Timpul, iulie 1898 (nr. 157-166)

1898-07-22 / nr. 158

No. 158 Resboiul americano-spaniol — Prin fir telegrafic — Washington, 30 Iulie Generalul Miles telegrafiază că Spaniolii au părăsit partea sudică a insulei Porto- Rico Populația a primit pe Americani cu entuziasm. Paris, 30 Iulie Se anunță lui Temps din Madrid, că Re­gele a intrat în convalescență. Washington, 30 iulie D. Day a trimis d-lui Cambon o notă foarte cordială, rugându-­l să meargă la Casa Albă pentru a primi răspunsul la nota spaniolă. D. Cambon a primit această notă, în care ar fi vorba de toate condițiunile de care s’a vorbit, afară de cestiunea privitoare la ce­darea unei stațiuni de cărbuni în Filipine. Răspunsul cere evacuarea imediată a Cubei și a lui Porto Rico. In ceea ce privește Fili­­pinele, America va exercita juridicțiunea sa la Manilla. Madrid, 31 Iulie D. Sagasta desminte intențiunea ce­­ i se atribue de a se retrage în viața privată, odată pacea semnată. Key-West. 31 Iulie Canoniera Nashville a intrat în portul Gibara (la nord-estul Cubei, aproape de Holguin). Americanii au ocupat orașul. Paris. 31 Iulie Se anunță din Madrid ziarului Temps că ziarele semnalează apariția unei bande de 300 de Carliști lângă Sevurges. S’au trimes trupe pentru urmărirea acestei bande. Ziarele blamează cu asprime purtarea Car­­liștilor într’un moment așa de critic. Madrid. 31 Iulie O depeșe din Havana confirmă știrea că șeful Garcia a părăsit comanda insurgen­ților din provincia Santiago și a plecat la Camagnen. Washington, 31 iulie Iată condițiunile de pace definitive hotă­­rîte de consiliul de miniștri: Cedarea tuturor insulelor din Indiile occi­dentale, afară de Cuba; Părăsirea de către Spania a suveranității sale asupra Cubei. Americanii vor exercita un control asupra Cubei până la instituirea unui guvernământ solid . Cedarea uneia din insulele Larrons ca stație de cărbuni și poate a unei a doua stațiuni în Caroline. Americanii nu’șt iau nici o răspundere în privința datoriilor publice din Cuba și Porto­ Rico și nu cer nici o indemnitate de resbel. O comisiune mixtă va hotărî condițiunile de pace, sub rezervă ca trupele spaniole să evacueze îndată Cuba și Porto­ Rico. Americanii vor decide mai târziu, care anume din insulele Larrons vor anexa. S Gestiunea Filipinelor se va regula mai târziu de o comisiune ispano-americană. Madrid, 1 August Răspunsul Statelor Unite la nota d-lui Cambon nu a sosit încă. Key West, 1 August După o știre ce nu se confirmă, Ameri­canii au bombardat și au ars Neuvüas (în nord-estul Cubei), după ce a fost evacuat de Spanioli. Americanii au capturat la Sagnara­ Grande vaporul Tabasqueno încărcat cu cărbuni și pro­viziuni. Paris. 1 August Se anunță din Madrid ziarului Temps că se crede că guvernul va admite principalele condițiuni de pace ale Americei. — îndată ce se va obține consimțimântul oficial al Spaniei, se va redigia o convențiune pentru suspendar­ea ostilităților. Atitudinea șefului Aguinaldo neliniștește pe cele două guverne. Impresia generală este că pacea se va face înainte de 15 August. Washington, 1 August D-nis Alger și Long eu conferit cu d. Mac­ Kipley în privința Filipinelor. Se asi­gură că o depeșe a generalului Merrit a­­nunță că atitudinea insurgenților amenință să atragă o ruptură pe față.­­ Acesta va cere capitularea Manillei spre a putea pro­teje pe cetățeni în contra brutalităților in­surgenților. ------------------------------------------------------­ Afacerea Dreyfus — Prin fir telegrafic — Paris, 30 Iulie D. Francisc de Pressense, cavaler al Legiunei de onoare, avisează pe marele cancelar că renunță să mai poarte in­signele acestei decorațiuni. Paris, 30 Iulie Judecătorul Fabre a ascultat pe colo­nelul Picquart. Acesta a semnat apelul său în tutlul (?).contra ordonanței d-lui Ber- Camera de punere sub acuzație va examina Marți apelurile colonelului Pic­quart și procurorului Republicei. Christiania, 30 Iulie După Noile? Telegram-bureau, d Zola a sosit de dimineață la Bergen. Christiania, 1 August Știrea despre sosirea la Bergen a d-lui Zola este neexactă. Paris, 30 Iulie Interogatoriul colonelului Picquart con­tinuă. DA STERIE N. CIURCI IX Pelikangasse—No. 10, Viena Consultațiuni cu celebritățile medicale, și cu specialiștii de la facultatea de me­di­cina din Viena. TIMPUL PRESA ȘI VIZITA REGELUI­­ _____ «Le Gaulois» Sub titlul Convorbire nu un diplomat strein, ziarul Le Gaulois din Paris pu­blică un interesant interview asupra ca­racterului politic al călătoriei Regelui Carol. «Această importanță politică ar fi greu s­ă ascunz, a declarat diplomatul intervie­vat de Gaulois; din contra, Românii fac totul spre a o pune în evidență­ citirea zia­relor e­­dificatoare în această privință. Au existat lungi neînțelegeri, întreținute de pre­decesorul d-lui de Fonton la București, în­tre tânărul Regat și puternicul Imperiu de la Nord. A doua zi după campania din 1877, fără ca Europa să protesteze, Românii care își câștigaseră independența pe câmpiile de bă­tie din Balcani alăturea cu Rușii, au tre­buit să cedeze Basarabia, populată de fra­ții lor de rasă, în schimbul bălților Dobro­­gei, atunci considerată ca o slabă compen­sație teritorială. «Dar, de când Constanța promite a de­veni rivala Odesei, Românii înțelegând a­­vantagiele economice ale unui mare port maritim, au primit cu cea mai bună grație faptul îndeplinit. Ar fi o nebunie de a îm­părți sforțarea sa pe această mică insulă latină, bătută de valurile slave și maghiare. Tripla alianță a solicitat mai intenn pe­ Ro­­mânia, dar ea n’a găsit de­cât decepțiuni. «Pe când Rusia tratează cu o bună voință din ce în ce mai marcată populația ane­xată a Basarabiei Ungaria își urmează vexa­țiunile în contra Românilor din Transilvania, în număr de mai mult de trei milioane. Nu dincolo de Prut, ci dincoace de Carpați se indică o plângere al cărei ecou răsună așa de dureros la București. Ast­fel pe când vi­zita Regelui Carol, acum două ani, la Pesta, a nemulțumit, fără în­douială pe nedrept, ele­mentul tânăr și arzător din țară, națiunea este unanimă a se bucura de actuala călă­torie, făcută în condițiunile cele mai satis­făcătoare pentru amorul p­opriu național. «Intr’adevăr, Nicolae II, când cu șederea Maiestăților Lor Române la Iași, adică a­­proape de frontiera rusă, a trimes spre a Le saluta, o misiune prezidată de generalul Gu­vernator al Basarabiei, pe care îl întovărășa prințul Jaimes de Bourbon. Acest demers măgulitor prepara vizita de azi, pe care nu ajunsese să o asigure căsătoria moștenito­rului Tronului cu o nepoată a lui Alexandru al III, și de alt­fel, este de observat că, contrariu de ceea ce a fost pentru Pesta, Regele este însoțit de președintele său de consiliu ministru al afacerilor străine, un om de Stat pe care opinia îl înfățișa mai mult de tripla alianță. «România urmează dar fără bruscheță o evoluțiune politică, după ce a încercat cu succes — condițiune indispensabilă — de a se sustrage de la un fel de robie financiară față de Berlin, erl Încă marea piață sau mai bine singura piață a fondurilor sale de Stat. «Evident, ar fi să exagerez dacă ași pre­tinde că o apropiere, chiar în perfectă co­munitate de vederi, între Rusia și România, s’ar complica cu un gând ascuns contra Austriei, de­oare­ce este știut că Austria și Rusia s’au pus de acord asupra tuturor punctelor care ating iritanta cestiune a Ori­entului; nu e însă mai puțin adevărat că presa ungurească nu poate să -și înfrâneze ciuda de a vedea pe Regele Carol I ca oas­­pe al lui Nicolae al II și că ameliorarea soartei Românilor din Transilvania, pentru care călătoria Regelui la Pesta a rămas fără rezultat, ar putea foarte bine să rezulte în ori­ce mod din întrevederea de la Pe­tersburg. «Insist că România nu este tulburată de spiritul de cucerire, ea este în Orient un element de ordine și pace, dar ea se con­sideră cu drept cuvânt ca tubricea născută, ca protectoarea morală a celor cinci mili­oane de Români pe care egoistul statu quo al diplomației europene — să-l numim ne­norocirea timpului —­­ a pus sub stăpâni­rea a patru Coroane. Și toată politica exte­rioară a tânărului Regat e dominată de acest fapt.» «Le Temps» Sub titlul «Călătorii de Prinți», impor­tantul ziar Le Temps din Paris publică articolul următor: «După Principele Ferdinand al Bulgariei, se bucură și Regele Carol al României de ospitalitatea țarului. Călătoria primului din­tre acești prinți provoca multe reflexiuni — filozofice și de altă natură — la aceia cari n’au uitat cu totul istoria ultimilor ani. Dar vizita acelui de al douilea dintre aceste mari personagii la Petersburg este și mai surprinzătoare. Dacă ea s’ar fi făcut acum două­zeci de ani, sub Alexandru al II-lea, chiar a doua zi după campania în care fraternitatea de arme a Rușilor și a Românilor se afirmase într’un mod atât de glorios, nimic n’ar fi fost mai natural. Din nenorocire, România s’a simțit nedreptățită la congresul din Ber­lin, ea a văzut o atingere a intereselor și drepturilor sale și aproape o insultă în schimbarea Dobrogei contra Basarabiei. In acelaș timp proclamarea independenței, în­ființarea regalităței, crearea Bulgariei, mo­­dificau cu totul pozițiunea vechilor princi­pate dunărene atât față de Sublima Poartă, cât și față de Rusia și de Europa în ge­neral. Stăpână pe dânsa, plină de ură în con­tra marelui imperiu pe care ea se măgulea de a-l fi scos la Plevna dintr’o situație e­minamente periculoasă și pe care o acuza că a recompensat’o rupându-­i o fâșie din carnea sa, România nu întârzie să intre în orbita politicei germane. Sub guvernul na­țional-liberal al lui Brătianu ea deveni pe față un satelit al astrului berlinez. De atunci partidele și-au­ disputat pute­rea. Junimiști, conservatori, național libe­rali, au urmat unii după alții. Politica in­ternă s-a schimbat la față de mai multe ori. La anumite momente, violența conflic­telor și a pasiunilor a putut să amenințe până și Tronul. Un singur punct a rămas nemișcat: anume acce­siunea României la tripla alianță. Guvernele ’și au lăsat m °iș­tenire aceasta politică oare­cum vasală, grije pioasă. Chiar acei cari în opoziție pledaseră în modul cel mai sgomotos cauza României iridente și exaltaseră sentimentul popular în contra Austro Ungariei, n’au e­­zitat, cum au ajuns la putere, să­­­ arunce peste bord clientelă incomodă și principii cari încetaseră de a mai place și să profe­seze o credință strașnică ligei internațio­nale al cărei capi sunt Hohenzolernii și din care fac parte Habsburgii. Actualul prim-ministru român ar putea spune multe în această privință. Mai bine ca ori­care altul, dânsul cunoaște șiretlicu­rile și intrigele politicei moldo-valahe, va­­riațiunile, pentru a nu zice contradicțiunile politicianilor români, ușurința fără seamăn cu care un șef de partid face reverențe naivilor săi clienți și trece la executarea altor exerciții. Cea mai mare parte a Ro­mânilor care cred serios că nu consultă de­cât interesul național și nu se supun de­cât inspirațiunilor patriotismului, ar fi foarte mirați dacă li s’ar demonstra că elementul dinastic a jucat un mare rol, un rol pre­ponderant, în această evoluțiune. Regele Carol, care este un Hohenzollern și care, în lipsă de posteritate directă, ’și-a luat dintre Hohenzollerni presumptivul moș­tenitor, n’a incetat să exercite asupra poli­ticei, fie internă fie externă, dar în special în domeniul internațional, o influență ab­solut conducătoare. El a făurit coroana, intern sub-alternă, pe care o avea pe frunte; el s-a făcut Rege indep­ndent din simplu vasal al Sultanului cum era; el e acela care a consolidat un Tron destul de clăti­­nător și fără temelii puternice pe un pă­mânt plin de sfărâmăturile regimurilor an­terioare ; el­­ și-a creat cu răbdare un vast domeniu regal și ’și-a procurat cu o mo­destă listă civilă, apanagii bogate. El a ma­nevrat în continuă pentru a 'și pune țara în serviciul Germaniei imperiale , care a m­eținut sau restabilit raporturile personale cu vecinul său din Austria, care a făcut ca România să intre în sistemul triplei alianțe. La prima vedere, nu se înțelege bine pentru ce și cum acest Prinț, însoțit de na­țional liberalul Sturdza, e invitat și primit cu brațele deschise la Petersburg. Negreșit, este excelent ca în legăturile dintre State mici și mari, să prezideze cordialitatea și mai ales ca Peninsula balcanică să fie cu îngrijire și în continuă readusă prin sfaturi bune și prin procedeuri și mai bune, la i­­deile de pace, liniște și stabilitate. Poate că se vor găsi chiar în Rusia spirite destul de rea alcăltuite pentru a găsi că contele Muraviev împinge cam prea departe bună­voința ; că pare mai preocupat să cople­șească cu amabilități pe amicii inimicilor săi sau cel puțin al rivalilor săi, de­cât să încurajeze prrin tratamente bune și prin fa­voruri dibace pe amicii și clienții săi, că risipind bunele sale grații le scade din preț. Nimeni nu se gândește să ceară punerea la carantină a Suveranului moldo valah și a sfetnicilor săi, sau să pretindă ca aceștia să-și arate laba înainte de a li se cânta dig­­nus est intrare în această intimitate, care în cele din urmă va deveni banală. Această vizită, care în sine e un fericit simptom pen­tru pacea Eugkiei și a Peninsulei balcanice, nu provoacă critice sau mai bine zis rezer­ve, de­cât pentru că s’a blamat excesiva condescendență care a dictat întoarcerea ministrului rus din Belgrad după intrarea ex-regelui Milan. Nu era bine ales momentul. Frankfurter Zeitung Zeitung scrie urmă-Frankfurter toarele: «Primirea, cu deosebire cordială, pe care a făcut-o Țarul Regelui României la Peter­­hoff are întru atâta însemnătate politică, în­tru cât Rusia recunoaște în mod public ten­dințele politice pacinice ale României, care este în cea mai strânsă legătură cu tripla alianță. O politică rusească tulburătoare n’ar fi compatibilă cu o strânsă amiciție între cele două state, căci o nouă acțiune răsbjinică a Rusiei, în Balcani, s’ar ciocni de opoziția României, care a mai plătit odată foarte scump alianța cu Rusia. După cum permite să se presupună articolul de salutare al organului semi oficios al ministerului de ex­terne rus, în cercurile rusești nu se mani­festează dorința de a insista asupra faptelor comune de arme, ceea ce e lesne de ex­plicat, căci această frăție de arme deșteaptă în Ruși amintiri foarte neplăcute. Acum ar fi de așteptat ca Țarul să întoarcă vizita Regelui, la București. Poate că Țarul, odată cu călătoria sa în Crimea, care va avea loc în toamna aceasta, va merge și la Si­naia, cam în același timp în care împăratul Wilhelm II va vizita Constantinopolul și Palestina. Aceasta ar da din nou materie pentru diferite combinațiuni politice. De­o­cam­dată va trebui să ne mulțumim cu faptul vizitei Regelui Carol, care poate fi privită cu mulțumire, ca o dovadă a inten­­țiunilor pa­cinice ce domnesc pe țărmurile Nevei.» condițiunile admise de consiliul comunal prin încheiarea luată în ședința de la 31 Maiü a. c., un împrumut în sumă de lei 19.200, spre a servi la plata costu­lui construcțiunilor școlare, ce urmează a se face în acea comună, Comuna rurală Colanu, din județul Dâmbovița, de a contracta de la casa școalelor, prin autoritatea județiană și în condițiunile admise de consiliul co­munal prin încheierea luată în ședința de la 29 Aprilie a. c., un împrumut în sumă de 15.104 lei, spre a servi la plata costului construcțiunilor școlare ce urmează a se face în acea comună; Comuna rurală Mărășești, din județul Putna, de a cumpăra, cu prețul de 1.680 lei, de la d. D. Negropontes, proprieta­rul moșiei Mărășești, un teren în mă­rime de 3 hectare, situat în marginea comunei, în­spre partea gărei, in scopul de a servi la diferite trebuințe ale co­munei și în special drept piață; Comuna rurală Zlătărei, din județul Vâlcea, de a cumpăra, în condițiunile legei pentru înstrăinarea bunurilor Sta­tului, 3 loturi de pământ din moșia Sta­tului Drăgășani, spre a servi la întreți­nerea școalei și bisericei din acea co­mună . Comuna rurală Pogoanele, din județul Buzäu, de a cumpăra de la locuitori și în condițiunile anume specificate în în­cheierea consiliului comunal din ședința de la 24 Mai, a. c. cu prețul total de 3.000 lei, terenul în mărime de 5 și ju­mătate pogoane, necesar la ținerea târ­gurilor din localitate; Epitropia bisericei Popa-Tatu, din Bu­curești, de a primi legatul de 2.000 lei, lăsați prin testament de către decedatul M. Gr. Brădescu, și Societatea pentru învățătura poporului român de a primi suma de 100.000 lei, donați în formă autentică de către d. inginer Spiridon Borceanu. # * * S’a acordat P. S. S. Episcopului Du­­nărei-de-Jos, Parthenie, un concediu de 40 de zile, cu începere de la 20 iulie 1898, spre a merge în străinătate pentru căutarea sănătăței. * # # C. Dimitrie Al. Zanne, architect, a fost numit, pe ziua prezentărei sale la serviciu, în postul de architect ajutor clasa II în biuroul teh­nic al casei școa­lelor, creat din nou p­in budgetul acelei instituțiuni pe exercițiul 1898—99. # * * STREINE O telegramă din Londra anunță că prințul și principesa de Galles au plecat la Cowes, unde s’au dus de asemenea principesa Victoria de Galles, principesa Maria și prințul Nicolae al Greciei. * * * Sâmbătă dimineața s’a făcut la Viena, intr’un cerc de familie foarte restrâns, căsătoria principesei Doroth­a de Saxa- Coburg cu ducele Gonthier de Schleswig Holstein. Noul căsătoriți au plecat astă-seară la Coburg. ȘTIRILE ZILEI Prin decrete regale apărute în Moni­tor au fost autorizate. Comuna urbană Târgoviște de a ceda, în mod gratuit, ministerului resbelului, terenul necesar din proprietatea comu­nei, în suprafață de 113 hectare, 90, pentru câmpu de instrucție al școalei de cavalerie din localitate. Comuna rurală Bistrița, din județul Mehedinți, a contracta de la casa de depuneri și consemnațiuni, sau de ori­unde va găsi, un împrumut în sumă de 8.000 lei, cu procentele cu care împru­mută obicinuit zisa casă, plătibil în termen de cel mult 30 ani, prin anui­tăți cari se vor înscrie în fie­care an în budgetul comunei între cheltuelile obligatorii, spre a servi la plata costu­lui construirei localului de primărie din acea comună și la mobilarea acestui local. Comuna rurală Cosmești, din județul Falciu, de a contracta de la casa școa­­lelor, prin autoritatea județiană și în * * * ULTIM CUVÎNT Contele, Ioane nu-i așa că arăt foarte reu astă­zi. Servitorul. Da,­­pielență, foarte u­­rîcios. Moș­ Neagu -----------------------WWW----------------------­INFORMATION Este o adevărată bătie de joc ceea­­ce fac unii brutari. Pâinea pe care o scot este de o mur­dărie ne­mai­pomenită. Trebue să spunem că toate ordinele date de primărie în această privință nu sunt de loc executate de către comisarii comunali, zice Drapelul. In adevăr, mulți dintre acești comi­sari se mărginesc numai în a-­și încasa bacșișurile de pe la brutari, fără să se mai ocupe de pâinea amestecată cu no­­roii pe care o pun în consumație. Este extra­ordinar de revoltător mo­dul acesta de a face slujbă a indivizi­lor în chestiune. Cerem d-lul primar să ia cele mai energice măsuri in contra slujbașilor cari părtinesc pe brutari. Monitorul Oficial de Duminică a pu­blicat decretul prin care se acordă d­lui An. Stolojan, ministrul domeniilor, un concediu de 45 zile, cu începere de la 19 iulie, pentru a merge în străinătate, și prin care d. Ion I. C. Brătianu, mi­nistrul lucrărilor publice, este însărcinat cu interimatul ministerului domeniilor. Prin decret regal, Ateneul român din București a fost autorizat de a primi averea lăsată prin testament de către decedatul C. Exarcu. Citim în Tribuna din Sibiu: «Cea mai nouă societate de maghiari­zare caută cu predilecție ținuturile româ­nești, pentru a înființa filiale de propa­gandă în scopurile sale perverse. De­și a pățit atâtea fiascu­rl, fără să învețe ceva din trecut, ea convoacă o conferință de con­stituire în Turcia pe 11 August. De astă dată campionii acestei viclene asociații își dau pe față scopurile lor de maghiarizare și pășesc cu o cutezanță ne­mai­pomenită, ca un factor oficios. 1898 BURSA COMERCIALA DIX BRAIL, Brăila, 18 Iulie 1898 Cotațiunile din New-York De la 17129 Iulie 1898 • ® *­ Prețul g ^ FELUL o £ —----- «"#■ Observ. ________a ff­«________________ Grad n 3500 78 9 50 $1 Au­ff S II » » 3800 79 800 10 60 » » > 200 71 500 8 Grad n 2175 78 11 Magazie Secară n 10 40 Vagon Grad n 11 50 78 500 10 90 Magazie » » 650 78 700 10 90 » » 900 78 400 10 85 Grad 77 500 11 12 Vagon » 78 11 » » 77 11 » 78 22 14 » » Orz 63 8 75 » » Porumb 1500 77 800 6 27 Magazie Grad­n 76 500 13 25 Orz 63 9 15 Vagon Porumb 7500 75 700 5 70 Șlep Pot. roș. 78 10 Dokurî Secară n 68 9 Tag. aus. Orz n 53 8 c. aug. s. Grâd­n 79 800 14 50 Vagon > » 79 800 Pe apă Cereale sosite 14 90 Grân Hector. 44 600 Porumb » Secara Hect. 157 400 — Orz « —­­Pe uscat Grau­ Hector. 39320 Porumb « 143200 Secara « 2680 Orz « —— I GRAT ! PORUMB ! Asta­zi Erl |Astă­zi Erl iulie 74— 73 V» 37­/e 38s/s Septembrie 69— 70,/s 377/s 39i/$ Decembrie 687/s 70—---- ----­ Contele Bethlen Géza, fișpanul comita­tului Turda-Arieș, lansează un apel, cu nu­măr oficios, în care chiamă la constituirea filialei acestei asociații patriotice, îngâm­fatul fișpan cutează a trimite acest apel chiar și fruntașilor români din părțile lo­cului. In apelul său, pe care -l vom publica, fișpanul mărturisește că «Nemzeti szövet­ség» e chemat să creeze «societatea ma­ghiară unitară, cultura maghiară și sta­tul național maghiar». Toate acestea, zice el, le face «resolvând» — putem ști cum? — chestiunea naționa­lităților și a muncitorilor, cari sunt cele mai arzătoare chestiuni ale veacului. Românii din Turda și jur, apelăm și noi la el să fie deci la postul lor și să respingă cu hotărîre și energie cutezătoarea provo­care a maghiarizatorilor oficioși.» Primăria Capitalei a afișat o publica­ție prin care înștiințează publicul că în curând se va începe reparația filtrelor de la Arcuda și în acel timp publicul e avertizat să fiarbă apa înainte de a o bea. Laboratoriul de psihologie fisiologică de la Sorbona, de sub direcția d-lui A. Binet, a publicat anul al patrulea al pu­blicației «L’annés psychologique.» Cu deosebită plăcere vedem că prin­tre memoriile originale din acest volum, d. N. Vaschide, compatriotul nostru așa de distins, ocupă un loc de onoare. D-sa a publicat anul acesta singur un memoriu relativ la influența muncei intelectuale asupra iuțelei pulsului și a colaborat cu d. Binet la opt­spre­zece alte memorii. Asemenea muncă serioasă și spornică face onoare și d-lui Vaschide și țârei. Citim în Drapelul, împrumutul conversiunei pe piața Pa­risului, e pe punctul de a se termina, după cum ne comunică corespondentul nostru din capitala Franței. Conversiunea va fi numai parțială și se va face pe cursul de 94 de franci suta. Operațiunea s’a divisat în două părți: o parte se va face acum, iar restul la anul viitor.­­ Se speră că la anul să se poată obține­­ cursul de 95 de lei. Cele două societăți care s’au însărcinat,­­ cu emisiunea, și care acum ș­ase luni fă­ceau dificultății chiar pentru cursul de 94 de lei, par înclinate astă­zi a admite că cur­sul de 95 de lei s’ar putea atinge la anul. Vom vedea. In ori­ ce cas noi dorim să fie așa». Conferința interpalamentară care tre­buia să se țină la Lisabona s’a amâ­nat. Pe la sfârșitul lunei Septembrie se va ține însă la Bruxelles ori la Haga o întrunire a Biroului Uniunei interparla­mentare, în scop de a se fixa localul întrunirel viitoarei conferințe din 1899. Ziarul Patria din Cernăuți aduce ști­rea că d-nii Nicu baron Mustață și Eu­gen baron Stârcea­­ și-au­ dat demisiele din dirigența partidului Național român din Bucovina. Aceste demisii sunt probabil în legă­tură cu declarația baronului Mustață că nu știe românește când M. S. Regele ’i-a adresat cuvântul în limba româneas­că la gara din Cernăuți. Scandalurile de la primării Haita de gheșerturi, scandalagii și hai­manale care conduc trebile Capitalei țarei românești, a dat Sâmbătă seara un nou spectacol în curtea primăriei. Sâmbătă, pe la orele 5 seara, consilierul comunal Chirițescu, însoțit de vestitul Ionel Antonescu, de Niță Mănescu, de un negus­

Next