs în Caq^fy^fwh­^za discuția următoare:­­ D. Castelin gestionează pe d. Meline în privința afacerei Dreyfus și­ î i cere să bine­­voiască să reasigure opinia și armata. D. Meline declară că momentan nu există nici o afacere Dreyfus și că nici nu poate fi vorba de așa ceva (aplause la centru), D. Meline adaugă că un ofițer este acuzat de trădare, că ancheta s’a terminat și că s’a ordonat să se deschidă o instrucție. Această decisiune nu hotărăște asupra sen­tinței definitive. Justiția militară fiind se­sizată, nu aparține nici guvernului nici Ca­merei de a se ocupa de această afacere. Până atunci, cetățenii trebuesc să respecte autoritatea lucrului judecat. D. Meline speră că declarațiunile sale vor pune capăt unei polemici violente ce ține deja de mai mult timp. Se încearcă să se facă din acest incident o afacere politică. (Protestări la stânga, aplause la centru). D. Castelin ia act de declarațiunea d-lui Meline, care zice că nu este nici o legă­tură între afacerea Dreyfus și afacerea maiorului Esterhazy. D. Sembat cere să transforme cestiunea în interpelare. D. Meline primește și declară că n’are nimic de adăugat la declarația ce a făcut. D. Mun regretă că generalul Billot, nu o prezinte pentru a apăra armata, al cări­ șef de stat major este atacat (aplauze pre­lungite). Se suspendă ședința până la sosirea ge­neralului Billot. Ședința este reluată. Generalul Billot cere cuvântul (mișcare de atențiune).­­ Generalul Billot declară că momentan nu există nici o afacere Dreyfus­—Dreyfus a fost bine judecat și condamnat. (Aplause la centru). Dreyfus este culpabil. (Aplause noul). Intru ce privește afacerea maiorului Es­terhazy, s-a ordonat o instrucție și justiția este sesizată. Nimeni nu se va îndoui de imparțialitatea instrucției (aplause). Generalul Billot regretă că este dezarmat în fața calomniilor îndreptate în contra șe­fului de stat major al armatei și roagă ca­mera să-l ajute pentru a pune capăt acestei campanii odioase (aplause vii). D. de Mun se declară satisfăcut. Discuția este închisă. Se prezintă 7 ordine de zi. D. Meline acceptă ordinea de zi Laverti­­son concepută ast­fel: „Camera, respectuoasă față de autoritatea lucrului judecat și aso­­ciându-se cu omagiul făcut armatei de ge­neralul Billot, trece la ordinea zilei“. Prima parte a ordinei de zi se adoptă cu 490 voturi contra 18 a doua cu 523 contra 18. D. Humbert propune să se adaoge la or­dinea zilei Lavertison cuvintele : „Și apro­bând declarațiunile generalului Billot“. Această adăogire se adoptă cu 325 vo­turi contra 153. D. Richard propune să se adauge cuvin­tele : „și veștejind pe resvrătitorii acestei campanii odioase“. La votarea acestei pro­puneri nu se mai atingea Quorum-ul. Ședința se ridică și se reia apoi peste 5 minute. Amendamentul Richard este adop­tat cu 154 voturi contra 77. Ansamblul or­dine! de zi se adoptă cu 313 voturi con­tra 65. Ședința se ridică. La sfârșitul acestei ședințe, d. Joseph Reinach a trimis martori d-lui Mille­­rand. S-a decis un duel cu pistolul. Acest schimb de martori se datorează unor cuvinte pronunțate de d. Mille­­rand în cursul ședinței Camerei. Făcând aluzie la d. Reinach, d. Mil­­lerand zice : «Să se întrebe deci acela «care duce o campanie, încercând să «reabiliteze pe in culpabil, când mai «bine ar avea alte reabilitări de făcut «în propria sa familie». Generalul Billot a comunicat Agen­ție­i Havas următoarea scrisoare ce­­ i-a adresat generalul de Boisdeffre : „Câte­va ziare de aseară anunțând apro­piata publicare a unei telegrame ce se „zice ca ea ași fi adresat maiorului Ester­hazy la Londra, am onoare să ve cer să „trimiteți Agenției Havas, spre a fi comu­­­nicat presei, următoarea notă : „Generalul „de Boisdeffre n’a telegrafiat, nici n’a scris „vr’o dată nimic maiorului Esterhazy, pe „care nu la văzut, nici cunoscut vr’o dată, „și căruia nu ’I-a făcut nici o dată și n’a „făcut să i­ se facă nici cea mai mică co­­­municare“. (semnat) de Boisdeffre1. Atât adversarii cât și partizanii lui Dreyfus se arată satisfăcuți de decisiu­­nea generalului Saussier. Cei d’Intéin­zic că această deciziune dovedește în mod absolut că nu există nici o îndo­ială asupra validităței condamnărei lui Dreyfus ; cel de al douilea pretind că această hotarîre va reuși la o revizuire­­ a procesului Dreyfus. * * * Agenția Română ne comunică azi­­ telegramele următoare : Paris, 5 Decembre Duelul Milerand-Reinach s’a făcut azi j dimineață. S’au schimbat două gloanțe fără 1­n rezultat. Paris, 5 Decembre ! Ziarele zic că declarațiunile generalului­­ Billot au cauzat o adeverată ușurare con­­științei naționale și constată că onoarea

Next