Timpul, noiembrie 1897 (nr. 244-266)
1897-11-25 / nr. 262
ANUL AL NOUASPREZECELEA — No. 262 EDIȚIA A TREIA UN NUMER 10 BANI ABONAMENTELE In țară pe un an,.. ............................30 lei » pe 6 luni . .1 .....................................1 8 lei » pe 3 luni ...................................................10 lei Pentru streinatate, un an ...............................50 lei In Paris ziarul nostru se găsește cu 0,20 b. numarul la Agence de Journaux étrangers, rue de Maubeuge, 69 și la toate chioșcurile. REDACȚIA SI ADMINISTRAȚIA SSuențești. Pasagiul i Boisaân 7 VANDALISMUL IN CAPITALA Eri capitala a fost în plină anarhie. Cititorii noștri vor găsi în descrierea celor întâmplate eri darea de seamă obiectivă—pe cât s’a putut constată într’o astfel de învălmășeală—a scenelor care au necinstit Bucureștiul. Toată lumea este de acord să învinuiască guvernul nu numai că n’a știut, dar că n’a vrut să’și facă cea d’Intem datorie a oricărui guvern : aceea de a păzi ordinea și de a pune sub scutul legilor pe toți locuitorii fără deosebire. Sunt mulți cari merg mai departe și cari pe anume indicii acuză pe guvern nu numai de neputință și rea voință, dar chiar de complicitate. Probabil că în curând vom putea cunoaște dedesubtul lucrurilor și arunca întreaga răspundere pe acel ce o merită. Oricum ar fi însă și orice s’ar dovedi de aci înainte, un lucru este sigur. Guvernul d-lui Sturdza, care a deschis în două ani atâtea chestiuni nesocotite și a produs în țară atâta tulburare, este vinovat că prin proiectul de lege asupra recrutării, care, cum am demonstrat de atâtea ori, este în esența lui favorabil evreilor, a redeschis din nou, după 20 de ani de liniște, chestia israelită. O seamă de tineri evrei, cari desigur nu puteau reprezenta în această privință masa coreligionarilor lor prea fericiți de a scăpa de serviciul militar, au făcut întruniri ca să protesteze în contra rege d-lui general Berendeiu. Dumineca trecută câțiva tineri români s’au dedat la micul scandal din sala Dacia. Partea de răspundere în acest scandal altora este indiferentă, a unora și a căci lucrul n’a luat o proporție serioasă. Pentru oameni cuminți însă era evident că o dată deschisă cestiunea evreiască, ea nu putea să nu ia proporții dacă guvernul era hotărât să nu’șî facă datoria, prevenind lucrurile și calmând spiritele. Din potrivă, a doua zi, după micul scandal de la Dacia, organul oficial al guvernului, Voința Națională versa unt-de-lemn pe foc și scria rândurile următoare, care nu puteau fi interpretate decât ca o provocație și o făgăduială de îngăduință . Ovreii, cari până acum câtva timp, țineau întruniri cu d. Fleva s’au hotărît ca pe ziua de ieri să convoace ei, străinii, o întrunire publică pe pământul nostru, în mijlocul capitalei, ca să protesteze în contra legilor cari privesc direct apărarea forei, întrunirea fiind deschisă la ora hotărîtă, domnul ce o presida vorbind publicului, i-a spus între altele : —... Și la nevoie suntem destul de mulți și destul de bogați, ca să ne luăm drepturile cu sila, chiar în contra voinței Românilor. .. La auzul acestor amenințări batjocoritoare, studentul d. Miculescu a cerut curentul. Președintele întrunirea însă exasperat de această îndrăzneală a ripostat aruncând în spre d. Miculescu carafa plină cu apă. D. Miculescu n’a fost atins; carafa însă a rănit destul de grav pe studentul Scarlat. De aci s’a produs o învălmășeală, care a degenerat în bătaie. Mai mulți studenți sunt răniți. Scandalul provocat ieri de președintele întrunirea de la Dacia e făcut cu premeditație. De câtva timp, un număr oarecare de evrei caută să provoace o agitație și să atragă atențiunea asupra lor prin tot felul de scandaluri. Străinii cari vin în țara noastră se bucură, fără nici o distincțiune de religie, de cea mai mare libertate și de o toleranță care, fiind dat povârnișul pe care s’a apucat, trebue să aibă o limită. In adevăr, de vre-o două ani de zile, asistăm la un spectacol ne mai auzit. Ori de câte ori, agitatorii de profesie sau politicianii șarlatani, cari vor, prin întruniri publice, să creeze o agitație factice, cei de întâiü cari răspund la apelul acestor nesocotiți și se grupează în jurul lor sunt evreii. Și lucrul a mers crescând neîncetat, deoarece figuranții de odinioară s’au schimbat în actori principali. Cine ar fi crezut, acum douăzeci de ani, că fiii poporului celui mai fricos din lume își vor permite să abuseze până acolo de toleranța noastră și legile țărei, încât să se agite fățiș, pe pământul nostru, în contra noastră, provocând scandaluri regretabile în mijlocul Capitalei. In zadar se vor încerca organele guvernului să se disculpe, indicând și în alte ziare poate un limbagiu, dacă nu tot așa de violent, dar în tot cazul nu destul de împăciuitor, aceasta nu le va sluji la nimic. Ceea ce spun ziarele independente n’are importanță, n’are a suta parte din importanța lucrurilor care fiind scrise în organul guvernului, trec cu drept cuvânt drept părerea lui mai ales atunci când ele nu sunt desmințite la timp. împrejurările sunt prea grave, vremurile prea triste ca să spunem mai multe: -------------------------------------------------- TELEGRAME Criza din Italia Roma. 4 Decembre Camera deputaților.— Camera aprobă înțelegerea comercială provisorie italo-bulgară de la 12 Martie 1897. Ziarele înregistrează știrea care zice că generalul Pelloux și-a dat demisia în urma votului de ori al Camerei. Câteva ziare exprimă părerea că această demisiune va aduce pe acea a întregului cabinet. Roma. 5 Decembre Messagere confirmă știrea ziarelor care zic că cabinetul întreg își va da demisia pentru a se reconstitui tot sub președinția d-lui di Rudini. Situația în Serbia Belgrad. 4 Decembre Situația devine neliniștitoare. Circulă știrea că se va disolva Seupștina și că nouile alegeri se vor face în Martie. Amiralul Sterneck Viena, 5 Decembre Amiralul baron de Sterneck, comandantul marinei, a murit la amiazi de un atac de apoplexie. Vitelli Roma, 5 Decembre Știri din Milazzo, Messina, Potchi, Sassari, Santantioco, din provincia Reggio, Calabria și Palermo anunță că furtuni violente au cauzat pagube câmpiilor și locuințelor. Comunicațiunile cu drumurile de fer sunt întrerupte cu Iglesias, Cagliari, Ancona și Porto-Crivitanova. In mai multe puncte din Sardinia o ploaie torențială continua de 20 de ore. -----------------—m&m—-—----------- CERCULJE STUDII Mai ridicolă este însă nerozia Voinței Naționale în care pretinde că la Iași în materie de reformă a învâțământului secundar și superior nu s’a desvoltat nici o teorie conservatoare și că s’au pus doar în lumină părțile din proiectul d-luî Haret in care s'a inspirat de la proiectul d-luî Take Ionescu, care la rândul seu ar fi copiat pe d. Sturdza și pe domi ! Fie zis în treacăt, d. Take Ionescu copiând pe d.Poni, al cărui proiect este cu un an mai nou decât al d-lui Take Ionescu, iată un fel de raționament care, sperăm, să va fi alungat din inteligența românească prin pilda cercului de studii. Dar asta n’ar dovedi decât prostia liberalilor, nu și priceperea noastră. Voința se înșeală amar. Cercul de studii nu s’a ocupat la Iași decât de o singură bucățică din reforma învățământului secundar și superior, anume de organizarea școalelor secundare pentru băeți. Asupra acestui punct a vorbit numai d. Take Ionescu, al cărui discurs nu s’a publicat încă. Ca să satisfacem însă curiozitatea Voinței îi vom spune că d-sa a constatat cu bucurie că d. Haret a părăsit ideia învechită și proastă a existenței unor școale secundare reale și a altor școale clasice, idee care este fundamentul proiectelor de lege ale d-lor Sturdza și Poni, și a adoptat ideia din proiectul d-lui Take Ionescu, aceea a unei singure școale secundare, mixtă în anii dintâiű, bifurcată în ramură clasică și o ramură reală in anii din urmă. Această idee a d-lui Take Ionescu, pe care d. Haret a fost cuminte s’o adopte, d. Take Ionescu nu a tăgăduit niciodată că i-a fost inspirată de unele dispozițiuni din școalele secundare din Anglia. In discursul său de la Iași d. Take Ionescu a constatat, tot cu bucurie, că d. Haret a copiat in. proiectul său încă o idee a d-lui Take Ionescu, aceasta absolut originală, și anume crearea în anii din urmă ai școalei secundare a unei a treia diviziuni, nici clasică, nici reală, cuprinzând studiile clasice afară de limba elenă și înlocuind pe aceasta cu științele fizico-naturale. Oamenii cari au un pic de idee asupra materiei vor înțelege importanța acestor inovațiuni. Dacă d. Take Ionescu s’a felicitat că d. Haret a părăsit ideile greșite ale d-lor Sturdza și Poni, d-sa insă a criticat, la Iași, proiectul Ujsuî Karet pentru lipsa sa de curagiu de a merge și mai departe în reforma școalei secundare, părăsind alcătuirea de astăzi care n’are nici un rost și adoptând și la noi progresele de aiurea. Astfel mai toată cuvântarea sa a fost ca să dovedească cât de absurdă este actuala concepție, pe care legea d-lui Haret o păstrează, aceea a gimnaziilor jumătăți de licee, și cât se impune de nevoile sociale ale poporului român adoptarea ideii d-sale, care face din gimnazii școale întregi prin ele însăși. Și ca să satisfacem pe deplin curiozitatea agramaților de la Voința Națională, vom mai adăoga că și d. Take Ionescu și d. dr. Istrati și d. M. Vlădescu au criticat atât prea marea încărcare de program, care reese din proiectul d-lui Haret, cât și partea prea mică ce se face în acest proiect de lege pentru educația fizică a tinerimei noastre. Prevenim pe cei de la Voința că nu vor pierde nimic așteptând și că dacă proiectul d-lui Haret va veni în discuția Parlamentului vor avea ocazia să afle care sunt vederile partidului conservator în această mare reformă. ----------------------m&m--------------------- DEVASTĂRI §1 LA GALATI In aceeași vreme in care se petreceau în capitală scenele regretabile de erî, s’au produs și la Galați scandaluri, incăerări și bătăi între populația creștină și cea evreiască. Scandalul s’a produs în modul următor : Ovreii voind a ține o întrunire publică, n’au putut găsi sala trebuincioasă. In număr mare aț străbătut strada Mavromol până la sala Garpațiî. Aceasta fiindu-le refuzată s’au dus tot cu grămada la clubul muncitorilor. Nici aci n’au putut ține întrunire. Pe strade vociferau, fluerau și huiduiau lumea ce le ieșia înainte. De aci scandalul a luat imediat proporțiuni mari. Panica s’a împrăștiat în tot orașul. . Prăvăliile și cafenelele evreești au fost toate închise. S’au spart o mulțime de geamuri de pe la prăvăliele evreiești și sau produs mai multe încăerări singeroase și spargeri de capete in stradele Domnească, Artelor, Pastrama și Piața Veche. Printre populația evreiască domnea o adeverată groază. La Galați, ca și la București, toată lumea condamnă purtarea poliției care nu a intervenit pentru a împrăștia pe devastatori. --------------------------------------------------- MARȚI 25 NOEMBRE (7 O BRE) 1897 Din Austro-Ungaria — Prin fir telegrafic — Viena 4 Decembre Delegațiunea ungurească a votat în ședință plenară budgetul resbelului, terminând astfel deliberările sale. Ziua viitoarei ședințe se va anunța în scris deputaților, deoarece nu s’a fixat încă proporția pentru repartiția cheltuelilor comune. împăratul a primit azi dimineață, în aceeași audiență, pe contele Goluchowski, D. Gautsch și baronul Banffy. Baronul Banffy pleacă mâine la Budapesta și Luni va supune Camerei deputaților din Budapesta proiectul privitor la măsurile provizorie autonome pentru menținerea Statului-quo între Ungaria și Austria. Praga, 4 Noembre Noaptea și dimineața s’au petrecut în mod liniștit. In câteva orașe din provincie s’au semnalat demonstrațiuni. In mai multe localități s’au spart geamuri, dar nu e de semnalat nici un conflict serios. Praga. 4 Noembre Liniștea este perfectă, atât aci cât și în provincie nu este de semnalat nici un incident mai însemnat. Praga 5 Noembre Noaptea trecută au fost tulburări la Jungbunzlau, Jitschin, Gablonz, Kutznberg și Beneschau. Ferestrele caselor locuite de Evrei au fost sparte. Un detașament de trupe a fost chemat la Beneschau, de teamă de desordine noi. --------------------------------------------------- EVENIMENTELE DIN ORIENT ■—Prin fir telegrafic— 'Constantinopol. 4 Decembre Oradea imperială autoriză pe ministrul marinei să negocieze un împrumut de 50.000 lire pentru a ridica societatea de navigațiune «Maisouse» al cărui material s’a arătat nesuficient. O a doua icadea autoriză pe acelaș ministru să intre în negocieri cu casele Krupp și Armstrong pentru o furnitură de trenuri pentru flota militară. Știrile consulatelor asupra mișcărilor de trupe ce se fac între Van și Erzerum, fac să se presupue că aceste măsuri sunt îndreptate parte contra violărilor ce se produc la granița persană și parte pentru a supraveghea o mișcare amenințătoare din partea Armenilor ruși. Constantinopol, 4 Decembre întrunirea ambasadorilor a decis să păstreze secretul asupra negocierilor privitoare la insula Creta. Viena 4 Decembre Se anunță din Canea lui Corespondent Bureau că insurgenții districtelor Kissamis și Sphakia se răsboiesc între ei. Nu se cunosc pagubele suferite de ambele părți. Paris. 4 Decembre Se anunță din Atena Agenției Havas că comisiunea internațională ar fi elaborat un proiect de control și o învoială financiară cu creditorii Greciei dar că bazele acestui proiect se țin în secret. Comisarii speră că dacă Grecia primește măsurile lor ea va găsi atunci un împrumut cu °/0. In caz contrariu împrumutul ar deveni problematic. Toată teama de criză ministerială pare înlăturată, deoarece diferitele partide au decis să sprijine cabinetul actual. Execuția condițiunilor de împrumut cerând mai multe săptămâni se prevede că Tesalia nu va fi evacuată decât peste câteva luni. Constantinopol, 4 Decembre Tratatul de pace definitiv s'a semnat. ------------------------------------——------- AFACEREA_DREYFUS Transcriem noi ultimele știri pe care ni le-a transmis era telegrafic Agenția Română. Se va vedea din ele că, după cum se pronunță guvernul francez, nici nu există o afacere Dreyfus, acesta fiind condamnat pentru o trădare ce a comis într’adever. Chestia Esterhazy se deosibește clar de afacerea Dreyfus, căci, dacă cel d’Inteiü poate fi învinovățit de ceva, Dreyfus nu e mai puțin vinovat de faptul pentru care a fost condamnat. Intr’adever, pe când generalul Saussier a dat ordin consiliului de resboiu j să instruiască afacerea maiorului Ester- UN NUMER 10 BANI ANUNCIUR! ȘI JHSERMII Linia 30 litere petit pag. IV..............................0,40 Reclame.............................III.........................................2,50 . ....................... II..............................Lila Papls anunciurile se primesc la Agenția Harns, 8 Place de la Bourse. REDACȚII SI A^SISWwk.îA »■„•«re:«». ipa.^jjl f. hazy, s’a produs în Caq^fy^fwh^za discuția următoare: D. Castelin gestionează pe d. Meline în privința afacerei Dreyfus și î i cere să binevoiască să reasigure opinia și armata. D. Meline declară că momentan nu există nici o afacere Dreyfus și că nici nu poate fi vorba de așa ceva (aplause la centru), D. Meline adaugă că un ofițer este acuzat de trădare, că ancheta s’a terminat și că s’a ordonat să se deschidă o instrucție. Această decisiune nu hotărăște asupra sentinței definitive. Justiția militară fiind sesizată, nu aparține nici guvernului nici Camerei de a se ocupa de această afacere. Până atunci, cetățenii trebuesc să respecte autoritatea lucrului judecat. D. Meline speră că declarațiunile sale vor pune capăt unei polemici violente ce ține deja de mai mult timp. Se încearcă să se facă din acest incident o afacere politică. (Protestări la stânga, aplause la centru). D. Castelin ia act de declarațiunea d-lui Meline, care zice că nu este nici o legătură între afacerea Dreyfus și afacerea maiorului Esterhazy. D. Sembat cere să transforme cestiunea în interpelare. D. Meline primește și declară că n’are nimic de adăugat la declarația ce a făcut. D. Mun regretă că generalul Billot, nu o prezinte pentru a apăra armata, al cări șef de stat major este atacat (aplauze prelungite). Se suspendă ședința până la sosirea generalului Billot. Ședința este reluată. Generalul Billot cere cuvântul (mișcare de atențiune). Generalul Billot declară că momentan nu există nici o afacere Dreyfus—Dreyfus a fost bine judecat și condamnat. (Aplause la centru). Dreyfus este culpabil. (Aplause noul). Intru ce privește afacerea maiorului Esterhazy, s-a ordonat o instrucție și justiția este sesizată. Nimeni nu se va îndoui de imparțialitatea instrucției (aplause). Generalul Billot regretă că este dezarmat în fața calomniilor îndreptate în contra șefului de stat major al armatei și roagă camera să-l ajute pentru a pune capăt acestei campanii odioase (aplause vii). D. de Mun se declară satisfăcut. Discuția este închisă. Se prezintă 7 ordine de zi. D. Meline acceptă ordinea de zi Lavertison concepută astfel: „Camera, respectuoasă față de autoritatea lucrului judecat și asociându-se cu omagiul făcut armatei de generalul Billot, trece la ordinea zilei“. Prima parte a ordinei de zi se adoptă cu 490 voturi contra 18 a doua cu 523 contra 18. D. Humbert propune să se adaoge la ordinea zilei Lavertison cuvintele : „Și aprobând declarațiunile generalului Billot“. Această adăogire se adoptă cu 325 voturi contra 153. D. Richard propune să se adauge cuvintele : „și veștejind pe resvrătitorii acestei campanii odioase“. La votarea acestei propuneri nu se mai atingea Quorum-ul. Ședința se ridică și se reia apoi peste 5 minute. Amendamentul Richard este adoptat cu 154 voturi contra 77. Ansamblul ordine! de zi se adoptă cu 313 voturi contra 65. Ședința se ridică. La sfârșitul acestei ședințe, d. Joseph Reinach a trimis martori d-lui Millerand. S-a decis un duel cu pistolul. Acest schimb de martori se datorează unor cuvinte pronunțate de d. Millerand în cursul ședinței Camerei. Făcând aluzie la d. Reinach, d. Millerand zice : «Să se întrebe deci acela «care duce o campanie, încercând să «reabiliteze pe in culpabil, când mai «bine ar avea alte reabilitări de făcut «în propria sa familie». Generalul Billot a comunicat Agenției Havas următoarea scrisoare ce i-a adresat generalul de Boisdeffre : „Câteva ziare de aseară anunțând apropiata publicare a unei telegrame ce se „zice ca ea ași fi adresat maiorului Esterhazy la Londra, am onoare să ve cer să „trimiteți Agenției Havas, spre a fi comunicat presei, următoarea notă : „Generalul „de Boisdeffre n’a telegrafiat, nici n’a scris „vr’o dată nimic maiorului Esterhazy, pe „care nu la văzut, nici cunoscut vr’o dată, „și căruia nu ’I-a făcut nici o dată și n’a „făcut să i se facă nici cea mai mică comunicare“. (semnat) de Boisdeffre1. Atât adversarii cât și partizanii lui Dreyfus se arată satisfăcuți de decisiunea generalului Saussier. Cei d’Intéinzic că această deciziune dovedește în mod absolut că nu există nici o îndoială asupra validităței condamnărei lui Dreyfus ; cel de al douilea pretind că această hotarîre va reuși la o revizuire a procesului Dreyfus. * * * Agenția Română ne comunică azi telegramele următoare : Paris, 5 Decembre Duelul Milerand-Reinach s’a făcut azi j dimineață. S’au schimbat două gloanțe fără 1n rezultat. Paris, 5 Decembre ! Ziarele zic că declarațiunile generalului Billot au cauzat o adeverată ușurare conștiinței naționale și constată că onoarea