Timpul, iunie 1899 (nr. 120-144)
1899-06-10 / nr. 129
ANUL AL DOUĂZECI ȘI UNU — NO. 129 UN NUMAR 10 BANI ABONAMENTELE In țară pe un an...................................30 lei » pe 6 luni...................................18 lei » pe 3 luni...................................10 lei Pentru străinătate un an . . . . 50 lei In Paris ziarul nostru se găsește cu 0,20 b. Numărul la Agence de jommaux étrangers rue de Maubert, 69 și la toate chioșcurile. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA București, Calea Victoriei — 70 EDIȚIA A TREIA A SI SLATINA . In toate vremurile, în toate societățile omenești au fost, sunt și vor fi elemente neasimilabile, elemente de desordine, care nu găsesc nici în propria lor conștiință un friü la lăcomia patimelor și nici în așezămintele sociale o frică suficientă. Din aceste elemente se recrutează vrăjmașii sociali botezați de pe vremuri haiduci sau anarhiști. Cuvintele variază, aparența se schimbă, fondul este totdeauna același : sunt membri ai societăței cari neputându-se pune de acord cu așezămintele ei, se încearcă să o distrugă. Fenomenul este vechili ca lumea. In epoca noastră însă numărul lor a sporit din o mulțime de considerații, care ar fi de prisos să le examinăm acum. Nu este clar de mirare că avem și noi socialiști și anarhiști. Zicem dinadins socialiști și anarhiști, căci față de ordinea legală a Statului deosebirile de nuanță între aceste două secte deopotrivă vrăjmașe Statului, nu au nici un fel de interes. Ar fi copilărie să ne jelim că avem socialiști și anarhiști, tot așa de copilărie ca și când ne-am desnădăjdui fiindcă sunt epidemii, boale și morți premature. Dacă însă existența unor elemente anti-sociale este lucru inevitabil, apărarea societății în contra acestor elemente este fără de asemănare cea dintâigl datorie a Statului. De aceea noi am spus încă din Noembre anul trecut, atunci când la Iași d. Dim. Sturdza a învederat tuturor alianța sa cu partidul socialist, că a săvârșit o crimă pentru care este absolut imposibil să fie iertat vreodată și am și proorocit că foarte repede această crimă va fi plătită de țara întreagă. Singurul lucru pe care nu l-am putut prooroci este că plata se va face la Slatina. Știm că mulți dintre ai noștri au memoria cam scurtă și de aceea ținem să le readucem aminte azi șirul dovezilor față de autorul intelectual — intelectual în sens de cod penal numai — al nenorocirilor de la Slatina. In Octombre 1898 Dimitrie Sturdza, prim-ministru al României, începe campania comunală electorală la Iași în alianță cu socialiștii, cărora le dă locuri în consiliile comunale din Iași, Vasluiu, Bârlad, Galați, Ploești, Zimnicea.... aci le dă chiar preponderența. In Cameră Dimitrie Sturdza spune că socialiștii sunt tineri cu idei generoase, iar la Iași Propaganda d-lui Mârzescu, cel mai intim prieten al d-lui Sturdza, spune că socialiștii sunt aripa stângă a partidului național-liberal. Tot în Cameră d. M. Pherekv«yde, care mai târziu a schimbat-o cu totul, cere iertare d-lui V. Morțun că i-a scăpat limba și a taxat pe socialiști drept dușmani ai societăței. Tot în Cameră d. Dim. Sturdza a scăpat o vorbă pe care am notat-o cu toții și care s’a adeverit acum. D-sa a spus că socialiștii s’au pripit, că organizația lor de cluburi prin sate a fost făcută în credința că vor fi alegeri chiar în iarnă și că, dacă nu s’ar fi pripit, unii dintre ei s’ar fi ales în Cameră. d. Acesta fusese dlar cartelul între Sturdza și socialiști , socialiștii să-l ajute în alegerile comunale și de Sturdza să le cedeze câte-va colegii al treilea. Nu numai atât. In prepararea acestor alegeri socialiștii erau să fie lăsați slobozi să agite țărănimea pentru ca opoziția, îngrozită de această agitație, să nu mai îndrăsnească să lupte în contra guvernului Sturdza. O arvană se și dedese prin numirea în funcții administrative a câtorva socialiști de frunte, de pildă a faimosului Giulea la direcția prefecturei din Dolj, de unde redacta gazeta anarhistă din localitate și otrăvea întreg județul. Plan îngust, meschin, răutăcios și lipsit de orice prevedere, ca toate întreprinderile d-lui Sturdza. De aceea mare dreptate a avut d. Nădejde când a exclamat în Lumea Nouă de la sfârșitul anului 1898 că de aci înainte se deschide o eră nouă pentru socialismul român. Evident că s’a deschis o eră nouă. Pe câtă vreme socialiștii erau considerați de ambele partide politice drept ceea ce trebue să fie considerați, dușmani ai Statului, ei n’au îndrăsnit să-și ducă veninoasa lor propagandă decât în puțin numeroasele populații urbere de la orașe, în cea mai mare parte străine, și printre copiii din unele școli. De aceea multă vreme oamenii politici serioși mai mult rîdeau decât se temeau de socialiști. Din ziua însă în care șeful unuia din cele două partide de guvernământ a recunoscut pe socialiști drept partid politic ca oricare altul, drept partid cu care nu este nici rușinos, nici criminal să stai alături, lucrurile s’au schimbat și socialiștii au îndrăsnit să-și mute teatrul operațiilor, să se ducă în mijlocul sătenilor naivi și lesne crezători și făgăduind pământuri și dijma din zece una, să sape însăși temelia ordinei și să prepare acea destrucție a întregei civilizații omenești care este fondul intim, scopul conștient sau inconștient al tuturor acestor vrăjmași ai societăței. Și s’a ținut lanț și a mers repede otrăvirea populațiilor noastre. Cluburile socialiste la țară, la început văzute cu favoare de către d. Sturdza, s’au înmulțit așa de repede încât chiar el, sau mai bine d. Phierekyde, a trebuit să intervie și să le desființeze, bine înțeles în manifestația lor exterioară, căci opera internă de corupere a sufletelor nu se desființează tot așa de repede. Au venit apoi tulburări agrare, cele mai vii tocmai în județul Olt. Au venit faimoasele petiții despre care ne este un fel de rușine națională ca să le explicăm. Au venit candidaturile socialiste la colegiul III de Cameră, cele mai multe susținute indirect de adversarii noștri. Au venit în sfârșit ceea ce era fatal să vină : revolta agrară neascunsă sub altceva , cererea de pământuri și de dijme fanteziste făcută în masă și cu violență. Desigur că ar fi fost imposibil ca asemenea nenorociri să nu cază și asupra României. Afirmăm însă că fără de politica criminală a d-lui Sturdza, de nenorocirile acestea am fi fost scutiți, mulți, mulți ani încă. Și acum, când am fost nevoiți să menținem ordinea fără de care nu este posibilă viață socială, Voința Națională, organul d-lui Sturdza, ne acuză, după cum ne-a acuzat și la 1888, când iarăși în urma guvernărei colectiviste destrăbălate s’au produs desordine care au trebuit să fie potolite. Această ultimă dovadă a relei credințe colectiviste nu ne miră. Lor le este firească purtarea aceasta. Când astă iarnă d. Pherekyde a anunțat în Cameră că va lua măsuri ca să împedice desordinele la țară, noi am declarat și la Cameră și în presa conservatoare că îi vom da tot sprijinul și toată aprobarea. Și nu poate fi nici o îndoială că, grație acestei atitudini reale și patriotice a noastră, meseriașii în agitații s’au răspândit fiindcă ținem să se știe că niciodată pleavele sociale nu vor îndrăsni să se miște dacă nu se vor simți îngăduite de către unul măcar din partidele politice ale țarei. Astăzi colectiviștii se poartă altfel. Încă o dată nu ne mirăm. Așa au fost și așa vor rămâne. Ne vom face datoria și singuri. Azi ne-am făcut datoria, reamintind că izvorul tulburărilor de acum stă în criminala și nesocotită alianță socialisto-sturdzistă de acum câteva luni. --------------------------------------------------------- TELEGRA VIE Din Camera italiană Roma, 20 iunie Camera deputaților.După desbateri prelungite din cauză de obstrucțiune, Camera decide să discute mâine propunerile privitoare la reforma regulamentului Camerei. Incidentul din Iablovița Belgrad. 20 iunie încă nu se cunoaște numărul victimelor din luptele de la 14 și 15 iunie, dar pare că este considerabil în ambele părți. Cercurile oficiale pretind că acum este stabilit că planul de atac a fost preparat de un maior și de alți ofițeri turci, cari se întruniseră în casa unui faimos tâlhar albanez. Viena, 20 Iunie Corespondența Politică află că d. Sinoviev a fost însărcinat să se asocieze cu demersurile representantului Austro-Ungariei la Constantinopol, în privința incidentelor de la granița sârbo-turceascä. -------------------------*mm*........................... BALOTAGIILE DE BRI COLEGIUL I DE SENAT BacăU Alegători înscriși. . .203 Votanți..........................137 Buletine anulate ... 4 Leon. Sachelarie, lib. 83 ales Tomna Rafael cons. 53 rovintii. Alegători înscriși. . . 372 Votanți..........................200 Buletine anulate ... 4 1. Plesnită cons. 108 ales Dim. A. Laurian jun. 97 Gorj Alegători înscriși. . . 210 Votanți..........................150 Buletine anulate ... 1 Const. C. Gărdescu cons. 85 ales Dim. Dobascu lib. 04 mehedinți Alegători înscriși. . . 279 Votanți..........................205 Buletine anulate ... 0 Al. Farca, jun. 115 ales Dim. A. Sturdza lib. 90 Neștiuții Alegători înscriși. . .119 Votanți............................80 Buletine anulate ... 4 Const. V. Andrieș cons. 51 ales Nicu Albu lib. 25 Prahova Alegători înscriși. . . 489 Votanți..........................379 Buletine anulate ... 0 Ștefan D. Greceanu cons. 247 ales Dim. A. Sturda lib. 123 N.Sărat Alegători înscriși. . .210 Votanți..........................147 Buletine anulate ... 5 Gh. G. Lupescu lib. 142 ales N’a mai fost nici un alt candidat. ---------------------—----------------------- JOI 10/22 IUNIE 1899 UN NUMÉR 10 BANI anunciurTIT inserții Linia 30 litere petit pag. IV . . . 0.40 Reclame . ... » III . . . 2.50 » ...*•» II . . . 5.—__ In Paris anuncidrile se primesc gtnțta Havas, 8 place de la Boursey^' ': REDACȚIA ȘI ADMINISTRAU București, Calea Victoriei — 70 PRIVIA PEDEAPSA Cu ziua de astazi s'au terminat operațiile electorale pentru Corpurile legiuitoare, căci n’a mai rămas să se facă decât un singur balotagiu la colegiul II de Senat. Din șeapte balotagii care s’au produs la colegiul Intern pentru Senat, trei au dat senatori ai opoziției, dintre cari două aleși un cartel cu partidul conservator și unul prin propriile sale puteri. Astfel toate nuanțele întrunite ale opoziției la Senat vor reprezintă cel mult douăzeci și două de scaune, adică o cincime a maturului Corp. Partidul nostru poate fi pe deplin satisfăcut de rezultatul final al alegerilor. El dispune în ambele Corpuri legiuitoare de o majoritate compactă, dar există și o minoritate de control. Acest resultat l-a urmărit partidul conservator de la început. Din balotagiile pentru Senat reiese un fapt mai important, de o însemnătate morală destul de mare pentru a fi relevat. Acest fapt este căderea desăvârșită a d-lui Dimitrie Sturdza care candidase în mai multe colegii de Cameră și de Senat și rămăsese un balotagiu la colegiul I senatorial de Prahova și la acela de Mehedinți. Această cădere semnificativă al șefului colectiviștilor este un act de dreptate din partea corpului electoral. Ea era pe deplin meritată față cu greșelile și neomeniile săvârșite de acest om fatal cât timp a stat la putere. De almintrelea, opinia publică s’a rostit cu prilejul alegerilor în privința fracțiunei colectiviste care ușurpase direcțiunea partidului liberal. Afară de delfinul colectivităței, d. Ionel Brătianu, care a fost ales la Gorj cu ajutorul constituționalilor, nici un bărbat mai cu vază al fostului regim n’a isbutit a pătrunde în Parlament. Alegătorii liberali au ținut a arăta că rămășițele partidului lor nu mai recunosc șefia d-lui Sturdza și au dat voturile lor representanților grupului drapelist, alegând mai mulți bărbați de valoare ai grupului, ca domnii Aurelian, Emil Costinescu, Em. Porumbaru; s'au ales apoi și câțiva liberali din gruparea democratică. Astfel alegerile au caracterizat perfect și cu multă dreptate sâmburele unei noul formațiuni a partidului liberal, în afară de loteria sturdzistă. Căderea desăvârșită a d-lui Sturdza, cu toate opinielele partizanilor săi, a pus vârf acestui curent, care s’a manifestat cu putere în contra regimului de tristă memorie a loteriei colectiviste. A fost chiar o ciudată coincidență că verdictul definitiv al corpului electoral a fost pronunțat a doua zi după răscoala de la Slatina. Poate că scenele sângeroase la care a dat loc nebuna și criminala încercare socialisto-colectivistă a contribuit întru ceva la căderea șefului colectivității. Este chiar firesc ca acela care a fost autorul alianței monstruoase dintre un partid de guvernământ și un grup de dușmani ai societăței și ai ființei Statului, să-și primească pedeapsa cuvenită în momentul când crima sa politică își produce roadele fatale. Căci nu trebue să uităm că cele întâmplate la Satina nu sunt decât consecința fatală a politicei criminale pe care a inaugurat-o d. Dimitrie Sturdza când a favorizat întinderea socialismului agrar în mai multe județe. Mai mult , regimul trecut a făcut tot ce a putut pentru a slăbi prestigiul autorităței în comunele rurale. Acolo unde era o sub-prefectură pentru zece comune, el a întrunit treizeci și chiar patruzeci de comune într-o sub-prefectură, astfel că privigherea eficace a devenit cu neputință, un singur subprefect neputând să ocârmuiască pe o întindere care uneori este de 50 kilometri. Gendarmeria a fost redusă în mod imprudent și efectele bine-făcătoare ale instituțiunii au fost paralizate. Tot așa s’a făcut și cu judecătoriile de plasă, învățământul rural s’a lăsat a fi infectat de veninul socialist, astfel că institutorii au devenit pe unele locuri propagandiștii cei mai aprigi ai socialismului. Iată opera criminală a d-lui Dimitrie Sturdza și a regimului său. După ce a întinat Biserica, a revoltat conștiința națională, acest om fatal a fost unealta celei mai periculoase agitări, ocrotitorul celei mai rău-făcătoare propagande. Dimitrie Sturdza este marele autor intelectual al agitațiunilor agrare și al răspândirea socialismului în satele noastre. Sub oblăduirea sa s’a făcut organizația cluburilor socialiste în sate, organizație fără de care toate cele petrecute de atunci încoace ar fi fost cu neputință. Căderea electorală a acestui om este prima pedeapsă pe care i-o aplică opinia publică. Suntem siguri că bunul simț al poporului român îi va da o pedeapsă și mai mare, îngropându’i cu desăvârșire politicește. EROUL ZILEI Cine este d. Al. Bogdan-Pitești, eroul zilei și ațîțătorul sătenilor din județul Olt ? Nu-’i vom publica biografia, dar vom reproduce aci un fapt divers din marele ziar parisian Le Temps. In August 1894 ziarul acesta publica următoarele, reproduse atunci în Timpul: „Un anume Bogdan, supus român, în vârstă de 26 ani, a comis numeroase escrocherii, grație unui semn—passe-partout— ce ’și-a procurat de la prefectura poliției, dându-și calitatea de corespondent al Jurnalului de Geneva. El a sosit de la Geneva la Paris, sunt vre-o 18 luni, si a servit cu îndemânare de acel semn pentru a inspira încredere hotelierilor, restauratorilor, birjarilor, scurt tuturor furnizorilor, și ducea un mare tren fără a scoate din pungă o centimă. Când hotelierul, căruia datora 7 sau 8 mii de lei, refuză de a-i mai face credit, Bogdan închirie un apartament în strada La Rochefoucauld și ’1 mobilă tot pe credit. Aci el primi vizita unuia din creditorii pe care îi lăsase la Geneva. Bogdan îl primi cu brațele deschise, îl făgădui că’l va plăti și ’l duse să prânzească la un mare restaurant de pe bulevarde. Cina fu abundentă și veselă; la deșert însă Românul se eclipsă subt un pretext oarecare și nu mai reapăru, lăsând pe socoteala creditorului său sarcina de a plăti o notă respectabilă. Indignat de acest procedeu, Genovezul adresă o plângere contra lui Bogdan, care fu arestat, în urma cererei de extrădare făcută de guvernul elvețian. Când aflară de această catastrofă, creditorii parizieni ai lui Bogdan, cari păstraseră până acum speranța de a-și încasa datoriile, se hotărîră să formuleze și el o plângere și se opuseră la acordarea extrădării. Excrocheriile lui Bogdan se ridică la suma de 25.000 lei. Acest Bogdan este același care, a doua zi după executarea lui Vaillant, s-a dus la cimitirul Ivry și a depus flori pe mormîntul anarhistului, în numele ziariștilor elvețieni.“ Acestea le publica Le Temps în August 1894. După câteva zile a apărut o notiță oarecum rectificatoare în alte ziare pariziane și Timpul, care reprodusese notița de mai sus, ’,și-a făcut o datorie de gazetă conștiincioasă semnalând și rectificarea. Trebue relevat însă faptul că Le Temps n’a rectificat nimic. * * * Mai putem adăuga următoarele amănunte pozitive: Din rapoartele oficiale ale polițiilor din Paris și din Geneva resultă că in Aprilie 1891 judecătorul de instrucție din Geneva a lansat un mandat de arestare în contra lui Bogdan-Pitești pentru delictul de escrocherie. In 10 iulie 1894, în urma unei plângeri colective a mai multor negustori păcăliți pentru suma de vr’o 5000 lei, s’a lansat un nou mandat de arestare în contra lui Bogdan-Pitești, care a fost arestat la Paris. Guvernul elvețian a cerut estrădarea lui Bogdan Pitești, însă familia acestuia despăgubind pe victime, acestea și-a fi retras plângerea. Bogdan-Pitești a fost până acum expulzat din Belgia, din Elveția și din Franța pentru anarhism. A fost implicat în afacerea anarhistului Vaillant, insă nefiind probe suficiente în contra sa a putut scăpa. Intr’un act oficial al departamentului de justiție și de poliție din Geneva găsim următoarea concluzie in privința lui Bogdan Pitești : «Somme toute, Bogdan est un escroc, double d’un anarchiste.» Acesta este eroul zilei, pe care unii îl apără și’l slăvesc, desigur în necunoștință de cauză. ------—--------------------------