Timpul, iunie 1899 (nr. 120-144)
1899-06-11 / nr. 130
No. 130 Paris, 21 Iunie D. Bourgeois a continuat tratativele sale după amiazi.—Seara el a declinat în mod ferm misiunea de a forma cabinetul. D. Loubet va chema foarte probabil pe Waldeck-Rousseau, care ar fi dispus să reia tratativele pe baze nouă. Camera s-a amânat pe Luni. Paris, 21 Iunie In întrevederea ce a avut cu d. Loubet, d. Bourgeois a zis că consideră opera ce se urmărește la Haga ca una din cele mai frumoase și din care poate resulta consecințe fericite pentru Franța și omenire. I. Bourgeois a luat sarcina sa cu plăcere, silințele sale nu vor fi zadarnice și ar simți o adevărată întristare dacă ar fi silit să renunțe la misiunea sa. Afară de asta d. Bourgeois a făcut să se observe că el este șef de partid și că acum nu se așteaptă venirea la putere a unui singur partid.—Se așteaptă un guvern având o sarcină limitată în mod neted : a face să se respecte justiția de către toți și a menține disciplina în armată. -------------------------HISUSI----------------------- Scrisoare din Focșani Miercuri, 2 Iunie, aru loc alegerea colegiului al II de senatori. A fost alegerea cea mai frumoasă, cea mai entusiastă din toate. Trei candidați serioși î și disputase cele 2 mandate : d. Grigore Tocilescu, ilustrul profesor universitar din București, d. Nicu Negri, vechiu și marcant membru al partidului conservator din Putna, ambii conservatori și d. dr. I. Macridescu, junimist. Candidatura d-lui Grigore Tocilescu a determinat însă un adevărat curent popular în favoarea d-șale. Nu e vorbă, puțini dintre alegătorii colegiului al II nu cunoșteau pe d. Tocilescu; cei mai mulți, profesorii, preoții, profesiunile libere, proprietari îl cunoșteau din diferite înprejurări : unii î l avuseseră profesor, alții îi citiseră scrierile și se folosiseră de cărțile lui, mulți fuseseră îndatoriți de d. Tocilescu când fusese secretar general de minister și inspector școlar. Totuși d. Tocilescu a ținut să vadă pe fiecare alegător în parte, să vorbească cu toți, să-l convingă, să le comunice scântei din focul lui sacru de patriot și de magistru. Și acestea toate au determinat curentul. Alegătorii erau captivați; la fiecare moment ’1 înconjurai, ’1 întrebați, se simțeau fericiți a sta de vorbă și a da mâna cu el. Multe persoane, care n’au făcut niciodată politică militantă, profesori, pensionari, au susținut candidatura d-lui Tocilescu cu o căldură și cu un entusiasm vrednice de toată lauda. E de notat că venerabilul nostru concetățean, d. I. C. Robescu, care era candidatul conservator la colegiul al II de Senat, s’a grăbit a’și retrage candidatura, oferind locul sau d-lui Gr. Tocilescu. In astfel de împrejurări resultatul era mai dinainte știut și despoiarea scrutinului nu dădea loc la cea mai mică grijă. D-nii Gr. Tocilescu și Nicu Negri au fost proclamați senatori cu o mare majoritate. Când resultatul acesta a fost anunțat publicului, o imensă mulțime s’a adunat în fața primăriei, aclamând pe nouii aleși. D-nii Tocilescu și Negri apărură pe peronul primăriei și d. Tocilescu, luând cuvântul, pronunță un splendid discurs. D-sa mulțumind alegătorilor, arătă importanta județului și orașului nostru, rolul ce a jucat în istoria țerei noastre, atențiunea ce legiuitorii și oamenii noștri politici trebuie să dea acestui oraș și județ. D. Tocilescu făgăduește a fi totdeauna în fruntea celor ce se vor interesa de soarta orașului Focșani și a județului Putna. Urale nesfârșite, delirante, acoperă cuvintele d-lui Tocilescu. O delegațiune a alegătorilor îl oferă o mare coroană de frunze de stejar. Apoi d. Tocilescu și d. Negri sunt luați pe sus, duși în triumf de unii din cetățeni, cu musica în frunte până la locuința d-lui V. Apostoleanu, prefectul județului. Aici d-nii Tocilescu și Negri mulțumiră din nou publicului pentru măreața manifestare ce li s’a făcut, apoi se oferi șampanie la toată lumea. D-nii Tocilescu și Negri au fost luați în mijlocul publicului, care-l săruta, îl îmbrățișa, îl felicita. D-nele Apostoleanu, Vârnav, Bibescu, au făcut onorurile acestei recepțiuni populare cu aceleași grații și cu aceeași amabilitate, cu cari știă să primească pe toți și în toate ocasiunile. Deodată o nouă veste de bucurie se răspândi. D. Nicu Filipescu, iubitul nostru șef, venea în Focșani cu trenul de 9. Venea să-și vadă prietenii, să mulțumească Focșănenilor pentru încrederea ce au acordat-o candidaților conservatori. Era ora 8, nu mai rămânea decât o oră până la sosirea trenului. Când vestea se răspândi în mulțimea imensă ce staționa în curtea d-lui Apostoleanu și pe stradele învecinate, nu a fost nevoe de o vreme multă de a se hotărî; pe dată toți au început să strige: „la gară, să primim pe Filipescu!“ Toată lumea se îndreptă spre gară. In drum goliră toate magazinele de facle, care au făcut afaceri de aur: se plătea 3—4 lei o torță. La sosirea trenului în gară, peronul și împrejurimile gărei erau negre de lume, iar marea piață de dinaintea gărei părea o mare de flăcări. Cu toate precauțiunile, măsurile și semnalele personalului gărei, trenul nu a mai putu înainta și fu nevoit a se opri câțiva metri mai înainte. D. Filipescu fu luat pe sus din vagon și purtat pe brațe, în mijlocul unei ovațiuni nesfârșite, până la trăsura d-lui Iurașcu, în care luă loc împreună cu d-nii Negri, Iurașcu și Vârnav. Se formă un cortegiu imens, precedat de muzică și de purtătorii de torțe, care la pas, din cauza mulțimei enorme ce însoțea trăsura d-lui Filipescu, străbătu stradele până la locuința d-lui V. Apostoleanu. Aici d. Filipescu fu aclamat cu entusiasm. D-sa se presintă și mulțumi publicului pentru succesele repurtate și pentru manifestația ce i s’a făcut; în urmă publicul începu a se risipi încet. Ceva mai târziu d. N. Filipescu fu condus la casele d-lui Iurașcu, unde se hotărîse să fie în gazdă, în aceeași seară, pe la orele 10, d. Gr. Tocilescu reuni într’unul din saloanele hotelului regal pe membrii corpului didactic focșenean, la care invitațiune respinsese un mare număr de profesori și institutori. Cea mai desăvârșită cordialitate, cea mai sinceră bucurie și cel mai cald entusiasm au domnit în tot timpul serei. Primul toast a fost ridicat de d. Gr. Tocilescu, care a spus că d-sa simte două bucurii mari, prima că i s’a dat astăzi onoarea de a representa colegiul al II senatorial de Putna, a doua că se găsește în mijlocul foștilor săi elevi, actuali colegi, carte cu atâta dragoste și cu atâta sinceritate au lucrat pentru reușita d-sale. D-sa arată legăturile ce există între toți membrii corpului didactic, bazate pe comunitatea de idei, de sentimente și de aspirațiuni și făcând urări, ca prin unire și devotament, corpul didactic să-și ajungă țelul ce urmărește, ridică paharul în sănătatea și fericirea corpului didactic focșenean. D. Tocilescu fu salutat cu aplause entusiaste, apoi luară cuvântul d-nii Coleș, Calmuschi, Cristea, Giurescu, Diaconescu, Vasilian, Crainic, etc., cari toți relevară meritele d-lui Tocilescu, simpatia generală de care e înconjurat, bucuria focșenenilor de a fi representațî in Senat de un om de valoarea d-lui Tocilescu. In acelaș timp se expediă și următoarea telegramă d-lui Take Ionescu, ministrul instrucțiunei publice, semnată de toți cei presenți : „Corpul didactic focșenean sărbătorind „reușita ilustrului profesor și marelui român Grigore Tocilescu, se simte mândru „a re transmite omagiile și profundul lui „devotament. “ Din nefericire timpul trecea mai iute decât se aștepta toți. Se apropiase ora plecărei trenului. Numai faptul că d. Tocilescu era ocupat a doua zi în București cu examenele la Universitate au împedicat pe profesorii focșeneni de a nu'l reține încă câteva ore în mijlocul lor. Toată asistența a condus pe d. Tocilescu până la gară, unde s’au despărțit cu promisiunea dată de d-sa de a reveni cât mai curând și pentru un timp mai lung în mijlocul nostru. Joi dimineața d. N. Filipescu a primit în saloanele d-lui Iurașcu un mare număr din membrii partidului conservator, cu cari a tratat mai multe cestiuni politice și s’a întreținut de aproape despre interesele orașului și județului nostru. La ora 12 de na și d. Ernest Vârnav, deputat al colegiului I, au oferit un dejun în onoarea d-lui Filipescu și a nouilor deputați și senatori conservatori din Putna. Masa a fost aranjată în grădină, într-un mare chioșc, decorat cu covoare, cu frunzari și cu o profusiune de flori. Au luat parte la acest dejun . D-na Smaranda Apostoleanu și d-ra Apostoleanu ; d-na Ernest Vârnav și d. Vârnav, deputatul colegiul I de Putna; d. Nicu Filipescu; d-na V. Apostoleanu și d. Apostoleanu, prefectul județului; d. N. N. Bibescu, deputat al colegiuluiI; d. Nicu Negri, senator al colegiului II; d. Al. Iurașcu, deputat al colegiului I; d. dr. Al. Catullescu, deputat al colegiului II; d. Barbu Gănescu, deputat al colegiului III; d. C. Calmuschi, profesor; d. Istrati, subprefect; d. M. Botez, advocat. Lipsean d. Al. Plavio, care e la Paris și d. G. Tocilescu, care fusese obligat a pleca noaptea la București. Dejunul a fost de o bogăție și de un gust cu desăvârșire superior ; el ne-a oferit încă o ocasie , ca să admirăm amabilitatea, modul afectuos de a primi și de a’și trata oaspeții al d-nei Vârnav, care în tot timpul a fost ajutată de d. Vârnav, a cărui gentileță și manieri afectuoase sunt cunoscute tuturor celor ce au mulțumirea a fi în relațiune cu el. La șampanie a început seria toastelor. Primul toast a fost ridicat de d. Nicu Filipescu, în onoarea nouilor aleși și a partidului conservator din Putna, la care a răspuns d. Ernest Vârnav, în onoarea d-lui Filipescu. Autoastat în urmă d-na Sm. Apostoleanu, d-nii Megri, Iurașcu, Bibescu, Apostoleanu, Catullescu, Gănescu, Botez, etc. O cordialitate sinceră, o bucurie de nedescris a domnit tot timpul dejunului, mărite încă prin sunetele armonioase ale unei bune orchestre. La 3 și jum. d. N. Filipescu a fost condus la gară, de toți d-nii ce au luat parte la dejn. Pe peronul gărel ’1 așteptai încă numeroși membri ai partidului conservator, cari ’i-au urat drum bun și apropiată vedere. D. Filipescu a plecat cu expresul de Berlin, împreună cu d. Barbu Gănescu ; în tren au luat loc încă d-nii Er. Vârnav, Al. Iurașcu, N. N. Bibescu și C. Calmuschi, cari au însoțit pe d. Filipescu până la R.Sărat. Focșănean TIMPUL comptabilităței publice și în limitele creditelor ce sunt deschise prin budget și diferite legi, afară de cele cari, prin legi sau regulamente, sunt reservate,pe seama ministrului, precum și de a resolva și expedia, în numele ministrului, toate lucrările privitoare la azisa direcțiune, în marginele legilor, regulamentelor și decisiunilor ministeriale. # # Au fost numiți* Sub-chirurgul Gheorghe Zevoianu în posul de sub-chirurg-intendent la spitalul județian Bara, din județul Roman, post înființat din nou prin budgetul acelui județ pe exercițiul 1899-1900. Sub-chirurgul Gheorghe Uscoi în postul de agent sanitar la orașul Roman, în locul d-lui I. Teștilean, care se pune in disponibilitate pentru lipsă de aptitudine în serviciu . Sub-chirurgul V. I. Bucur in postul de agent-sanitar-vaccinator la plasa Oltu-Vedea, circumscripția I din județul Olt, în locul sub-chirurgului M. Smărăndescu, care se pune în disponibilitate pentru neglijență în serviciu ; și Sub-chirurgul Marin P Doicescu în postul de agent sanitar la orașul Ostrov din județul Constanța, in locul sub-chirurgului G. Stănculescu, demisionat. * * Sub-chirurgii mai jos notați au fost permutați în următoarele posturi și anume : V. Georgescu, actual sub-chirurg al spitalului rural Nifon, din județul Buzău, în postul de sub-chirurg-intendent, la spitalul județean Pătârlagele, același județ, în locul sub-chirurgului Traian Anastasescu ; Nae Harabagiu, actual agent-vaccinator la circumscripția Pleșcoi, din județul Buzău, în postul de sub-chirurg la spitalul rural Nifon, acelaș județ, in locul sub-chirurgului V. Georgescu, și Traian Anastasescu, actual sub-chirurg-intendent al spitalului Pătărlagele, din județul Buzău, în postul de agent sanitar-vaccinator la circumscripția Pleșcoi, același județ, in locul sub-chirurgului Nae Carabagiu. * * * D. Alexandru T. Stoenescu, absolvent a 6 clase secundare, a fost numit agent auxiliar în serviciul exterior al vămilor, în locul d-lui Ion Iliescu, care a părăsit serviciul. D. Eugen Constantinescu, absolvent a 4 clase secundare, a fost numit agent auxiliar în serviciul exterior al vămilor, în locul d-lui Chiril Petrescu, care nu s’a presentat la post. * «Atonia stomacului și vițtul său în secrețiune, constitue principalele cauze ale tulburărilor digestive», zice cu drept curent doctorul Manin. Pentru a restabili funcțiunile nutrițiunei, pentru a redeștepta energia asimilatorie amorțită, nimic nu întrece (după avisul celor mai distinși specialiști) întrebuințarea regulată a Vinului Bravais, (kola, coca, guarana, etc.) preparațiune admirabilă, care galvanisează toate funcțiunile vitale. * * * Suntem informați că la 1 iunie a. c., se redeschide cunoscuta stațiune balneară Călimănești din județul R.Vâlcea, unde cu prețuri absolut avantagioase vizitatorii găsesc toate necesarele unui trai comod și higienic. Recomandăm în special stațiunea Calimănești pentru admirabila și pitoreasca pozițiune în care e situată, invitând pe cititorii noștri să o visiteze pentru a se convinge că și în țara noastră se găsesc încântătoare stațiuni de vară, luni, de la data declarațiilor, să li se reducă taxele de magazinagiu cu cel puțin 50 la sută. 5) Pentru transporturile de porumb, orz, ovăz, finețe și grîne de sămînță cu destinație pentru județele aflate în lipsă, precum și vice-versa pentru vite de la județele în lipsă de faragii, să se facă reduceri la tarife pentru distanțe , de la 101 kilometri în sus 75 la sută „ 81 „ la 100 kil. 70 „ „ 61 „ „ 80 „ 65 „ „ 41 , „ 60 „ 60 „ 10 „ 40 „ 55 G) toate magaziile de cereale din stațiunile C. F. R. din localitățile județelor aflate în lipsă, proprietarilor de cereale cum porumb, orz, ovăz, să fie scutite de plată de magasionagiu cel puțin 15 zile, întinzîndu-se această măsură pentru furagiu. 7) In județele unde recoltele sunt distruse de secetă, să se numească comisiuni care să constate ce cantități de grâu, orz, ovăz sînt necesare pentru sămînță, ca din timp să se poată avisa la mijloace pentru procurare de sămînță. 8) Dacă după cum sperăm vom avea ploae încă la timp, ca recolta de porumb să fie cel puțin îndestulă pentru hrana țeranilor muncitori de pământ, avantajele împrumuturilor pe porumb de la 15 August se pot suprima, iar fondul bănesc va fi indispensabil a se ajuta agricultorii mari și mici, în special pentru cumpărare de semințe cu aceleași procente de 4 la sută. 9) Dacă din nenorocire până la 15 August se va constata că recolta de porumb nu va fi suficientă pentru hrana populației rurale, într’un asemenea caz nenorocit exportul de porumb va trebui oprit, va trebui asemenea ca fabricele de spirt să înceteze a lucra cu porumb, sau a reduce la jumătate fabricarea spirtului. N. T. Popp. -------------------------------------------------------ȘTIRILE ZILEI ____________________________________ AU fost disolvate : Consiliul comunei rurale Ciolănești,din Deal, din județul Teleorman, instituindu-se o comisiune interimară, compusă din d-nii Ilie Cornescu, Stoica M. Mărășescu și Constantin M. Albu. Consiliul comunei rurale Tohani, din județul Buzău, instituindu-se o comisiune interimară, compusă din d-nii Ștefan Papina, Ghiță Pârvu și Niță Papina; Consiliul comunei rurale Oteștii-de- Sus, din județul Olt, instituindu-se o comisiune interimară, compusă din d-nii Ștefan Niculescu, Constantin Tricol și Florea Din Boiangiu; și Consiliul comunei rurale Băloșești, din județul Tutova, instituindu-se o comisiune interimară compusă din d-nii Ion Matheiu, Ioan Scutaru și Iordache Năstăsache. «• * # D. Daniel Patrulius, inspector silvic diriginte din ministerul domeniilor, este autorizat ca, pe timpul cât va îndeplini funcțiunea de director general al domeniilor și pădurilor Statului, să încuviințeze și să aprobe în numele ministrului cheltueli relative la toate serviciile publice dependințe de direcțiunea generală a domeniilor și pădurilor Statului, în conformitate cu disposițiunile legei asupra ULTIM CUVÂNT Intre prietene: — Te iubește logodnicul teu Clara ? — S'ar arunca în foc pentru mine. — Atunci asigur â l contra incendiului. -------------------------------------------------------Moș Neagu. IN CONTRA SECETEI Comisiunea instituită la ministerul domeniilor spre a aviza la mijloacele prin care s’ar putea îmbunătăți situația agricultorilor, sdruncinată din cauza secetei, a primit din partea d-lui N. T. Popp, fost deputat, propunerile următoare : 1) Cumpărarea de semință de merit pentru a se distribui la locuitori țărani agricultori, și a se îndemna să semene acest merit. 2) Banca Națională să acorde credit Băncii Agricole până la douăzece milioane, contra contracte de împrumuturi pe porumb, orz, ovăz, cu dobîndă excepțională de 3 la sută. 3) Banca agricolă să acorde împrumuturi cu 4 la sută dobîndă, la toți proprietarii și comercianții, cu gagiu comercial pe porumb, orz, ovăz, care se vor obliga a păstra productele în țară cel puțin trei luni de la contractarea împrumutului, avansând pe un hectolitru porumb până la 6 lei » » » orz sau ovăz » » 4 » 4) Proprietarilor și comercianților cari vor avea porumb, orz, ovăz, la docurile din Brăila și Galați și cari se vor obliga a conserva productele în docuri cel puțin trei INFORMAȚIUNI Ministerul domeniilor a împărțit sătenilor parte din meiul cumpărat cu scopul de a fi cultivat în locul grânelor distruse. Cererile din partea sătenilor nefiind atât de numeroase pe cât se credea, ministerul a hotărît să se impartă meia și proprietarilor. Meiul ce va mai rămâne va fi repartizat la școalele de agricultură și la fermele-model ale Statului. Dreptatea de erî publică următoarele telegrame trimise din Slatina de d. Anton Bacalbașa . D. Nenițescu, secretarul general al ministerului de interne, a început ancheta cerută de ocultiști asupra alegerea colegiului I de deputați. D-nii Tache Protopopescu, Costică Iliescu, Dinu Brătianu și d-na Mița Trandafirescu nu s’au presentat spre a susține acusațiunile cuprinse în telegramele ce au adresat M. S. Regelui și d-lui ministru de interne. Răspund la întrebările d-lui Nenițescu numai d-ni: doctor Stăncescu, colonel Dobriceanu și Alexandru Iliescu. D. Nenițescu este asistat de d. Ștefa, procuror general, și Ionescu, procuror. Ancheta continuă.* ** Lumea de aici e foarte emoționată din cauza evenimentelor petrecute. Procurorul local instruește pe sătenii resvrătiți. Arestații declară că Bogdan-Pitești, în turneurile sale electorale, s’a dat drept... fiul domitorului Cuza și le-a făgăduit că le va da pământ grație ajutorului Rusiei. In momentul de față liniștea domnește pretutindeni. Nimic nu se semnalează. Țăranii par dispuși a nu mai reîncepe. După cum am anunțat era, Bogdan- Pitești a fost pornit aseară, cu trenul de 5.50, la Slatina, unde urma să se facă instrucția actelor de revoluționare. In urma știrilor sosite la București cum că la Slatina s’ar face anarhistului o demonstrație ostilă și periculoasă, d. C. Disescu, ministrul justiției, a dat ordin ca Bogdan-Pitești să fie oprit în gara de la Pitești. Așa s-a și procedat și azi dimineață anarhistul a fost reîntors cu primul tren la București. Pentru moment Bogdan-Pitești se află arestat tot la prefectura poliției. Consiliul județului Ilfov a hotărît să vie în ajutorul țăranilor cu suma de 100.000 de lei. Acești bani se vor lua din fondul pentru construirea telefoanelor în comunele rurale. Construirea telefoanelor va fi amânată pentru anul viitor. Consiliul județului Tutova a votat un împrumut de 40.000 de lei, pentru a se cumpăra porumb, care va fi împărțit la țărani. D. Dimitrie Nenițescu,secretarul general al ministerului de interne, s’a întors azi dimineață in Capitală, venind de la Slatina. D-sa va înainta chiar azi d-lui ministru de interne un raport amănunțit asupra evenimentelor de la Slatina. Comisiunea industrială a ministerului domeniilor s’a întrunit ori la orele 4. S’a hotărît respingerea cerereilor unor capitaliști germani, cari cereau dreptul de monopol pentru mai multe fabrici ce aveau intențiunea de a înființa în România. 1899 D. N. Vellescu, profesor de gimnastică, a înaintat d-luî ministru al cultelor și instrucțiunei publice un memoriu relativ la înființarea a două școale normale de gimnastică- In aceste școale ar fi primiți numai soldați, cari după un curs de doui ani ale și profesori de gimnastică pentru regimente și pentru școli. Toate focarele de infecție pentru rîmători au fost distruse. Acum nu mai este temere de isbucnirea vreunei epidemii. La ministerul domeniilor se lucrează la regulamentul pentru aplicarea legei contra filoxerei, care a fost modificată de Parlamentul disolvat. Alegeri comunale se vor face în orașele de mai jos în zilele următoare : Col. I Col. II Galați . . 10 Iunie 12 Iunie Buzeu . . 16 » 18 » T.Severin 23 » 25 » tefcroșani . . 10 » 12 » 18 » 20 . . . 25 » 27 » Brăilai . . 18 » 20 » ÎNTÂMPLĂRI Antecedentele ucigașului cârciumarilor.—Instrucția asupra crimelor și trecutului ucigașului cârciumarilor nu este încă terminată și va da mult de lucru d-lui jude instructor Villacros. Pe fiecare zi se descoperă nouă fapte senzaționale. Mulțumită îndemânărea d-lui Villacros, gasda și amanta ucigașului a fost descoperită și arestată. Ea se numește Anica Popescu, este în vârstă de vre-o 30 de ani și locuește în strada Atelierului No. 4, în apropierea atelierelor căilor ferate. Aci a stat ucigașul cu amanta sa încă de pe la începutul lunei Aprilie. Locuința amantei nu a fost descoperită decât numai în urma spuselor unui pungaș, Petru Marin, care s’a luat într’o zi după ucigaș și i-a pierdut urma prin strada Atelierului. D. Villacros cercetând fiecare casă de pe acea stradă, a dat peste amanta lui Pipa, pe care a arestat-o imediat. Pipa, care spusese amantei sale că se numește Nicu Florea, toată ziua dormea în odaia Anichi Popescu, uneori citea și istoriile haiducilor, și ’și croia planuri cum să ’și facă spargerile. Noaptea, după ce se culcau toți ceîi’alți chiriași din acea curte, Pipa se travestea și, înarmat cu pușca cea scurtă, pleca și uneori nu venea câte douătrei zile acasă. Cu toți vecinii din curte Pipa se purta foarte bine și îi cinstea regulat. Pipa căpătase încrederea gasdei care îl aștepta cu chiria. El își plătea datoriile și nimeni nu era nemulțumit de Pipa, pe care nu-l bănuia nimeni că este fiorosul ucigaș. La o cârciumă de lângă calea Griviței, a unui anume Ioan Cristea, el se ducea obicinuit și juca cărți. La această cârciumă a descins Intein Pipa când a venit în Capitală și a dormit mai multe nopți în șir, plătind câte 50 de bani pe noapte. Pipa trebuie să fi stat și în Buda-Pesta după ce a fugit din județul Bacău. Siguranța din Iași a constatat că el a stat în Budapesta și că acolo îndrăgostindu-se cu o fată a fugit cu ea. Pe urmă Pipa a fost prin Dobrogea și pare-se și prin Iași, apoi s’a stabilit în București, unde s’a făcut celebru ca ucigaș al cârciumarilor. Rana lui Pipa e aproape vindecată. Crima din Belcești.—O crimă oribilă s’a comis în comuna Belcești din jud. Iași în următoarele împrejurări.’ Gheorghe Sandu Dudău din Belcești luase în arendă 4 fălci de pământ și -și clădise pe el un bordeiu în care locuia cu concubina sa Mărioara Cucu. Dudău ținea pe acel loc la pășune oile lui, ale concubinei lui și a unui alt sătean. Prin Noembre dânșii voind să petreacă iarna la munte, unde aveau rude, se decid se vânză oile, ceea ce si făcură în ziua de 13. După ce primise banii, se duc spre seară la bordeie și după ce mănâncă împreună și cu Grigore Baciu și Neculai Iacob Cucoș, vecinii lor, se culcă. Acești două vecini știind că Dudan a luat banii pe el concep planul de a’l prăda și nu așteptau decât momentul favorabil. ’ Intr’adever, peste noapte, Dudan se ia la bătae cu concubina lui și la strigătele ei, Baciu și cu Cocoș intră în bordeie și sar mai atenü asupra lui Dudan pe care’l și ucid printr’o singură lovitură la cap, cu o măciucă ghintuită. Apoi se aruncă și asupra Mărioarei, ea începe a țipa, criminalii însă îi curmă și eî viața, strangulând’o cu o frânghie. După comiterea crimei, tâlharii iau banii și obiectele de gospodărie, cadavrul lui Dudan îl aruncă într’un șanț, iar pe cel al Mărioarei îl pun într’un sac și’l aruncă după niște gunoae într’o șură. Apoi încarcă în două care porumbul din coșar, subt el ascund lucrurile furate și pornesc spre Moțca. Crima a fost denunțată de către un băiat pe care îl creștea Dudan și pe care în noaptea crimei criminalii îl alungaseră. Crima din Mihăileni.D. procuror general din Iași a fost înștiințat telegrafic că în comuna Mihăileni s’a comis o crimă groaznică. Din cercetările parchetului s’a constatat că un anume Șmil Berger a împușcat pe Gavril Zahariciuc, în casa lui Lae Herșcovici. Victima era din comuna Sănăuții (Bucovina). Criminalul a dispărut imediat. Se crede că el a trecut granița. DB STERIEN. CIURCII IX. Pelikangasse. — No 10, Viena Consultațiuni cu celebritățile medicale și cu specialiștii de la facultatea de medicină din Viena.