Timpul, iunie 1899 (nr. 120-144)

1899-06-11 / nr. 130

No. 130 Paris, 21 Iunie D. Bourgeois a continuat tratativele sale după amiazi.—Seara el a declinat în mod ferm misiunea de a forma cabinetul. D. Loubet va chema foarte probabil pe­­ Waldeck-Rousseau, care ar fi dispus să reia tratativele pe baze nouă. Camera s-a amânat pe Luni. Paris, 21 Iunie In întrevederea ce a avut cu d. Loubet, d. Bourgeois a zis că consideră opera ce se urmărește la Haga ca una din cele mai frumoase și din care poate resulta conse­cințe fericite pentru Franța și omenire. I­. Bourgeois a luat sarcina sa cu plă­cere, silințele sale nu vor fi zadarnice și ar simți o adevărată întristare dacă ar fi silit să renunțe la misiunea sa. Afară de asta d. Bourgeois a făcut să se observe că el este șef de partid și că acum nu se așteaptă venirea la putere a unui singur partid.—Se așteaptă un guvern având o sarcină limitată în mod neted : a face să se respecte justiția de către toți și a menține disciplina în armată. -------------------------HISUSI-----------------------­ Scrisoare din Focșani Miercuri, 2 Iunie, aru loc alegerea cole­giului al II de senatori. A fost alegerea cea mai frumoasă, cea mai entusiastă din toate. Trei candidați serioși î și disputase cele 2 mandate : d. Grigore Tocilescu, ilu­strul profesor universitar din București, d. Nicu Negri, vechiu și marcant membru al partidului conservator din Putna, ambii con­servatori și d. dr. I. Macridescu, junimist. Candidatura d-lui Grigore Tocilescu a determinat însă un adevărat curent popular în favoarea d-șale. Nu e vorbă, puțini din­tre alegătorii colegiului al II nu cunoștea­u pe d. Tocilescu; cei mai mulți, profesorii, preoții, profesiunile libere, proprietari îl cunoșteau din diferite înprejurări : unii î l avuseseră profesor, alții îi citiseră scrierile și se folosiseră de cărțile lui, mulți fuseseră îndatoriți de d. Tocilescu când fusese se­cretar general de minister și inspector șco­lar. Totuși d. Tocilescu a ținut să vadă pe fie­care alegător în parte, să vorbească cu toți, să-l convingă, să le comunice scântei din focul lui sacru de patriot și de magistru. Și acestea toate au determinat curentul. Alegătorii erau captivați; la fie­care mo­ment ’1 înconjurai­, ’1 întrebați, se simțeau­ fericiți a sta de vorbă și a da mâna cu el. Multe­ persoane, care n’au făcut nici­o­dată politică militantă, profesori, pensionari, au susținut candidatura d-lui Tocilescu cu o căldură și cu un entusiasm vrednice de toată lauda. E de notat că venerabilul nostru concetățean, d. I. C. Robescu, care era can­didatul conservator la colegiul al II de Senat, s’a grăbit a’și retrage candidatura, oferind locul sau d-lui Gr. Tocilescu. In ast­fel de împrejurări resultatul era mai dinainte știut și despoiarea scrutinului nu dădea loc la cea mai mică grijă. D-nii Gr. Tocilescu și Nicu Negri au fost pro­clamați senatori cu o mare majoritate. Când resultatul acesta a fost anunțat publicului, o imensă mulțime s’a adunat în fața pri­măriei, aclamând pe nouii aleși. D-nii To­cilescu și Negri apărură pe peronul primă­riei și d. Tocilescu, luând cuvântul, pro­nunță un splendid discurs. D-sa mulțumind alegătorilor, arătă importanta județului și orașului nostru, rolul ce a jucat în istoria țerei noastre, atențiunea ce legiuitorii și oamenii noștri politici trebuie să dea aces­tui oraș și județ. D. Tocilescu făgăduește a fi tot­dea­una în fruntea celor ce se vor in­teresa de soarta orașului Focșani și a ju­dețului Putna. Urale nesfârșite, delirante, acoperă cu­vintele d-lui Tocilescu. O delegațiune a a­­legătorilor îl oferă o mare coroană de frunze de stejar. Apoi d. Tocilescu și d. Negri sunt luați pe sus, duși în triumf de unii din cetățeni, cu musica în frunte­ până la locuința d-lui V. Apostoleanu, prefectul județului. Aici d-nii Tocilescu și Negri mul­țumiră din nou publicului pentru măreața manifestare ce li s’a făcut, apoi se oferi șampanie la toată lumea. D-nii Tocilescu și Negri au fost luați în mijlocul publicu­lui, care-l săruta, îl îmbrățișa, îl felicita. D-nele Apostoleanu, Vârnav, Bibescu, au făcut onorurile acestei recepțiuni populare cu aceleași grații și cu aceeași amabilitate, cu cari știă să primească pe toți și în toate ocasiunile. De­o­dată o nouă veste de bucurie se răspândi. D. Nicu Filipescu, iubitul nostru șef, venea în Focșani cu trenul de 9. Ve­nea să-­și vadă prietenii, să mulțumească Focșănenilor pentru încrederea ce au a­­cord­at-o candidaților conservatori. Era ora 8, nu mai rămânea de­cât o oră până la sosirea trenului. Când vestea se răspândi în mulțimea imensă ce staționa în curtea d-lui Apostoleanu și pe stradele învecinate, nu a fost nevoe de o vreme multă de a se hotărî; pe dată toți au început să strige: „la gară, să primim pe Filipescu!“ Toată lumea se îndreptă spre gară. In drum go­liră toate magazinele de facle, care au fă­cut afaceri de aur: se plătea 3—4 lei o torță. La sosirea trenului în gară, peronul și împrejurimile gărei erau negre de lume, iar marea piață de dinaintea gărei părea o mare de flăcări. Cu toate precauțiunile, măsurile și semnalele personalului gărei, trenul nu a mai putu înainta și fu nevoit a se opri câți­va metri mai înainte. D. Fili­pescu fu luat pe sus din vagon și purtat pe brațe, în mijlocul unei ovațiuni nesfâr­șite, până la trăsura d-lui Iurașcu, în care luă loc împreună cu d-nii Negri, Iurașcu și Vârnav. Se formă un cortegiu imens, precedat de muzică și de purtătorii de torțe, care la pas, din­ cauza mulțimei enorme ce însoțea trăsura d-lui Filipescu, străbătu stradele până la locuința d-lui V. Apostoleanu. Aici d. Filipescu fu aclamat cu entusiasm. D-sa se presintă și mulțumi publicului pen­tru succesele repurtate și pentru manifes­tația ce i­ s’a făcut; în urmă publicul în­cepu a­ se risipi încet. Ceva mai târziu d. N. Filipescu fu condus la casele d-lui Iu­rașcu, unde se hotărîse să fie în gazdă, în aceeași seară, pe la orele 10, d. Gr. Tocilescu reuni într’unul din saloanele ho­telului regal pe membrii corpului didactic focșenean, la care invitațiune respinsese un mare număr de profesori și institutori. Cea mai desăvârșită cordialitate, cea mai sinceră bucurie și cel mai cald entusiasm au domnit în tot timpul serei. Primul toast a fost ri­dicat de d. Gr. Tocilescu, care a spus că d-sa simte două bucurii mari, prima că i s’a dat astă­zi onoarea de a representa colegiul al II senatorial de Putna, a doua că se găsește în mijlocul foștilor săi elevi, actuali colegi, cart­e cu atâta dragoste și cu atâta sinceritate au lucrat pentru reușita d-sale. D-sa arată legăturile ce există între toți membrii corpului didactic, bazate pe comu­nitatea de idei, de sentimente și de aspi­­rațiuni și făcând urări, ca prin unire și de­votament, corpul didactic să-și ajungă țelul ce urmărește, ridică paharul în sănătatea și fericirea corpului didactic focșenean. D. Tocilescu fu salutat cu aplause entusiaste, apoi luară cuvântul d-nii Coleș, Calmuschi, Cristea, Giurescu, Diaconescu, Vasilian, Crainic, etc., cari toți relevară meritele d-lui Tocilescu, simpatia generală de care e în­conjurat, bucuria focșenenilor de a fi repre­­sentațî in Senat de un om de valoarea d-lui Tocilescu. In acelaș timp se expediă și următoarea telegramă d-lui Take Ionescu, ministrul instrucțiunei publice, semnată de toți cei presenți : „Corpul didactic focșenean sărbătorind „reușita ilustrului profesor și marelui ro­­­mân Grigore Tocilescu, se simte mândru „a re transmite omagiile și profundul lui „devotament. “ Din nefericire timpul trecea mai iute de­cât se aștepta toți. Se apropiase ora ple­­cărei trenului. Numai faptul că d. Tocilescu era ocupat a doua zi în București cu exa­menele la Universitate au împedicat pe profesorii focșeneni de a nu'l reține încă câte­va ore în mijlocul lor. Toată asistența a condus pe d. Tocilescu până la gară, unde s’au despărțit cu promisiunea dată de d-sa de a reveni cât mai curând și pentru un timp mai lung în mijlocul nostru. Joi dimineața d. N. Filipescu a primit în saloanele d-lui Iurașcu un mare număr din membrii partidului conservator, cu cari a tratat mai multe cestiuni politice și s’a întreținut de aproape despre interesele o­­rașului și județului nostru. La ora 12 d­e na și d. Ernest Vârnav, de­putat al colegiului I, au oferit un dejun în onoarea d-lui Filipescu și a nouilor deputați și senatori conservatori din Putna. Masa a fost aranjată în grădină, într-un mare chioșc, decorat cu covoare, cu frunzari și cu o profusiune de flori. Au luat parte la acest dejun . D-na Smaranda Apostoleanu și d-ra Apostoleanu ; d-na Ernest Vârnav și d. Vârnav, deputatul colegiul I de Putna; d. Nicu Filipescu; d-na V. Apostoleanu și d. Apostoleanu, prefectul județului; d. N. N. Bibescu, deputat al colegiul­uiI; d. Nicu Negri, senator al colegiului II; d. Al. Iu­rașcu, deputat al colegiului I; d. d­r. Al. Catullescu, deputat al colegiului II; d. Barbu Gănescu, deputat al colegiului III; d. C. Cal­muschi, profesor; d. Istrati, subprefect; d. M. Botez, advocat. Lipsean d. Al. Plavio, care e la Paris și d. G. Tocilescu, care fusese obligat a pleca noaptea la București. Dejunul a fost de o bogăție și de un gust cu desăvârșire su­perior ; el ne-a oferit încă o ocasie , ca să admirăm amabilitatea, modul afectuos de a primi și de a’și trata oaspeții al d-nei Vârnav, care în tot timpul a fost ajutată de d. Vârnav, a cărui gentileță și manieri afectuoase sunt cunoscute tuturor celor ce au mulțumirea a fi în relațiune cu el. La șampanie a început seria toastelor. Primul toast a fost ridicat de d. Nicu Filipescu, în onoarea nouilor aleși și a partidului conservator din­ Putna, la care a răspuns d. Ernest Vârnav, în onoarea d-lui Fili­pescu. Au­toastat în urmă d-na Sm. Apos­toleanu, d-nii M­egri, Iurașcu, Bibescu, A­­postoleanu, Catullescu, Gănescu, Botez, etc. O cordialitate sinceră, o bucurie de ne­­descris a domnit tot timpul dejunului, mă­rite încă prin sunetele armonioase ale unei bune orchestre. La 3 și jum. d. N. Filipescu a fost con­dus la gară, de toți d-nii ce au luat parte la dej­n. Pe peronul gărel ’1 așteptai­ încă numeroși membri ai partidului conservator, cari ’i-au urat drum bun și apropiată ve­dere. D. Filipescu a plecat cu expresul de Berlin, împreună cu d. Barbu Gănescu ; în tren au luat loc încă d-nii Er. Vârnav, Al. Iurașcu, N. N. Bibescu și C. Calmuschi, cari au însoțit pe d. Filipescu până la R.­Sărat. Focșănean TIMPUL comptabilităței publice și în limitele creditelor ce sunt deschise prin bud­get și diferite legi, afară de cele cari, prin legi sau regulamente, sunt re­­servate,pe seama ministrului, precum și de a resolva și expedia, în numele ministrului, toate lucrările privitoare la azisa direcțiune, în marginele legi­lor, regulamentelor și decisiunilor mi­nisteriale. # # Au fost numiți­­* Sub-chirurgul Gheorghe Zevoianu în posul de sub-chirurg-intendent la spitalul județian Bara, din județul Roman, post înființat din nou prin budgetul acelui județ pe exercițiul 1899-1900. Sub-chirurgul Gheorghe Uscoi în postul de agent sanitar la orașul Ro­man, în locul d-lui I. Teștilean, care se pune in disponibilitate pentru lipsă de aptitudine în serviciu . Sub-chirurgul V. I. Bucur in pos­tul de agent-sanitar-vaccinator la plasa Oltu-Vedea, circumscripția I din ju­dețul Olt, în locul sub-chirurgului M.­ Smărăndescu, care se pune în dis­ponibilitate pentru neglijență în ser­viciu ; și Sub-chirurgul Marin P­ Doicescu în postul de agent sanitar la orașul Ostrov din județul Constanța, in lo­cul sub-chirurgului G. Stănculescu, demisionat. * * Sub-chirurgii mai jos notați au fost permutați în următoarele pos­turi și anume : V. Georgescu, actual sub-chirurg al spitalului rural Nifon, din județul Buzău, în postul de sub-chirurg-in­­tendent, la spitalul județean Pătârla­­gele, același județ, în locul sub-chi­­rurgului Traian Anastasescu ; Nae Harabagiu, actual agent-vac­cinator la circumscripția Pleșcoi, din județul Buzău, în postul de sub-chi­rurg la spitalul rural Nifon, ac­elaș județ, in locul sub-chirurgului V. Geor­gescu, și Traian Anastasescu, actual sub-chi­­rurg-intendent al spitalului Pătărla­­gele, din județul Buzău, în postul de agent sanitar-vaccinator la circum­scripția Pleșcoi, același județ, in lo­cul sub-chirurgului Nae C­arabagiu. * * * D. Alexandru T. Stoenescu, absol­vent a 6 clase secundare, a fost numit agent auxiliar în serviciul exterior al vămilor, în locul d-lui Ion Iliescu, care a părăsit serviciul. D. Eugen Constantinescu, absolvent a 4 clase secundare, a fost numit a­­gent auxiliar în serviciul exterior al vămilor, în locul d-lui Chiril Petrescu, care nu s’a presentat la post. *­­ «Atonia stomacului și vițtul său în secrețiune, constitue principalele cauze ale tulburărilor digestive», zice cu drept curent doctorul Manin. Pentru a restabili funcțiunile nutrițiunei, pen­tru a redeștepta energia asimilatorie amorțită, nimic nu întrece (după a­­visul celor mai distinși specialiști) în­trebuințarea regulată a Vinului Bra­­vais, (kola, coca, guarana, etc.) pre­­parațiune admirabilă, care galvani­­sează toate funcțiunile vitale. * * * Suntem informați că la 1 iunie a. c., se redeschide cunoscuta stațiune balneară Călimănești din județul R.­­Vâlcea, unde cu prețuri absolut a­­vantagioase vizitatorii găsesc toate necesarele unui trai comod și higienic. Recomandăm în special stațiunea Ca­­limănești pentru admirabila și pito­reasca pozițiune în care e situată, in­vitând pe cititorii noștri să o visiteze pentru a se convinge că și în țara noastră se găsesc încântătoare stați­uni de vară, luni, de la data declarațiilor, să li se re­­ducă taxele de magazinagiu cu cel puțin 50 la sută. 5) Pentru transporturile de porumb, orz, ovăz, finețe și grîne de sămînță cu desti­nație pentru județele aflate în lipsă, pre­cum și vice-versa pentru vite de la jude­țele în lipsă de faragii, să se facă reduceri la tarife pentru distanțe , de la 101 kilometri în sus 75 la sută „ 81 „ la 100 kil. 70 „ „ 61 „ „ 80 „ 65 „ „ 41 , „ 60 „ 60 „ 10 „ 40 „ 55 G) toate magaziile de cereale din sta­țiunile C. F. R. din localitățile județelor aflate în lipsă, proprietarilor de cereale cum porumb, orz, ovăz, să fie scutite de plată de magasionagiu cel puțin 15 zile, întinzîndu-se această măsură pentru fu­­ragiu. 7) In județele unde recoltele sunt dis­truse de secetă, să se numească comisiuni care să constate ce cantități de grâu, orz, ovăz sînt necesare pentru sămînță, ca din timp să se poată avisa la mijloace pentru procurare de sămînță. 8) Dacă după cum sperăm vom avea ploae încă la timp, ca recolta de porumb să fie cel puțin îndestulă pentru hrana țe­­ranilor muncitori de pământ, avantajele împrumuturilor pe porumb de la 15 August se pot suprima, iar fondul bănesc va fi indispensabil a se ajuta agricultorii mari și mici, în special pentru cumpărare de semințe cu aceleași procente de 4 la sută. 9) Dacă din nenorocire până la 15 August se va constata că recolta de porumb nu va fi suficientă pentru hrana populației ru­rale, într’un asemenea caz nenorocit ex­portul de porumb va trebui oprit, va trebui asemenea ca fabricele de spirt să înceteze a lucra cu porumb, sau a reduce la ju­mătate fabricarea spirtului. N. T. Popp. -------------------------------------------------------­ȘTIRILE ZILEI ________________­____________________ AU fost disolvate : Consiliul comunei rurale Ciolănești,­­din­ Deal, din județul Teleorman, in­­stituindu-se o­­ comisiune interimară, compusă din d-nii Ilie Cornescu, Stoi­ca M. Mărășescu și Constantin M. Albu. Consiliul comunei rurale Tohani, din județul Buzău, instituindu-se o comisiune interimară, compusă din d-nii Ștefan Papina, Ghiță Pârvu și Niță Papina; Consiliul comunei rurale Oteștii-de- Sus, din județul Olt, instituindu-se o comisiune interimară, compusă din d-nii Ștefan Niculescu, Constantin Tri­­col și Florea Din Boiangiu; și Consiliul comunei rurale Băloșești, din județul Tutova, instituindu-se o comisiune interimară compusă din d-nii Ion Matheiu, Ioan Scutaru și Iordache Năstăsache. «• * # D. Daniel Patrulius, inspector sil­vic diriginte din ministerul domenii­lor, este autorizat ca, pe timpul cât va îndeplini funcțiunea de director general al domeniilor și pădurilor Statului, să încuviințeze și să aprobe în numele­ ministrului cheltueli rela­tive la toate serviciile publice depen­dințe de direcțiunea generală a dome­niilor și pădurilor Statului, în confor­mitate cu disposițiunile legei asupra ULTIM CUVÂNT Intre prietene: — Te iubește logodnicul teu Clara ? — S'ar arunca în foc pentru mine. — Atunci asigur â­ l contra incen­diului. -------------------------------------------------------­Moș­ Neagu. IN CONTRA SECETEI Comisiunea instituită la ministerul do­meniilor spre a aviza la mijloacele prin care s’ar putea îmbunătăți situația agri­cultorilor, sdruncinată din cauza secetei, a primit din partea d-lui N. T. Popp, fost deputat, propunerile următoare : 1) Cumpărarea de semință de merit pen­tru a se distribui la locuitori țărani agri­cultori, și a se îndemna să semene acest merit. 2) Banca Națională să acorde credit Băncii Agricole până la două­zece milioane, contra contracte de împrumuturi pe porumb, orz, ovăz, cu dobîndă excepțională de 3 la sută. 3) Banca agricolă să acorde împrumuturi cu 4 la sută dobîndă, la toți proprietarii și comercianții, cu gagiu comercial pe po­rumb, orz,­ ovăz, care se vor obliga a păstra productele în țară cel puțin trei luni de la contractarea împrumutului, avansând­­ pe un hectolitru porumb până la 6 lei » » » orz sau ovăz » » 4 » 4) Proprietarilor și comercianților cari vor avea porumb, orz, ovăz, la docurile din Brăila și Galați și cari se vor obliga a con­serva productele­ în docuri cel puțin trei INFORMAȚIUNI Ministerul domeniilor a împărțit să­tenilor parte din meiul cumpărat cu scopul de a fi cultivat în locul grâ­­nelor distruse. Cererile din partea sătenilor ne­fiind atât de numeroase pe cât se credea, ministerul a hotărît­ să se impartă meia și proprietarilor. Meiul ce va mai rămâne va fi re­partizat la școalele de agricultură și la fermele-model ale Statului. Dreptatea de erî publică următoa­rele telegrame trimise din Slatina de d. Anton Bacalbașa . D. Nenițescu, secretarul general al mi­nisterului de interne, a început ancheta cerută de ocultiști asupra alegerea colegiu­lui I de deputați. D-nii Tache Protopopescu, Costică Ili­escu, Dinu Brătianu și d-na Mița Tran­­dafirescu nu s’au presentat spre a susține acusațiunile cuprinse în telegramele ce au adresat M. S. Regelui și d-lui ministru de interne. Răspund la întrebările d-lui Nenițescu numai d-ni: doctor Stăncescu, colonel Do­­briceanu și Alexandru Iliescu. D. Nenițescu este asistat de d. Ștefa, procuror general, și Ionescu, procuror. Ancheta continuă.* ** Lumea de aici e foarte emoționată din cauza evenimentelor petrecute. Procurorul local instruește pe sătenii resvrătiți. Arestații declară că Bogdan-Pitești, în turneurile sale electorale, s’a dat drept... fiul domitorului Cuza și le-a făgăduit că le va da pământ grație ajutorului Rusiei. In momentul de față liniștea domnește pretutindeni. Nimic nu se semnalează. Țăranii par dispuși a nu mai reîncepe. După cum am anunțat era, Bogdan- Pitești a fost pornit aseară, cu trenul de 5.50, la Slatina, unde urma să se facă instrucția actelor de revoluțio­nare. In urma știrilor sosite la București cum­ că la Slatina s’ar face anarh­is­­tului o demonstrație ostilă și pericu­loasă, d. C. Dis­escu, ministrul justi­ției, a dat ordin ca Bogdan-Pitești să fie oprit în gara de la Pitești. Așa s-a și procedat și azi dimineață anarh­istul a fost reîntors cu primul tren la București. Pentru moment Bogdan-Pitești se află arestat tot la prefectura poliției. Consiliul județului Ilfov a hotărît să vie în ajutorul țăranilor cu suma de 100.000 de lei. Acești bani se vor lua din fondul pentru construirea te­lefoanelor în comunele rurale. Con­struirea telefoanelor va fi amânată pentru anul viitor. Consiliul județului Tutova a votat un împrumut de 40.000 de lei, pen­tru a se cumpăra porumb, care va fi împărțit la țărani. D. Dimitrie Nenițescu,secretarul ge­neral al ministerului de interne, s’a întors azi dimineață in Capitală, ve­nind de la Slatina. D-sa va înainta chiar azi d-lui mi­nistru de interne un raport amănunțit asupra evenimentelor de la Slatina. Comisiunea industrială a ministeru­lui domeniilor s’a întrunit ori la o­­rele 4. S’a hotărît respingerea cererei­lor unor capitaliști germani, cari cereau dreptul de monopol pentru mai mul­te fabrici ce aveau intențiunea de a înființa în România. 1899 D. N. Vellescu, profesor de gimnas­tică, a înaintat d-luî ministru al cul­telor și instrucțiunei publice un me­moriu relativ la înființarea a două școale normale de gimnastică- In aceste școale ar fi primiți numai soldați, cari după un curs de doui ani al­e și profesori de gimnastică pentru regimente și pentru școli. Toate focarele de infecție pentru rî­­mători au fost distruse. Acum nu mai este temere de isbuc­­nirea vre­unei epidemii. La ministerul domeniilor se lucrea­ză la regulamentul pentru aplicarea legei contra filoxerei, care a fost mo­dificată de Parlamentul disolvat. Alegeri comunale se vor face în orașele de mai jos în zilele următoare : Col. I Col. II Galați . . 10 Iunie 12 Iunie Buzeu . . 16 » 18 » T.­Severin 23 » 25 » tefcroșani . . 10 » 12 » 18 » 20 . . . 25 » 27 » Brăila­i . . 18 » 20 » ÎNTÂMPLĂRI Antecedentele ucigașului cârciumari­­lor.—Instrucția asupra crimelor și trecu­tului ucigașului cârciumarilor nu este încă terminată și va da mult de lucru d-lui jude instructor Villacros. Pe fie­care zi se descoperă nouă fapte senzaționale. Mulțumită îndemânărea d-lui Villacros, gasda și amanta ucigașului a fost descope­rită și arestată. Ea se numește Anica Po­­­pescu, este în vârstă de vre-o 30 de ani și locuește în strada Atelierului No. 4, în a­­propierea atelierelor­­ căilor ferate. Aci a stat ucigașul cu amanta sa încă de pe la începutul lunei Aprilie. Locuința amantei nu a fost descoperită de­cât numai în urma spuselor unui pungaș, Petru Marin, care s’a luat într’o zi după ucigaș și i-a pierdut urma prin strada Atelierului. D. Villacros cercetând fie­care casă de pe acea stradă, a dat peste amanta lui Pipa, pe care a a­­restat-o imediat. Pipa, care spusese amantei sale că se numește Nicu Florea, toată ziua dormea în odaia Anichi Popescu, une­ori citea și isto­riile haiducilor, și ’și croia planuri cum să ’și facă spargerile. Noaptea, după ce se culcau toți ceî­i’alți chiriași din acea curte, Pipa se travestea și, înarmat cu pușca cea scurtă, pleca și une­ori nu venea câte două­­trei zile acasă. Cu toți vecinii din curte Pipa se purta foarte bine și îi cinstea regulat. Pipa că­pătase încrederea gasdei care îl aștepta cu chiria. El își plătea datoriile și nimeni nu era nemulțumit de Pipa, pe care nu-l bă­nuia nimeni că este fiorosul ucigaș. La o cârciumă de lângă calea Griviței, a unui anume Ioan Cristea, el se ducea obicinuit și juca cărți. La această cârciumă a des­cins Intein Pipa când a venit în Capitală și a dormit mai multe nopți în șir, plătind câte 50 de bani pe noapte. Pipa trebuie să fi stat și în Buda-Pesta după ce a fugit din județul Bacău. Siguranța din Iași a constatat că el a stat în Buda­pesta și că acolo îndrăgostindu-se cu o fată a fugit cu ea. Pe urmă Pipa a fost prin Dobrogea și pare-se și prin Iași, apoi s’a stabilit în București, unde s’a făcut celebru ca uci­gaș al cârciumarilor. Rana lui Pipa e aproape vindecată. Crima din Belcești.—O crimă oribilă s’a comis în comuna Belcești din jud. Iași în următoarele împrejurări.’ Gheorghe Sandu Dudău din­ Belcești luase în arendă 4 fălci de pământ și -și clădise pe el un bordeiu în care locuia cu concubina sa Mărioara Cucu. Dudău ținea pe acel loc la pășune oile lui, ale concubinei lui și a unui alt sătean. Prin Noembre dânșii voind să petreacă iarna la munte, unde aveau rude, se decid se vânză oile, ceea­ ce si făcură în ziua de 13. După ce primise banii, se duc spre seară la bordeie și după ce mănâncă împreună și cu Grigore Baciu și Neculai Iacob Cu­­coș, vecinii lor, se culcă. Acești două vecini știind că Dudan a luat banii pe el concep planul de a’l prăda și nu așteptau de­cât momentul favorabil. ’ Intr’adever, peste noapte, Dudan se ia la bătae cu concubina lui și la strigătele ei, Baciu și cu Cocoș intră în bordeie și sar mai atenü asupra lui Dudan pe care’l și ucid printr’o singură lovitură la cap, cu o măciucă ghintuită. Apoi se aruncă și a­­supra Mărioarei, ea începe a țipa, crimi­nalii însă îi curmă și eî viața, strangulând’o cu o frânghie. După comiterea crimei, tâlharii iau banii și obiectele de gospodărie, cadavrul lui Dudan îl aruncă într’un șanț, iar pe cel al Mărioarei îl pun într’un sac și’l aruncă după niște gunoae într’o șură. Apoi încarcă în două care porumbul din coșar, subt el ascund lucrurile furate și pornesc spre Moțca. Crima a fost denunțată de către un bă­iat pe care îl creștea Dudan și pe care în noaptea crimei criminalii îl alungaseră. Crima din Mihăileni.­D. procuror ge­neral din Iași a fost înștiințat telegrafic că în comuna Mihăileni s’a comis o crimă groaznică. Din cercetările parchetului s’a constatat că un anume Șmil Berger a împușcat pe Gavril Zahariciuc, în casa lui Lae Herșco­­vici. Victima era din comuna Sănăuții (Bu­covina). Criminalul a dispărut imediat. Se crede că­­ el a trecut granița. DB STERIEN. CIURCII IX. Pelikangasse. — No­ 10, Viena Consultațiuni cu celebritățile medi­cale și cu specialiștii de la facultatea de medicină din Viena.

Next