Timpul, ianuarie 1899 (nr. 1-23)
1899-01-15 / nr. 10
AIAX ANUL AL DOUAZECI ȘI UNU - NO. 10 AN NUMESE IO BANI ABONAMENTELE In țAră pe un an...........................30 lei ’» pe 6 luni....................................18 lei » pe 3 luni....................................10 lei Pentru străinătate, un an..........................50 lei la Paris ziarul nostru se găsește cu 0,20 b. Numărul la Agence de journaux étrangers rue de Maubeuge, 69 și la toate chioșcurile. REDACȚIA fĂDMINISTIIȚIA București, falea Victoriei — 70 AVIZUL SE LĂRGEȘTE _____ 5 Eri s’a desvoltat în Cameră interpelarea adresată guvernului de către d. N. Fleva în privința notiței apărute în ziarul Voința Națională, în care se zicea că defunctul Gogu Cantacuzino era partizan al colegiului unic. Dar, înainte de a aborda subiectul interpelare,d. Fleva a făcut tabloul credincios al situațiunei guvernului actual. Din cele zise de interpelator reiese : 1) Că guvernul actual nu mai reprezintă, în ochii multor liberali, decât o coterie reacționară ; 2) Că de la 1890 încoace regimul colectivist este într’o decădere continuă; 3) Că guvernul actual a călcat în picioare principiile liberale și exploatează liberalismul în folosul unei fracțiuni; 4) Că alegerile comunale de la 1 Noembrie a anului trecut au fost făcute prin violență. Toate aceste adevăruri erau de mult cunoscute; noi unii le-am constatat de nenumărate ori; dar ele câștigă o și mai mare însemnătate față cu regimul guvernant, când sunt zise de o căpetenie liberală, în aplausele unui immer destul de mare de deputați liberali. Mai ales comparația pe care a făcut-o interpelatorul între starea în care se aflau liberalii când au venit la putere și între situația«vrednică de plâns» în care se găsesc astăzi, a fost caracteristică. In ce privește cestiunea violențelor comise în alegerile comunale, interpelarea d-lui Fleva a avut darul de a provoca o mărturisire prețioasă din partea unui colectivist înfocat ca d. Dinu Brătianu, întrerupând pe interpelator, d-sa a revendicat pentru guvern onoarea de a fi casat alegerea colegiului I din Capitală din cauza violențelor care l’au comis. D. Fleva n’a lipsit de a lua act de această mărturisire răspunzând d-lui Dinu Brătianu că «gura nevinovatului adeveritt grăește». Trecend la promisiunile solemne pe care liberalii le-au făcut în opoziție, interpelatorul a arătat într’un mod nediscutabil că guvernul nu s’a ținut de nici una din ele și a declarat că «într’o altă țară un guvern ca acesta n’ar avea îndrăsneala de a se prezenta înaintea alegătorilor.» Respunsul ministrului de interne a fost o negațiune absolută a temeiniciei celor apărute în Voința Națională privitor la ideile defunctului Cantacuzinof asupra colegiului unic. Ne găsim dar în fața a două negațiuni diametral opuse. E greu de crezut ca ziaristul care a publicat în foaia oficioasă a guvernului un fel de testament politic a unui fost ministru, a unei individualități marcante a fracțiunii de la putere, a conducătorului acestei gazete, să fi făcut o asemenea declarațiune postumă, fără a poseda dovezi despre cele ce declară. Și ce interes ar fi avut s’o facă ? De altmintrelea, afirmațiunea d-lui Pherekyde cum că n’a fost nici o dată vr’o diferență de opinii între dânsul și defunctul Cantacuzino este atât de neadevărata, încât suntem autorizați a pune la îndouială și afirmațiunea sa în ce privește colegiul unic. In orice caz, incidentul acesta dovedește o dată mai mult anarhia de idei și lipsa de coesiune care existau și există încă în sferele guvernamentale. In rezumat, impresiunea generală care a rămas în urma interpelărei d-lui Fleva și a răspunsului ministrului de interne, este din cele mai defavorabile pentru guvern și pentru partidul de la putere. Se vede cât de colo că acest regim a perdut orice autoritate morala, că nu mai are în favoarea sa decât puterea de fapt, că nu mai reprezintă partidul din care a eșit. Cum rămâne acum cu faimoasa concentrare a tuturor elementelor liberale, pe care a încercat-o în atâtea rînduri d-nul Dim. Sturdza și care a fost o condițiune a revenirii sale la putere? D. Fleva a declarat categoric că nici o împăcare nu e cu putință în starea actuală a lucrurilor. Această declarațiune a făcut-o nu numai în numele său personal, ci în acord cu toți disidenții. De altmintrele limbagiul Drapelului nu face decât a confirma zisele interpelatorului. Prin urmare, guvernul colectivist se află la sfârșitul legislațiunei în aceeași pozițiune precară și anormală în care a fost de mai bine de două ani încoace. Abizul se lărgește între grupările liberale. Ca un asemenea regim de coterii să prezideze la alegerile generale este o anomalie constituțională, care va provoca desigur protestări legitime. A da alegerile pe mâna unor oameni cari nu s-au sfiit de a arăta în alegerile comunale toată măsura cinismului lor, a lăsa guvernul în mâna unei coterii de exploatatori, când e vorba de a consulta corpul electoral, ar fi o greșeală și o imprudență care ar sili toată suflarea neatârnată a țărei să lupte laolaltă în contra unui regim de uzurpatori. —-------------——mmm----------------------- TELEGRAME Afacerea Dreyfus Paris, 25 ianuarie După Le Soir, raportul comisiunei de anchetă propune măsuri disciplinare în contra consilierilor Bard și Dumas și un blam oficial în contra președintelui Loew și a procurorului general Manau. Camera criminală va fi desesizată de revizuirea procesului Dreyfus. Se crede că Camerele întrunite vor refuza revizuirea. Paris. 25 Ianuarie Doamna Henry a cerut să citeze pe două ofițeri în garnizoană la Tunis și la Bizerte. Concediul berut a fost refuzat, pe motiv că actualmente nici un ofițer de pe teritoriul african nu trebue sa părăsească postul său. Din Parlamentul german Berlin, 25 ianuarie Reichstagul a adoptat o propunere a centrului în privința desființărei legii asupra jesuiților.. Berlin, 25 ianuarie Răspunzând la o interpelare a dlui Barth, în privința expulzărilor din Schleswig, baronul von der Recke, ministru de interne, zice că nu este vorbă de vreo acțiune a Statului, ci de o simpla măsură de poliție. Agitația daneză sporind necontenit, ministrul aprobă cu desăvârșire măsurile luate de d. de Kvakier, președintele superior al provinciei. Ministrul Miguel declară că guvernul are cel mai mare interes ca unirea Schiewigului de nord cu Prusia să fie considerata ca cu desăvârșire definitivă. (Aplause). Din Finlanda Halsingfors, 25 ianuarie Sesiunea extraordinară a Dietei s’a deschis printr’un mesagiu imperial, care zice că Finlanda este unita cu Imperiul în mod indisolubil, că este sub protecția Statului rusesc și că deci n’are trebuință de armată particulară. Mareșalul Statelor și reprezentanții tuturor partidelor au exprimat sentimentele lor de fidelitate pentru Țar. --------------------------------------------------------— Budgetul pe 1899-1900 Avea dreptate d. Pallade, ministrul finanțelor, să aibă frică de critica presei asupra budgetului d-sale. Nu s-a pomenit un proiect de budget care să nu fie însoțit de nici o expunere de motive, cum este cel de acum. D. Pallade se mulțumește să declare că prezintă evaluări cu 6.280.000 lei mai mari decât cele din budgetul precedent, dar se ferește să explice în virtutea căror prevederi economice s’a crezut îndreptățit a umfla evaluările. La 21 Noembrie 1898, Voința Națională a publicat un articol asupra situațiunei budgetare care se termina cu cuvintele următoare: «Dacă de la 1 Octombrie 1898 și până la 30 Septembrie 1899 nu se va încasa incou EDIȚIA 1 TRESA Tul acestui exercițiu decât o sumă egală cu aceea din anul trecut, budgetul acestui exercițiu încă se va încheia cu un excedent. Aceasta nu însemnează că cheltuelile pot fi sporite în budgetul viitor. In anul acesta deja, evaluările au fost sporite cu aproape 7 milioane, și desigur că nu trece prin mintea nimănui că și evaluările viitoare mai pot suferi vr’un spor sensibil. Când se publicau aceste rînduri în Voința Națională, mai trăia fostul ministru de finanțe Gogu Cantacuzino și credem că nu greșim presupunând că însuși d-sa le-a scris sau dictat. Atunci, cum justifică d. Pallade sporul de 6.280.000 lei cu care prezintă budgetul viitor ? Repausatul Gogu Cantacuzino, care a mânuit finanțele țârii timp de trei ani, știa desigur ce spune când afirma cu atâta siguranță că evaluările nu mai suferă nici o sporire peste cele din anul precedent. Și d. Pallade, acest analfabet în ale finanțelor, are curagiul să prezinte țării un budget cu peste 6 milioane mai urcat decât cel trecut ? Indrăsneala aceasta a produs în d. ministru al finanțelor teama de publicitate, de discuție largă și liberă a operei sale budgetare. * * * înainte de a examina cu de-amănuntul proectul de budget pe 1899-1900, să dăm noi cifrele totale. Veniturile și cheltuelile sunt fixate în modul următor, cu următoarele sporiri și diminuări față de cifrele din budgetul anului precedent: Când cercetăm după ce normă s’a condus de ministru al finanțelor spre a ajunge la un spor de evaluări de peste șase milioane lei, constatăm că opera d-sale budgetară îi trădează absoluta incapacitate în această materie, cu alte cuvinte că n’a avut nici o normă. D. Pallade are, incontestabil, o fantazie bogată și aceasta l-a povățuit și în această chestie financiară, unde numai imaginația nu are nici un rol, a sporit evaluările unde i-a plăcut, fără să fie seamă dacă realizarea budgetului va corespunde cu cifrele d-sale fantastice. Vom dovedi aceasta într’un articol viitor. ------------------------ea*MW3-----------------------S’a jucat o mică comedie, în speranța că se va astupa gura sumei, dar comedia a fost așa de prost aranjată încât acuzația rămâne întreagă în picioare. Al douilea incident a fost cel ridicat de d. N. Fleva. Iată despre ce e vorba: La sfârșitul fiecărei sesiuni parlamentare se alege câte o comisie de cinci deputați însărcinați să verifice socotelile Statului, comisie plătită cu diurnă și în timpul vacanței. Din cauză că prea mulți deputați liberali candidează pentru această diurnă, nu s-a putut alege comisiunea nici la sfârșitul sesiunei din 1897, nici la 1898, s’au ales prima dată patru, a doua oară numai trei membri, așa că comisiunea nu era legal constituită și nu putea lucra. Cei trei colectiviști aleși în 1898 au regretat însă foarte mult că nu pot incasa diurnele și au căutat mijlocul de a-’și scoate paguba. ’S-au și găsit: s’au adresat d-lui Gianni, președintele Camerii, și acesta, generos cum e, a făcut o încheere a biuroului prin care cei trei amici politici sunt autorizați a incasa diurnele de membri ai comisiunei de verificare, deși această comisie nici nu exista nefiind legalmente aleasă și constituită. Indicerea trebuia semnată de toți membrii biuroului Camerii. Au și iscălit’o toți, afară de d. chestor Delimarcu, care a înțeles că se comite o ilegalitate și a refuzat să se facă complice. D. N. Fleva a ridicat erl această chestiune în Cameră și d. Delimarcu a confirmat’o. D. președinte Gianni era dator să râspunză imediat, mai ales că nu era surprins de punerea chestiunei, care s’a publicat deja de mai multe zile prin ziare. Președintele Camerii a râmas însă foarte încurcat și în cele din urmă a spus că va cerceta și apoi va răspunde. Adecă întocmai ca cu ancheta parlamentară a d-lui Julich, acesta a fost fericit când s-a închis discuția fără să se mai hotărească ancheta și d. Gianni a fost fericit că a găsit formula pentru a nu râspunde. Faptele acestea, desbătute în ședința de ei a Camerii, aruncă o lumină așa de tristă asupra Parlamentului liberal încât nici nu mai e nevoe de comentarii. LA VENITURI LA CHELTUELI: Evaluări Contrib. directe • • 34.110.000 + + sau — 310.000 » indirecte. • • 70.290.000 +3 72. 000 Monop. Satulul. • • • 53.965.000 + 1.715.000 Venit, minist, domenii. 24.718.000 — 204.000 » lucr. publice. • 16.492.000 — 253 000 » de meine. • • 11.107.000 + 933.000 » de finanțe • • • 4.590.000 - 100.000 » de resbel • • • 803.000 » de externe • • 236 000 + 64.000 » cultelor și istr. , 229.000 » de justiție.• • 380 000 + 90.000 Venituri diferite • • 11.455.000 + 5.000 Total :... 228.375.000 + 6.837.000 — 557.000 + 6.289.000 Credite sau — Datora publică • • 85.757.479,56 f- 3.950.406,90 Minist.re răsboiiî - 45.930 325,----f- 550.000,— » » finance • 27.421.167,----j- 800.000,— » » culte • • 28.acq.Toy, - 500.000,» » interne • 18.507.465,---- 100.000,— » » lucr. publ. 5.682.070,-----140.000,— » » jusiție • 6 672.676,------ 5.160,— » » domenii • 6.639.490,----1- 327.000,— » » externe • 1.796.660,----j- 134.379,— Consiliul de miniștri 71.300______________ Total 227.147.341,56 + 6.401.785,90 Fond pentru desebi — 5.160. cifere de credite su- + 6 396.625,90 plamentare și extraordinare ............... 1.227.658,44 — 116.625,90 Total ~208.375.000,----10.280.000.• * * FAPTE URÎTE Două incidente au aruncat erl asupra Camerii liberale o lumină destul de tristă. D. Julius Julich, deputat al colegiului III de Vasluia, a ținut să se apere de învinuirea că a fost mituit spre a stărui pentru încetățenirea unui farmacist din Galați. In discursul său n’a negat că a întrebuințat influența sa pentru acest candidat, dar a taxat de calomnii acuzațiile din presă. In același timp a făcut apel la mărturia d-lui deputat Orleanu, despre care se spunea că cunoaște acest caz de mituire, și a terminat cerând deschiderea unei anchete parlamentare. D. Orleanu, direct interpelat, a uzat de o perifrază, declarând numai atât că candidatul în chestiune nu i s’a plâns d-sale că ar fi dat bani d lui Julich. Atăt și nimic mai mult. Se înțelege că d. deputat Julich rămâne cu modul acesta cu acuzația întreagă pe spinare și toată lumea se aștepta ca după ce a vorbit d. Orleans, ci sa să stăruiască pentru deschiderea anchetei parlamentare, spre a se spăla cu desăvârșire de păcatul de care e învinovățit, dacă se știe într’adevar nevinovat. D. Julich a tăcut însă și a fost fericit când prezidentul a proclamat discuția închisă. in chestia dezarmării . Prin fir telegrafic — Petersburg, 25 Ianuarie Răspunzând la argumentele presei engleze care zice că Rusia ar fi trebuit să dea exemplul micșorărei forțelor de uscat și de mare înaintea întrunirea conferinței de dezarmare. Journal de St. Petersburg zice că este cu neputință ca Rusia să micșoreze forțele sale militare, atunci când celelalte puteri sporesc pe ale lor. Totuși Rusia dorește din suflet ca acest regim să înceteze. Trebue să ne așteptăm ca interesul popoarelor și bunul simț să repurteze victoria asupra obstacolelor ce ar putea să se apune la realizarea propunerii rusești. Cât timp celel’alte State continuă să sporească înarmările lor, Rusia este silită în mod natural să ia măsuri analoage, fără să părăsească vreodată intențiunile sale pacinice și speranța unei înțelegeri pentru realizarea intențiunilor Țarului. ------------------------sfflfffling----------------------- chestia școalelor din Brașov Drapelul apărat dra seară a adus o știre importantă, că în urma unor intervențiuni din partea guvernului din Budapesta, cum și a dorinței exprimată de eforia Bisericei Sf. Nicolae din Brașov, de a se tranșa odată chestiunea rentei, guvernul nostru ar fi recurs la următoarea soluțiune: să acorde, odată pentru totdeauna, Bisericei Sf. Nicolae un capital de 965.250 lei, capital a căruia dobândă reprezintă renta plătită până acum. Drapelul adaugă că nu știe dacă «această soluțiune e definitivă.» Azi dimineață am primit Telegraful Român din Sibiu, care publică un primarticol asupra aceleiași chestiuni și ajunge la o concluzie care pare a confirma informația Drapelului. Telegraful Român începe astfel: In polemica noastră cu adversarii intentării procesului Bisericei Sf. Nicolae din Brașov, contra Statului român, pentru renta sistată de regimul Sturdza,—încă Înainte de a cunoaște respunsul ce-la^dat d. Sturdza la interpelațiunea d-lui Maiorescu, am accentuat că noi suntem convinși că d. Sturdza VINERI 15 (27) IANUARIE 1899 UN NUMÉR^ 10 BANI ANUNCIURI SI INSERȚII Linia 30 litere petit pag. IV.......................0.40 Reclame • ••••• » n.......................2.50 » •••••• * N *...................5.— In Paris anúneiurile se primesc la Agenția Havas, 8 Place de la Bourse. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA București, Calea Victoriei — To va fi intervenit pe cale diplomatică la guvernul ungar pentru regularea afacerii in mod favorabil pentru Biserica S-tulul Nicolae și prin aceasta pentru școalele din Brașov, dar acolo va fi întâmpinat dificultăți, și că prin urmare d-lul Sturdza Îi poate conveni numai intentarea procesului. Răspunsul d-lui Sturdza la interpelațiunea d-lui Maiorescu a constatat aceasta. Credem și astăzi că d. Sturdza chiar și de la interpelațiunea d-lui Maiorescu încoace a continuat cu pertractările diplomatice; guvernul ungar insă, care nu dispune în Parlament de un regulament draconic, care, în oricare moment, cu «Inchcerea desbaterii», poate pune un scăluș la gura opoziției, — precum dispune d. Sturdza In Parlamentul român — Încurcatrea cu opoziția, care cu ajutorul obstrucției tehnice nici de vorbă nu mai stă cu el, nu mai are timp nici să se ocupe cu alte cestiuni, decât cu cele privitoare la așa numita «sanare a situațiunei», dar nu are nici autoritatea necesară la rezolvirea unei chestiuni delicate naționale, care măcar numai la aparență ar veni în conflict cu șovinismul maghiar, pentru a cărei grație licitează guvernul cu opoziția.» Organul Mitropoliei din Sibiu reproduce aci pasagiul din corespondența din Budapesta a ziarului Drapela în care se spunea că criza interioară din Ungaria împiedecă regularea chestiunei școalelor din Brașov pe cale diplomatică. Apoi Telegraful Român continuă astfel: «Așa se vede că corespondentul Drapelului Încă crede că chestiunea rentei Bisericei S-tulul Nicolae din Brașov numai pe cale diplomatică se poate deslega. Noi însă și de astă dată, ca și mai nainte, ținem că nu este permis ca o chestiune de avere, o chestiune de drept privat, să se încurce pe cale diplomatică. Guvernul ungar dacă a avut mai înainte ua donezi cu privire la titlul de drept al Bisericei S-tulul Nicolae asupra rentei din cestiune, nu se mai poate avea astăzi In urma pașilor intreprinși de autoritățile noastre supreme bisericești, și în urma anchetei ce însuși a trimis-o la Brașov pentru eritarea și studierea datelor pe care se bazează pretențiunea Bisericei S-tulul Nicolae contra Statului român. Cestiunea este pusă astăzi pe terenul adevărat. Nu are d. Sturdza decât să recunoască înaintea tribunalului a ceea ce însuși susține pe cale diplomatică față cu guvernul ungar, și a scăpat de perplexități atât d-sa, cât și guvernul ungar. ț Cu sentința sau împăciuirea judecătorească în mână, nu am să alerg după ajutorul diplomației, numai încașul dacă sentința este adusă de o judecătorie din Statul meu și ași fi necesitat să o duc la Îndeplinire pe calea execuțiunei în Stat străin, dar și atunci guvernul nostru are numai să mijlocească punerea la cale a procedurei de execuție conform legilor Statului în care se efectuiază execuțiunea. O sentință sau împăciuire judecătorească a tribunalului din România insă, în caz de necesitate, se va executa tot prin același tribunal, conform legilor Statului român, fără nici o intervențiune a Statului nostru, și Biserica S-tulul Nicolae tocmai așa își va putea incasa de la debitorele său din România pretențiunea sa legală, precum își încasează astăzi arenzile altor bunuri ce le posedă pe teritoriul României. La toată întâmplarea, mai drept și mai cuviincios lucru ar fi dacă părțile litigante ar aplana această chestiune de avere în mod definitiv, încheind o împăciuire judecătorească asupra capitalului care representă astăzi valoarea bunurilor și drepturilor din care derivă renta Bisericei S-tulul Nicolae. Asta ar curma pentru totdeauna certele diplomatice intre guverne, pentru cestiunea școalelor din Brașov. -----------------------fgKMtate------------------— Criza din Ungaria Tratativele urmează. Într-un articol precedent am arătat condițiile guvernului. La aceste propuneri, opoziția a réspuns formulând in scris următoarele contra propuneri: 1. Demisionarea cabinetului Bánffy, ca prima condiție a restabilirea unui mers regulat în discuțiile parlamentare. II. Opoziția va continua tratativele cu noul ministru president, care visă să nu reprezente continuitatea sistemului actual anti-constituțional. III. Tratativele cu noul guvern le va purta principii:opoziția pe baza următoarelor 1. Nu va împedeca votarea provisoriului cu Austria, pe șase luni, deși partidul kossuthist va vota contra, rămânând credincios punctului său de vedere. a) Provisoriul se votează pe basajului 68 din legea de la 1867, accentuându-se aceasta în noua lege, fiindcă in înțelesul acestui paragraf, pactul cu Austria a încetat la 31 Decembre 1897, iar legea din 1898, art 1., nu e basată pe acest paragraf; b) provisoriul votat va fi definitiv ultimul provisoriu; c) în decursul acestui provisoriu se poate încheia pactul vamal și comercial cu Austria. Insă numai până la fi-